Page 2 - Activitatea_1902_10_42
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 42
Convocare. Vicariatul român din Maramurăş s’a siliu Dragoş, Ioan Fabian, Ioan Dunca, Mi- adeveri bărbaţii aceia, cari au eşit din şco
înfiinţat în anul 1778 cu decretul reginei hail Rednic, Georgiu Anderco şi mai mulţi Iile conduse de dînşii.
Maria Teresia »Pro remotius situatis Distric- dintre clerul din vicariat. In şcolile din Maramurăş s’au sistemi-
Dela despărţământul IX . a l« Asociaţitinit
tibus Valachicis cum annuis 800 florenis ex Adunarea primă pentru Înfiinţarea pre sat plăţile docenţilor şi le-au cuprins acele
pentru literatura română şi cultura po
proventibus vacantis Episcopatus Magno-Va- parandiei române din Maramureş s’a ţinut docenţi bravi, încât pe la 1870 deja şcolile
porului român« în Orăştie.
radiensis*. în Sighet la 5 Febr. 1861 sub presidiul lui poporale din Maramurăş, după cele dela Nă-
Adunarea gen. ordinară a despăr Insă după-ce s’au curmat seria episco- losif Man, comitele-suprem, fiind notar al şe săud, a fost cele mai lăudate din diecesa
ţământului se va ţinea în Orăştie la 6 pilor români din Maramurăş şi după-ce pa- dinţei Petru Mihalyi. Gherlei, ceea-ce se poate adeveri cu rescrise
Noemvrie st. n. 1902 înainte de amiazi rochiile române din acest comitat au ajuns In acea adunare s’a decis înfiinţarea episcopeşti şi a inspectorilor şcolari.
sub jurisdicţiunea episcopilor ruteni dela Mun- preparandiei rom. din Maramureş. Tot atunci (Va urma).
la 11 ore în biserica gr.-or. eventual,
caci [Ungvâr], Maramurăşul numai când şi s'au decis a cere dela In. Erariu, ca don
dacă răceala nu ar permite, în sala
când a avut câte un vicar de origine român, casele numite Szegedy din piaţa Sighetului
hotelului »Transsylvania«cu următorul Ardeleana-ide.
ba în urmă a perdut şi parochia Sighetului, cu un teritor de 4 jug. intravilan. Acele
P r o g r a m . menită pentru reşedinţa vicarilor români. case şi intravilan mulţămită zelului neuitatu
I. Deschiderea adunării prin di Această parochie mai târziu în 1871 s'a recâş lui losif Man, s’au şi dobândit, adecă Maies Stimate d-le redactor 1 Ca statornic ce
rectorul despărţământului. tigat prin M. Pavel pe seama Românilor, şi tatea Sa bunul nostru împărat şi Rege Apos titor al ^Act ivit ăţi i», îmi aduc aminte,
azi în Sighet este parochie română cu bise tolic cu resoluţiunea Prea înaltă din 13 că sub aceasta rubrică am cetit mai multe
" 2. Cetirea raportului general des
rică, şcoală, casă parochială şi sediul vicarial. Aprilie 1861 a binevoit a dona intravilanul treburi şi isprăvuri de ale institutului «Ar
pre afacerile despărţământului dela ul
In 1853 adnectându-se parochiile ro de sub Nr. 168 din piaţa Sighetului, preţuit deleana». Când prima-oară am cetit aceasta
tima adunare până azi. mâne din Maramurăş cătră diecesa nou în atunci la 12.000 floreni, pentru poporul ro numire derivătoare, îmi revocasem în memorie
3. Raportul cassarului despre sta fiinţată a Gherlei, afară de parochia Sighetu mân din Maramurăş, pentru înfiinţarea unei «Traianidele* unui bun scriitor român şi aşa
rea financiară şi cetirea membrilor »Aso- lui, care a rămas în mâna Rutenilor, a fost preparandii române cu expresa poruncă, că să vede, că corespondentul/ respectiv a apli
ciaţiunii« de pe teritorul desp. de lipsă, ca să se dispună în Maramurăş un casele şi intravilanul donat să se poată [fo cat-o în continuitate aceasta titulă, deşi în
vicar român, care să apere interesele biseri losi numai spre scopul menit. aceste s’au descris virtuţile protopărinţilor
4. Exmiterea unei comisiuni de
cilor, ale şcolilor şi ale poporului. După aceasta în adunarea din 3 Sep noştri, pe când în » A rd e le a n a-i d e * s’au
trei pentru censurarea raportului şi a
Episcopul prim al Gherlei Ioan Alexi temvrie 1861 s’a decis a se face statutele înşirat multe lucruri mai puţin plăcute, ce s’au
socoatei anuale.
a aflat pe bărbatul acomodat în persoana lui »Asociaţiunii pentru cultura poporului român perondat la acest institut cu nume atât de
5. Exmiterea unei comisiuni de Mihail Pavel, şi deşî ar fi avut mare lipsă din Maramurăş*, cu menire de a înfiinţa pre obştesc.
Cu scop vedit mă folosesc şi eu de
trei pentru conscrierea membrilor noi de dînsul, ca notar consistorial, totuşi l’a tri parandia română.
acest titlu binenimerit, şi în calitate de călă
şi încassarea taxelor dela membrii vechi. mis în Maramurăş, dispunându-’l de paroch Pentru facerea proiectului de statute s’a
în Sat-Slatina, deodată şi de vicar român al exmis Mihail Pavel, vicar, Petru Lipcsey, tor, te rog a da loc puţinelor mele experinţe,
6. Cetirea eventualelor disertaţiuni ce avui ocasiune a le face în celea 2 zile câte
Maramurăşului. asesor la Tribunal, Ioan Fabian şi Petru Mi
intrate în comitet. am petrecut în Orăştie.
Starea învăţământului şcolar din Mara halyi, advocaţi.
7. Raportul comisiunilor exmise Este vorba de întreprinderea electrica,
murăş în 1860 a fost foarte slabă, a lipsit cu Proiectul de statute s’a făcut şi s’a pri
sub punct 4 şi 5. desăvîrşire docenţii şi în şcolile câte au fost mit, dar între schimbările politice de pe acele acel circulus vitiosus, care a dat ansă la multe
frecări în jurul afacerilor «Ardel eni i *. In
8. Alegerea alor 2 delegaţi pen învăţau cantorii bătrâni, aşa zicând numai timpuri s’au aprobat numai în 10 Iulie 1868.
călătoriile mele avut-am ocasie a conveni cu
tru adunarea gen. a „Asociaţiunii“. rugăciunile şi ceva din catechism. Pe teri Astfel in 1861 s’a înfiinţat cea dintâiu mulţi de aceia, cari stăteau icî-colea în rela-
9. Eventuale propuneri referitoare torul diecesei Gherlei era numai o preparan »Asociaţiune pentru cultura poporului ro ţiuni directe şi indirecte şi să interesau de
die, la Năsăud. mân* din patrie şi in special din Maramurăş,
la afacerile desp. şi promovarea sco trebile institutului numit.
Văzând vicarul Mihail Pavel starea fiind asociaţiunea noastră cea mai veche din
pului aceleia. Tdt din coloanele »Ac t i vi t ăţ i i * cu
aceasta desolată a şcoalelor şi a învăţămân tre asociaţiunile române din patrie.
10. Designarea locului unde să Binefacerile acelei asociaţiuni au fost şi nosc peripeţiile întreprinderii electrice. Ba am
tului, şi-a propus înainte de toate a organisa
va ţinea adunarea gen. în anul viitor, şi în comitat învăţământul şcolar. Şcolile i-au sunt nespus de mari. In anul şcol. 1861/62 cunoştinţă positivă, că aceasta putere a isbit
II. încheierea adunării generale plăcut neuitatului vicar-episcop în toată viaţa deja s’a înfiinţat preparandia română din Si chiar şi existinţa unui funcţionar cinstit şi a
familiei lui, care în urma nereuşitei între
prin director-preşedinte. lui, ştiind bine, că a cui e şcoala, a aceluia ghet sub diriginţa vicarului Mihail Pavel şi prinderii, vrând nevrând, a trebuit să-’şi ea
La această adunare să invită cu este şi poporul. a zelosului profesor Ioan Busitie, bărbat în catrafusele. Motivele acestei jertfe sunt înşi
In timpurile acelea în fruntea Maramu văţat din Transilvania.
toată stima inteliginţa şi poporul de pe rate în un protocol a comisiunii disciplinare
răşului a stat losif Man corniţele suprem, un A fost lucru greu Înfiinţarea preparan
teritorul despărţământului. dresat de oameni naivi şi nepricepuţi în ale
bărbat zelos şi doritor pentru înaintarea in-i diei române din Sighet, dar mai grea a fost electricităţii şi cu vederi scurte, mai cu
Orăştie, la 2 Octomvrie st. n. 1902. telectuală a poporului român. susţinerea ei. Insă mulţămită zelului bărba seamă în ale contabilităţii. Bietul funcţionar
Dînsul a fost amic bun cu Mihail Pa ţilor fruntaşi români ai clerului şi ai popo
Vaaile Donuşa, L au rian Bercian, rului şi mai ales a vicarului Mihail Pavel, cinstit nu a putut stoarce din saca întreprin
director. secretar. vel. Cătră dînsul s’a adresat dară vicarul dere nici 2%, pe când un alt ispravnic în-
.-_^==i=,.^___ *__ Maramurăşului şi l’a rugat să-’i stea în aju aceea preparandie a sustat 10 ani numai şi vescut cu talente de mistificări, a ştiut să
tor pentru înfiinţarea unei preparandii ro numai din ofertele poporului român din Ma producă un venit curat de 7% [vezi raportul
Asociaţiunea mâne în Sighet, ca astfel crescându-se do ramurăş. direcţiunii din anul trecut]. Am convenit şi
cenţi abili, să se crească şi poporul cel îndată cu Înfiinţarea asociaţiunei şi a cu acest fericit în nefericire, şi după celea
pentru cultura popornlui roman din Maramureş
dela sat. preparandiei române din Sighet s’au exmis auzite şi tînguite, am venit la convingere, câtă
Afară de comitele-suprem losif Man a liste de subscriere şi în anul prim deja s’au nedreptate a suferit sărmanul funcţionar pentru
Anul 1860 a fost de mare însemnătate mai fost în comitat şi alţi bărbaţi zeloşi, pre subscris aproape 7000 floreni. schidolita întreprindere electrică, la care el
şi fericitor pentru poporul românesc din Ma cum: Gavriil Mihâlyi septemvir, Vasiliu Mi- Din preparandia română din Sighet au nici o vină nu a purtat.
ramurăş, de oare-ce în acel an a venit de halca, mai târziu vice-comite, Ioan Jurca, vice- eşit în cei 10 ani 120 docenţi bine cualifi- Ştiu şi am auzit şi aceea, că aceasta
paroch în S.-Slatina şi de vicar al Maramură- comite, Petru Mihalyi, ablegat dietal, Petru caţi, dintre cari unii vieţuesc şi azi. Că acei întreprindere păgubitoare pentru acţionari, însă
şului neuitatul episcop Mihail Pavel. Lipcsey, Sigismund Pop, Nicolau Jovdy, Va- docenţi au fost la culmea misiunei lor, pot toarte rentabilă pentru unii factori văzuţi şi
*
In privinţa literară, cele mai vechi pro dela 1279—1368, ajunseră la o mare per din el şi din fiul de măcelar. Auzind despre:
FOIŞOARA ducte sunt câte-va cărţi religioase, compuse fecţiune. cele întâmplate, soţia fostului fiu de măcelar
cu mii de ani înainte şi despre care se spune, Din marea epocă de înflorire a litera pretinde, că Yo-Ceu este bărbatul ei şi se
că ar fi fost completate de Confucius, prin turii chineze, au rămas un mare număr de ceartă cu soţia adevărată a lui. Se face un
Din literatura dramatică chineză.') secolul al VI. înainte de Christos. Afară de scrieri, dintre care cele mai importante sunt proces mare, pe care nici tribunalele nu mai
acestea, câte-va tractate de filosofie, compuse aşa numitele: »0 sută de drame ale dinas ştiu cum să-’l scoată la capăt. Dar atunci
de filosoful Sse-Su. Acestea au format în tiei Yuen-ilor*. Dintre acestea cele mai re din fericire, înţeleptul, care trăia în pădurea
In extremul orient, între faimoasele zi
ceputul periodului de filosofie în literatura numite sunt dramele: Ciao-ci-Ku, Cercul de întunecoasă, întorcându-se din călătoriile lui
duri ale marelui imperiu cereşc, unde înainte
chineză. cretă, al poetului Li-hing-thao, Pi-pa-Ki de prin iad hotâreşte, că Yo-Ceu să se facă că
cu câte-va sute de ani civilisaţia era mai îna
Cam din secolul al VI. începe a se poetul Kao-tong-Kia şi Yo-ceu. lugăr budhist, ca astfel să poată obţinea ier
intată decât în Europa, fără îndoială, că pe
desvolta poesia şi istoriografia chineză. Acestea Drama : Ciao-ci-Ku a fost tradusă şi tarea cerului.
lângă mulţimea de producte de cultură, a
ajung la mare desvoltare câte-va secole mai în limba franceză de Premare şi representată Cu acestea se sfîrşeşte drama Yo-Ceu.
trebuit să se desvoalte şi literatura, în care
în urmă, în vremea renumitului poet Sse-ma- la Paris, în 30 August 1755. De categoria dramelor numite: «Judi
un loc de întâietate îl ocupă poesia dramatică. tsian şi a istoriografului Sse-ma-than. Cu Drama Yo-ceu face parte din categoria ciare* se ţine: «Cercul de cretă* de poetul
Poesia dramatică chineză însă, nu se poate
mult mai târziu apoi, în vremea dinastiei aşa numită a «dramelor legendare*, [Thao-See], Li-hang-tao. Această dramă a fost tradusă
nici decurn asămăna cu poesia dramatică a
Thang-ilor, din secolul VII. pânâ în secolul Yo-ceu, asesorul unui tribunal chinez, în limba franceză de S. Julien.
vre-unui popor european. Trăind poporul
IX. al erei noastre, a lost periodul cel mai moare şi întră direct în iad, unde este de Autorul chinez descrie pe un bărbat
chinez aşa de departe de părţile noastre, închis
strălucit al literaturei chineze. In vremurile ţinut şi judecat de domnitorul lumii subte între cele două femei ale sale. Una dintre
între zidurile vastului său imperiu, nevoind
acelea, au fost poeţi şi scriitori renumiţi, ca: rane. Acest domnitor îl osândeşte să meargă ele e femeie legitimă, dar urându-i-se să mai
cu nici un preţ să iasă din obiceiurile sale
Li-tai-pe, Ciang-Khien, Vey-yng-voe, Song- şi să caute o monedă de aur în fundul unui trâească cu bărbatul ei, ia de amant pe un
vechi, el ne apare, ca un popor cu totul se
ci-ping-uang, şi alţii. vas enorm şi plin cu unt-de-lemn ferbinte. grefier de tribunal. Femeea cealaltă, vechea
parat, curios chiar, separat nu numai de po
In privinţa literaturei dramatice este de Un înţălept, un bătrân, care trăeşte într’o curtesană trăeşte într’un mod exemplar. Fe
poarele europene, dar de ori-ce popor al
observat, că teatrul chinez a fost mult timp pădure întunecoasă, intervine pentru Yo-ceu meia legitimă şi amantul ei iau într’o zi ho-*
lumii.
mărginit numai la jocuri mici de scenă. [Cu şi scăpându-’l de osândă, face pe domnitorul tărîrea să otrăvească pe bărbat. Dându-se
Cu toate acestea, Chinezii au o civilisa- deosebire dansuri simple, pantomime, etc.] lumii subterane să-’l trimeată să locuiască în
ţie foarte veche şi, care într'o vreme era mai o bună ocasie, bărbatul e otrăvit şi moare.
Mai târziu, învăţăturile religioase ale lui Con corpul unui alt mort, care nu era în iad şi, Femeia criminală împreună cu grefierul aruncă
superioară decât a Europenilor. Ei au cu
fucius, cum şi mulţimea de alegorii mitologice care era un fiu de măcelar. Şi tocmai în vina asupra curtesanei. Judecătorul, un om
noscut înaintea noastră multe lucruri foarte
despre marele Budha, transformară încetul momentul, când pe pământ familia fostului simplu şi ignorant, osândeşte pe biata cur
folositoare şi astăzi indispensabile ori-cărui
cu încetul jocurile acestea de scenă în repre- fiu de măcelar mergea la înmormântare, Yo- tesană, pe Hai-Tang, ca vinovată de omor
popor civilisat. Astfel d. ex. au cunoscut
ei cu mult înaintea noastră tipografia, apoi sentaţii religioase. La aceste representaţii Ceu, printr’o minune a lui Confucius se deş şi vrea să-i ia capul, pe care-’l cere femeia
se punea mare preţ pe poesie şi numai în teaptă, se scoală repede şi strigă, că el vrea legitimă, ca astfel să poată moşteni averea
hârtia, praful de puşcă şi o mulţime altele
gradul al doilea veneau musica şi dansul. să se ducă la tribunal. Apoi începe să fugă rămasă dela fostul ei bărbat.
încă.
Aceste drame sacre se desvoltară în continuu şi ajungând la soţia lui, îi spune cele ce i-s’au (Va urma),
*) Prelucrare după F, Damă. şi mai târziu, în vremea dinastiei Yuen-ilor, întâmplat. El consta atunci din două părţi
