Page 3 - Activitatea_1902_10_42
P. 3
Nrul 42 ACTIVITATEA Pag. 3.
nevăzuţi a dat naştere chiar şi unui respec adîncă durere aduce la cunoştinţă încetarea sa umflat în pene şi nu mult mai trebue să trivit renduelilor legii, sunt îndreptăţit
tive la două procese de vătămare de onoare, din vieaţă a directorului său executiv DE- urmeze lui Măneguţiu, edând şi el atare-ce să dovedesc adevărul aserţiunilor sus
calumnie şi de presă. M E T R I U S U C I U , advocat, membru fon «Almanach* cu titulă d. ex. al sf. «Ioan Gură ţinute de mine şi îngăduirea acesteia
Ca să ştie publicul, dar' mai cu seamă dator al societăţii pentru fond de teatru ro de Aur*, dacă cumva îl va slugări mintea 1 rog să mi-se conceadă.
acţionarii, cari nu stau pe lângă obroc, cum mân membru pe vieaţă a asociaţiunii pentru
stăm şi acum cu întreprinderea electrică a literatura şi cultura poporului român precum — L a exp o siţia d in S ib iiu au luat Adevărul aserţiunilor, cuprinse în
«Ardel eni i *, dăm în vileag aceea-ce am şi a altor reuniuni culturale, urmată după un parte şi unii meserieşi de aici, despre cari articolul improcesuat s’a dovedit pe de
înţeles şi auzit în celea 48 ore, cât am po morb îndelungat în 20 Octomvrie st. n. la cetim în «Tribuna* următoarele: plin prin fasiunile martorilor, precum şi
posit în Orăştie, şi anume: 71/3 ore a. rn. în etate de 59 ani. Osemin Al doilea tâmplar destoinic este Dumitru prin fasiunile martorilor din procesul
Socoatele, contabilitatea şi trebile pe tele pământeşti ale decedatului se vor depune Martin din Orăştie, care asemenea a obţinut de sub Nr. 3810 ex. 1902 (C. 59 ex.
lângă întreprinderea electrică şi acum, după spre vecînica odichnă, după ritul bisericei un premiu de 50 cor. pentru frumoasa garni
terminul de încheiere, se află în o încurcătură, gr.-cat. în cimiterul comun din Jibou la 22 tură de odae de durmit. 1902) cerut de părător ca să se uni
[oare eară va trebui să se cheltuiască vr’o Octomvrie st. n. In veci pomenirea lui 1 Garderobele de o coloare castanie fice, cari în parte au şi fost ascultaţi,
400—600 cor. pentru facerea lor ? [Nota Red.] deschisă, lucrate de dl D. Martin presintă ear’ o parte se va asculta mai târziu.
vrednică de chibzuitorul modalităţii de comp- — Concert. Societatea de cântări din ornamentică de ramuri încolătăcite sculptate Privitor la singuraticele puncte ale
tabilitate Introdusă pe căi pezişeîncă în primul loc «Brooser Liedertafel* va da un concert (rinceau). acusei şi împotriva susţinerii acusei, ex
an de gestiune. Duminecă, în 2 Noemvrie a. c. în sala Ho Paturile precum şi celelalte mobile ase
Dacă ar şti sărmanul funcţionar alungat telului «Transilvania* cu concursul virtuosului menea sunt fin şi cu gust executate. cepţiile mi-le aştern după-cum urmează:
ar avea cu adevăr oare-care satisfacţie şi de cello prof. Karl Klein, din Viena şi Ioan Tomuţa, măiestru pantofar, a ex 1. Părătorul susţine, că e calom
mângâiere, că el odinioară a procedat bona a simpaticei cântăreaţă, d-şoara Clara Fa- pus o păreche de ghete lucrate cu mult gust, nie aceea aserţie a mea, că din inci
fide şi la comandă, ear’ cei cu cercetarea dis bini din loc. — Terminul şi preţul locu pentru care a fost premiat cu 15 cor. Eară dentul reposării episcopului G o I d i ş el
ciplinară ar putea lua sacul cu cenu.şe în cap. rilor se vor anunţa prin placate. G. Brassai a fost premiat pentru expunerea ar fi gândit: «bine, că s’a prăpădit!«
Am înţeles şi aceea, că anul abea trecut Prestaţiunile societăţii germâne din loc unor desemne de tâmplărie cu 10 cor.
şi susţine că e calomnie aceea aserţie
despre socoatele electricii la purtat cel mai ne sunt cunoscute şi oare plăcute a căşunat Onoare lor!
favorit funcţionar al institutului »A rdel e a n a«, totdeauna publicului ascultător. a mea, că el »pe fericitul episcop I o s i f
care a depus şi un examen extraordinar îna Având însă în vedere concursul renu — A ncheta dela se m in a ru l d in G o 1 d i ş, carele, amărît în inimă de
intea unei comisiuni de experţi specialişti (l !) mitului profesor Karl Klein, virtuos în A ra d . După-cum comunică «Kel. firtesitS*, mişeliile miserabililor Celibidachişti, a
a direcţiunii, în urma căruia a şi urmat a Violoncello, nu putem decât să tragem luarea Jancsd Benedek, care a fost trimis să anche căzut greu bolnav la pat şi după-ce
doua zi avansarea ; tot acest favorit a servit aminte a publicului Român, iubitor de arte, teze stările dela seminarul din Arad, ’şi-a vre-o 6 săptămâni a poposit la Rontău,
abea o lună — după absolvarea şcoalei co la acest prilej rar, de care poate profita, aşa terminat raportul. In acesta constatează, că
merciale — fără plată şi ca nepot al fostului zicând aici acasă. instrucţiunea ar decurge în toate şcoalele cu deacolo a trebuit să se refugieze la
director Mihu i-s’au socotit toate zilele la Dl profesor Ka r l Kl ei n este născut abatere dela planul prescris de însuşi direc Arad», pentru-oă părătorul nu i-a dat
fondul de pensiune, pe când toţi ceialalţi au la 29 Ianuarie 1875 în Braşov. Deja ca copil torul Romul Ciorogariu, care e inspector pace«... mai departe: «Celibidache,(adecă
servit câte un an şi mai bine de probă, fără s’a mutat cu părinţii săi la Bucureşti, unde şcolar, profesor şi director într’o persoană, Mangra) încă decurând s’a slobozit dela
a li-să cotpputa timpul la dreptul de pen la etate de 10 ani a dat primele dovezi pu şi n’are cualificaţiunea cerută. Elevii din pre Orade, ca astfel să-’l amărască şi mai
siune, şi minune I acum este o încurcătură blice despre eminentele sale însuşiri în ale parandie n’au nici pregătirea de cel puţin tare... Joi a fost săptămâna, adecă ime
mai mare ca în anul trecut. musicei. 4 clase secundare. Contra opreliştei stricte
diat după visita lui Mangra, morbul P.
Sunt curios ce se va tnai întămpla şi Cu un resultat sensaţional, care puţini de a admite şi fete la examene private,
că venitul curat al întreprinderii electrice şi artişti îl" pot ajunge, a concertat în Austro- aceasta se face şi acum, aşa că la examene S. Sale s’a agravat colosal»....
moară nu va face — pe hârtie — de trei- Ungaria, Germania, Holandia şi Rusia, întru se presintă mai mulţi elevi privaţi decât Dapoi, spectată judecătorie, după
ori câte 7°/0?l Vom vedea! cât a fost admirat şi a entusiasmat pe cei ordinari. Ministrul intenţionează exmiterea a mea părere toate astea nu-s acuze
Eu ca călător am auzit lamentările dela mai mari critici cu public împreună. unui nou comisar, care să saneze stările neîntemeiate, ci fapte scârboase, o gro
o fracţiune a unor membrii de direcţiune şi După absolvarea conservatorului din acestea.
solană nerecunoştinţă, săvârşită de cătră
comitet de supraveghere, care în o seară să Bucureşti cu distingere, s’a dus pentru com
tînguiau la o masă din «Hotelul Central* ; pletare şi perfecţionare la conservatorul din — M eservifti. Ministrul de honvezi cât părătorul V a s i l e M a n g r a , (vulgo:
şi aceasta o întreprindere, care după afir Lipsea. Aşa ajunse deplin puternic în arta de curând vrea să aducă în casa deputaţilor Celibidache) faţă de fericitul în Domnul
mările «Act i vi t ăţ i i * ar aduce la an tocmai musicală. un proiect de lege, prin care vrea să cheme episcopul I o s i f Goldiş. Căci în butul
2% a sumei învestite. [Dacă socotim dete După absolvarea studiilor, provăzut cu la serviciu pe câte 2—3 ani, nu mai puţin tăgadei sforţate a părătorului, martorii
riorarea mobiliarului, apoi nici atâta. N. R.] distingeri de tot felul, primind onorifica In decât 12.000 de reservişti. Câţi-va deputaţi ascultaţi în causa aceasta au dovedit,
De încheiere vă promit, că pe viitor vă vitare, s’a aplicat la Iaşi [România] ca prof. de pe acuma au început o mişcare în contra că părătorul — întocmai ca şi ortacii
voi servi cu informări referitoare la toate ce de cello în restimp de un an. acestui proiect, o mişcare care cu drept
voi auzi în trebile D-voastră din Orăştie. Multele călătorii de concertare îl deter cuvânt ar trebui să aibă răsunet în toată lui — pentru a-şi ajunge scopurile lor
Perseveraţi pe lângă celea întreprinse, căci minară să se aşeze în Viena, unde se ocupă ţara. Birurile sunt grele, năcazurile nesfârşite, criminale, au împintinat şi au stăruit
izbânda, fără considerare la penele simbrieşe, exclusiv numai ca solist în cello. acum să se mai ia şi 12.000 de braţe dela intr’una la episcopul G o l d i ş ca se să-
(vorbele «Acti vităţ ii») a D-voastră o să Intră corifeii de azi stă profesorul Kl ei n munca câmpului, cari să păziască cele ca- vîrşească fapte de răsbunare, se satis
fie şi urmarea va fi amuţirea guralivilor şi ca unicul măiestru neîntrecut Ia locul prim. sărmi vreme de 2—3 ani? Să svoneşte, că facă poftelor şi intereselor lor private
tămâitorilor. Cu deosebită reverinţă este privit acest sa toţi deputaţii vor păşi în contra acestui plan
şi se ignoreze legile morale şi eclesias
Călătorul. vant musical de toată lumea artistică în ca buiguit.
tice; şi aceste să le tacă chiar acel
litatea sa.
Glosele de critici din Viena, Berlin, — Ca să se ştie. Cu ocasiunea serbării Episcop, carele scos din rara-i pacienţă
NOUTĂŢI Braşov, Sibiiu, Amsterdam şi multe alte, sunt centenarului naşterii lui Kossuth Lajos, de creştinească şi revoltat în iubirea sa de
toate în favorul acestui virtuos, ear’ elogiile asupra porţii cimiteriului comun din Buda dreptate şi în conştienţa sa, în faţa
îl măgulesc pe adevăratul artist. pesta fâlfăia un grandios stindard roşu-gal-
pretensiunilor personale ale părătorului
Repeţit şi cu de adinsul recercăm pu bin-vînăt: colorile oficiale ale oraşului Buda-
— Cu ocasiunea a d u n ă rii generale i a dat o astfel de plausibilă dovadă
blicul Român la participare cât de extinsă, pesta. Cum însă acest tricolor e şi al nostru,
a d espărţăm ântului »Asociaţiunei< în despre aceea, că nu-i convine şi că res
dându-i-se rarul prilej de-a asculta adevă al Românilor, e minune că nu s'a aflat vr’unul
O răştie la 6* N o em vrie n , a. c. se va
rata artă. de cel cu patentă de patriotism, care să pinge incomodările, de cari dovezi numai
ceti tem a:
Despre ocupaţiunea oamenilor din tim sbiere după procuror. Ori apoi dacă Buda un om temerar ca şi părătorul e ca
purile cele mai vechi cu referinţă la poporul — H y m e n . Dl Simion Cărpinişan din pesta nu comite „tradare de patrie" prin pabil se provoace şi să le retacă fără
israiltean ; studiu pe basa datelor biblice după Câlnic şi D-şoara Ana Gelmârean îşi vor sărba arborarea tricolorului roşu-galbin-vînăt, de de a roşi în faţă. Astfel de scene dese
mai mulţi autori, tractat de Vasile Domşa, cununia lor, Duminecă în 9 Noemvrie st. n. ce atunci sunt luaţi la goană Românii pentru au avut apoi drept urmare agravarea
protopresbiter. a. c. la 2 ore p. m. în biserica gr.-or. din întrebuinţarea aceluiaşi tricolor? morbului Episcopului, carele şi de altfel
A tra g em a ten ţiu n ea O nor. p u Orăştie. Le dorim fericire I
— T ren u l, care a plecat Duminecă suferea mult şi prin urmarea asta a fost
blic d in loc, şi ju r , a su p ra acestui i
tractat interesant. — P opă—A g en t f i Corteş. Am dori seara din Pesta spre Cluj, era să omoare accelerarea morţii.
pe călători. In apropierea staţiunei Mâkd,
să ştim, că un preot cu parochie proprie poate Dar pentru a se vedea că adevăr
maşinistul de-odată a oprit trenul, fiind-că
— V iito ru l episcop gr.-cat. al Orăxii. să se subtragă când vrea şi când are poftă înaintea maşinei zăceau o sumedenie de grăesc, se vedem ce fasioneazâ în această
Visita ce a făcut-o în zilele trecute ministrul dela oficiul său, luându-se de-a raita prin co bolovani de piatră. Trenul mergea în plin causă martorii mei ascultaţi în decursul
Wlassics la Beiuş, mulţi o explică că s’ar mune cu săptămâni întregi? In aceasta pri avânt, când de-odată iese la iveală grămada cercetării.
fi făcut pentru întregirea scaunului episcopesc vinţă ne adresăm la organele eclesiastice com de bolovani. In momentul din urmă, maşinis Ioan Creţu, de present învăţător în
şi nu în interesul şcoalelor de acolo. Să petente, denunţând şi pe aceasta cale ur tul sloboade un puternic curent de aer
dă acum ca sigur, că în privinţa întregirei mătorul cas: maşinele mai mari dela trenuri să opresc Cerneghaz, carele pe aceea vreme era
scaunului episcopesc s’au făcut deja de mult Preotul gr.-or. din Orăştie Ioan Moţa, cu aer comprimat) şi trenul să opreşte numai ceteţ şi om de casă a fericitului episcop
disposiţiuni luându-se hotărirea ca episcopul sosindu-i şeful de asigurări, ca şi până aci, decâ cu o groaznică sguduitură. Mai multe Goldiş şi care aşa zicend ziua noaptea
Dr. D. Radu să fie numit în Oradea Mare, s’a luat pe la restănţieri şi acuisiţii noi. In vagoane, ba chiar locomotiva (maşina) s’au o petrecea lângă El, ca martor fasio-
ear’ în locul lui canonicul Augustin Lauran. slpthnăna trecută însZ făclnd pe corteşul cel vătămat. Călătorii s’au cutremurat ca de un nează între altele, că atunci, când Epis
tnai aprig, a cutreierat comunele din cercul
fior rece şi cercau să fugă în toate părţile. copul era foarte bolnav, pîrltorul Va
Geoagiu (Hondol) în decurs de mai multe
— P rocesul „Cărţii de Aur*' se va Nu să ştie cine a pus bolovanii în
zile, invitând alegltorii, dar mai cu seamă sile Mangra, prin pretensiunile sale ne
pertracta la tribunalul regesc din Cluj în 4 drum.
pe preoţi şi învăţători, la alegerea dir. de legale, lipsit fiind de cea mai primitivă
Nov. a. c. Pertractarea va decurge tn faţa
bancă dl Dr. Aurel Vlad pentru congresul bună cuviinţă şi de respectul cu care
senatului de acusă.
naţional bisericesc, păzindu-se a contra-balansa
La pertractare dl Păcăţian să va presen- Zugrăvirea lui Mangra. trebuia să datoreze unui superior, pre
alegerea d-lui Dr. Aurel Muntean. — Oare
ta însoţit de apărătorul său, dl advocat Continuare din Nr. 39. cum şi de obiedenţa faţă de un mor-
aceasta să fie chemarea unui preot şi încă
Coriolan Bredicean din Lugoj. bos, întru-atâta a scos pe Episcop din
de oraş, să concure la nutrirea animosităţilor
III. In meritul causei. După-ce e
pacienţă, că acesta a poruncit dnei
chiar şi pe teren bisericesc? 1 Este timpul su
— Necrolog. Direcţiunea institutului de prem, că acest machinator înreverendat să lucru clar, că în procedura mea am S o fia C o m l o ş a n , carea se afla de
credit şi economii «Sălăgiana* în Jibou cu fie adus la reson, pentru acel motiv, că prea fost călăuzit de interesul obştesc, po ţaţă şi martorului, ca pe pârîtorul Vasile