Page 4 - Activitatea_1902_10_42
P. 4

Pag.  4.                                                             ACTIVI TATEA                                                                          Nrul  42

            Mangra  să-'l arunce  afară  şi  ei  în ade­    Recolta Europei în grâu, anul acesta,
            văratul  înţeles  al  cuvântului,  l’au  şi   a  fost  superioară  în  cantitate  şi  bună
           ţipat  afară.  D-na Sofia Comloşan,  care   în  calitate.  La  noi,  în  România,  grâul
            ca  rudenie  de  aproape,  a  fost  îngriji­  a  fost  abundant  în  cantitate  şi  excelent
            toare  şi  mentoră  în  zilele  ultime  ale  în  calitate.
            vieţii  Episcopului, ca martoră, deasemeni     Printre ţările importătoare de grâne                            D A C I A "
            întăreşte fasiunea martorului  Ioan  Creţu   să  numerâ  Anglia,  Olanda,  Belgia,  Ger­                   11
            şi  amândoi  martorii  dovedesc,  că  astfel   mania,  Elveţia,  Austria  şi chiar  Francia.
            de  scene  n’au  fost  rari.                                                          institut  de  credit  şi  economii,  societate  pe  acţii.
                 Dr.  Petru  Ionescu,  profesor  la  se­
                                                         despre  plantările  pomilor  roditori.
            minarul  din  Caransebeş,  fasionează,  că
                                                                                                                 Reşedinţa  societăţii:  Orăştie  (Szâszvâros,  Broos).
            pârîtorul  Vasile  Mangra,  deşi  nu  era
                                                           Aflându-ne in epoca când trebuesc fă­
            membru  al Consistorului din Arad, totuşi,
                                                      cute  plantaţiunele  de  toamnă  ale  po­             Birourile  societăţii  se  află  in  casele  proprii:
            in absenţa Episcopului,  pentru a-şi ajunge
                                                      milor,  vom  arăta  pe  scurt  modul  cum             (Strada  B e r ă r i e i   nr.  12  lângă  posta  regească).
            scopurile  şi  interesele  sale private,  a re-
                                                      terbuesc  operate,  pentru  a  da  rezultate
            solvat  astfel  de  cause,  fără ştirea  şi îm­
                                                      satisfăcătoare.
            puternicirea  Episcopului,  cari  stricte  se                                                            Capital  social  100.000  cor.
                                                           Reuşita  pomilor  roditori  depinde
            ţineau  de  competinţa  Episcopului,  şi
                                                      în  mare  parte  de  modul  cum  se  ope­
            întru  atâta  s’a  amestecat  în  afacerile                                                                     Operaţiunile  societăţii  sunt:
                                                      rează  plantaţiunea  şi  de  calitatea  te­
            Episcopului,  că  prin  aceste  făptuiri  ale
                                                      renului.
            sale,  nu  numai  că  a  băgat  în  boală  pe
                                                           Cei  mai  mulţi  proprietari  de  gră­   A)  primeşte  depuneri  spre  fructifi­     D)  Acoardă  împrumuturi  pe  lângă
           Episcopul  bun  de  inimă  şi  cunoscător                                              care.                                      siguranţă  hipotecară.
                                                      dini,  când  fac  plantaţiuni,  pe  de  o  par­
            al  datorinţelor  sale, dar  au  fost  în stare                                       a)  depuneri  fără  anunţ  până  la  100      E)  Institue  ramul  de  amanetare  pe
                                                      te  nu  pun  destul  interes  la  plantare,
            şi  să-’l  chinuiască  de  moarte.                                                       cor.  5V*%.                             aurituri,  argintării,  pe  lângă  disposi-
                                                      ear  pe  de  alta,  fac  şi  gropile  prea  mici,   b)  depuneri  mai  însemnate  cu  anunţ   ţiile  legale  existente,  procurându-şi
                 Şi  acum  să  mi-se  permită  să  în­
                                                      ca  să  nu  cheltuiască  mult.                 de  un  an  cu  6%-                     concesiunea  forului  competent.
           treb:  nu  e  adevărată  aceea  aserţie,  a     Lucrând  astfel  ajung  la  o  nereuşită  c)  depuneri  făcute  de  biserici,  şcoale,   F)  Cumpâră  şi  vinde  efecte  pu­
            mea,  că  pîrîtorul  a agravat morbul Epis­                                              corporaţiuni  culturale  ori  cu  scop  blice,  pe  cari  în  cas  de lipsă  le poate
                                                      sigură  şi  perd  gustul  de  a  mai  face
           copului  şi  i-a  grăbit  mo a r t e a ?   Căci   plantaţiuni,  nedându-şi  seama  de  cauza   de  binefacere  cu  6%.            lombarda.
            martorii  oculari  amintiţi  mai  sus,  aşa                                                Contribuţia  eraHală  pentru  su­        G)  Cumpără  şi  vinde  realităţi.
                                                      nesuccesului.
           susţin,  că  e  adevărat,  din  fasiunile  lor                                         mele  depuse  se  plăteşte  prin  institut.   H)  Cumpără  şi  vinde  ori-ce  lu­
                                                           Când  cineva  vrea  să  facă  o  gră­       Regulamentul  special  pentru  de­    cruri  mobile.
           aşa  reese  şi  dacă e de  lipsă şi jurăm ent
                                                      dină  mică  cu  pomi  fructiferi  pitici,  pre­  puneri  se  cuprinde  în  libelul  de  de­  I)  Tot  felul  de  întreprinderi  co­
           pun  pe  aceasta.
                                                      cum:  piramide,  fusuri,  vase,  etc.  cel mai   puneri.                               merciale  şi  economice,  în  societate
                 Dar  apoi  numai serios reson trebue   bun  lucru  e  de  a  desfunda  terenul  pe    Depuneri,  ridicări  şi  anunţări  se   cu  alţii  ori  singură.
           ca  ori-cine  să  se convingă  cât  de  amă-   toată  întinderea.                      pot  face  şi  prin  postă  şi  se  resol-    K)  Finanţează  patente.
           rît  a  trebuit să  fie bietul e p i s c o p  când   Dacă  pământul  este argilos,  desfun­  vează  fără  întârziere.                L)  Arândează  şi  exarândeazâ  rea
                                                                                                    B)  Acoardă  credite  personale  pe
            chiar  şi  el,  carele  în  ţara  întreagă  a   darea  trebue  făcută  la  o  adâncime  de   lângă  cambii  sau  obligaţii  cu  cavenţi.  litâţi  şi  alte  drepturi  şi  intreprinder-
                                                                                                                                             de  tot  soiul.
            fost cunoscut de  om  bun  de  inimă  şi   0,70— 0,80  cm.,  ear  când  e  nisipos  la   C)  Acoardă  împrumuturi  pe efecte.                    Direcţiunea.
           răbdăt or,   a  fost nevoit  să  recurgă  la   0,50  până  la  0,60  cm.
            acel  mijloc  brutal, neobicinuit la oamenii   Când  pământul  e  prea  argilos,  e
            inteligenţi,  ca  pe  pîrîtor  sâ-’l  arunce   bine  a-1  amesteca  cu  nisip  sau  ori-ce
           form al  din  odaia  sa.                   alt  îngrăşământ,  care-1  va face  mai  per­

                            (Va  urma).               meabil.
                                                            Pentru  plantaţiunile  de  toamnă,
                                                      prepararea  terenului  e  bine  să  se  facă
                 Recolta  grâului.                    din  August  sau  pe  la  începutul  lui
                                                      Septemvrie,  ear  pentru  cele  de  pri­
                                                      măvară  pământul  trebue  preparat  din                   rya“ insî. tipogr., socieîaîepB acţii
                 Recolta  grâului  pe  continente  şi   toamnă.
           ţări  în  1902  să  urcă  la  1.023.000.000                (Va  urma).
           hectolitri, mai mare  cu 31.200.000 hecto­
            litri  ca  recolta  anului  trecut.         In atenţiunea d-lor înveţători.
                 Pe  globul pământesc  să seceră suc­
            cesiv  în  fiecare  lună  a  anului—aşa  vine   Aduc  la  cunoştinţa  P.  T.  domni  învă­
            clima— şi  producţiunea  de  1  miliard  23  ţători  dela  şcoalele  poporale  române,  că
            milioane  hectolitri  ajunge  pentru  con-    [oua  carte pentru  deprinderea  linibei  ma-   Bilete de  log.       E x istă   deja  de  14  ani  şi  este  pro-
                                                      •f.dare în şcoalele poporale române«  de Francisc   Broşuri -  —
            sumaţiunea  generală  a  omenirei.                                                                             văzută  cu  to t   f el ul  de  m a t e r i a l
                                                      K  '  j  consilier  regesc  şi  inspector  de  şcoale   Circulare =
                 In  momentul  când  scriem,  după                                                                         ne c es ar ,   ca  ori-care  altă  tipografie.
                                                      ti,   fis.  Şi  de  Vasilie  Goldiş,  profes.  gimn.   Bil.  de  visită
            evaluarea  probabilă  a  producerei,  s’a  în  pens.  şi  secretar  consistorial  în  Arad,  a   Invitări---- -
            secerat  cantitatea  de  1  miliard  23  mi­ apărut  în  zilele  acestea  şi  se  află  de  vânzare   Bilanţuri =     institutul  tipograf ie
           lioane  hectolitri grâu,  repărţite  în  lumea   la  subscisul  precum  şi  în  toate  librăriile  din   Acţii
                                                      ţară.  Preţul  cărţii  este,  legat  cor.  —  50  fii.   Cap. de epist.
           întreagă  astfel:
                                                      învăţătorilor  li-se  dă  rabat  de  10°/0.      Placate
              Europa     hectolitri   592.100.000
                                                           Afară  din  cartea  acestea  au  apărut  în   Ord.  de dans               „JM.li:^inerva
              America        «       295.000.000      ediţia  mea  acuma  âncă:                        Adrese  •  —
              Asia           «       105.900.000           I-a  Carte  a  copiilor  sau  »  ABC  darul   Compturi =
                                                                                                                           pe   lângă  că  efectueşte  o r i - c e  c o­
              Africa         «         18.200.000     ilustrat«  pentru  clasa  I-a  primară  de  St.  C   Note--—=
                                                                                                                           m a n d e  r e p e d e  şi  cu  pr e ţ ur i  m o d e ­
              Oceania        «        12.000.000      Alexandru. Cu o lecţie de  model* Carte  apro­   Preţ  Curent.       rate,  se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
                                                      bată  de  Venerab.  Consistor  dicesan  gr  or.   Anunţuri
                    Total.  «  ..1.023.200.000                                                                             a c e l e a  să  fie  e s t e t i c  l u c r a t e  şi
                                                      român  din  Caransebeş sub  N.  5476  din  anul   Registre
                 In  Australia, Noua-Zelandă, Chilia şi   1902.  Preţul  legat  cor.—  50  fii.        Imprimate=          fără  erori.
            Republica  Argentină  grâul  se  seceră în                                                 Couverte                 Până  de present se  bucură  de  sprigi-
            Ianuarie.  In  Egiptul  de  sus  şi  în  o  par­                                           Bilete de  cun.     nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
           te  din  Indiile  engleze  recolta  să  face                                                Etc.  etc.  etc.    aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
           în  Februarie  şi  Martie.  In  Egiptul  de   S ubscrisul  am  o  moară cu 2 petrii            —^ —             a c u r a t e ţ a   cu  care  efectueşte  o r i - c e
           jos,  India,  Siria,  Persia, Asia  mică,  Mexic   în  comuna  Orăştioara  de  sus                              l u c r a r e .
           şi  Cuba  să  recoltează  în  Aprilie.  In   (Felsovârosviz),  pretura  Orăştiei,  la                                Ca unica t i p o g r a f i e   românească în
           Texas,  Asia  centrală,  China,  Japonia  şi   loc  foarte  cercetat,  lângă  drumul  co­                       acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
           Maroc  să  seceră  grâul  în  Maiu.  In  Al­  mitatului  Orăştie-Grădişte,  în  stare  de                       voitorul  sprigin  al  celorlalte  i n s t i t u te
            geria,  în  partea  meridională  a  Statelor-   tot  bună,  pe  care  o  vând  din  mână  li­                  rom.,  precum  şi  al  privaţilor.
           Unite,  în  Turcia,  Grecia,  Italia,  Spania   beră.  Desluşirile  şi  condiţiile  de vânzare
           şi  Portugalia  recolta  grâului  să  face  în   3-3        le  dă
           Iunie. Francia, Germania, Austro-Ungaria,
                                                                                       m.  p.,
            România,  Bulgaria,  Rusia  meridională  şi
                                                                 proprietar  în  Orăştioara  de  sus.
            partea  de  nord  a  Statelor-Unite  seceră
            grâul  în  Iulie.   ____________________
                                                                               „MINERVA"  institut  tipografic  In  Orăştie.
   1   2   3   4