Page 1 - Activitatea_1902_11_43

Anul II. O răsti e, 6 Novembre n. 1902. Nr. 43

ACÎIYIÎAIEĂ 4 coroane.
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1ji an 3 cor.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an

Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna­ Pentru România şi străinătate
poiază. Pe an 16 franci.

Un număr costă 12 bani.
Epistole nefrancate nu se primesc.

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f ie c a r e Joi.
Dr. A urel M untean L aurian B erci an

*
ţional şi altele, aşa şi cultura naţională rismele, de toate divergenţele confesio­ Convocare.
are să îmbrăţişeze întreaga viaţă naţio­ nale, politice, locale ori provinciale, pe
nală în toate manifestaţiunile ei. Ea are acest teren ne întâlnim cu toţii uniţi Dela despărţământul IX. a l« Asociaţiunii
rostit de presidentul Asociaţiunii Domnul Ale- să conserve, să cultive, şi unde e de într’un cuget şi o simţire. pentru literatura română ţi cultura po­
sa n d ru M ocsonyi, la adunarea generală, porului româno- în Orăţtie.
ţinută în Oraviţa la 14. Septembre 1902. lipsă să nobiliteze toate elementele na­ Asociaţiunea este expresiunea uni­ Adunarea gen. ordinară a despăr­
ţionale ale vieţii poporului. Ea are să tăţii ţi solidarităţii naţionale pe terenul
ţământului se va ţinea în Orăştie la 6
Adunările noastre generale sunt desvoalte consciinţa naţională, basa cul­ cultural al poporului român din Un­
Noemvrie st. n. 1902 înainte de amiazi
adevărate sărbători naţionale. Cu însu­ turei naţionale, sentimentul religiosităţii, garia; iar prin organisarea ei ni-e dată la 11 ore în biserica gr.-or. eventual,
fleţire alergăm din toate părţile române basa moralităţii, patriotismul, basa vir­ posibilitatea concentrării puterilor noa­ dacă răceala nu ar permite, în sala
ale patriei în fie-care an la un alt cen­ tuţilor cetăţenesci, spiritul economic, basa stre. Astfel ca o zi epocală va străluci hotelului »Transsylvania«cu următorul
tru naţional, ca să serbăm măreaţa idee, prosperării materiale, simţul estetic, basa în analele ei ziua, în care Asociaţiunea P ro g r a m.
în al cărei serviciu ne-am pus: ideea nobleţei inimei, cu un cuvânt cultura na­ va vedea organisată sub stindardul sâu 1. Deschiderea adunării prin di­
culturei poporului român din Ungaria. ţională are să deslege toate puterile ră­ întreaga inteligenţă română ca o ar­ rectorul despărţământului.
Facem aceasta în consciinţa înaltei im­ mase încătuşate prin vicisitudinea tim­ mată bine disciplinată în serviciul cau- 2. Cetirea raportului general des­
portanţe a acestei idei. purilor, are să deştepte toate puterile sei naţionale. (Aşa este). pre afacerile despărţământului dela ul­
Seim, că cultura este cel mai în­ latente ale poporului, ca astfel să fie Concentrarea naţională deci să ne tima adunare până azi.
semnat factor de putere al popoarelor asigurată în butul tuturor periclelor ame­ fie lozinca. (Aprobări vii.) Ear’ despăr- 3. Raportul cassarului despre sta­
în toate timpurile, între toate împreju­ ninţătoare, existenţa naţională a popo­ ţâmintele noastre deja înfiinţate şi cari rea financiară şi cetirea membrilor «Aso­
rările. Sunt însă timpuri şi împrejurări, rului român din Ungaria. (Aprobări şi se vor înfiinţa încă, prin cari Asocia­ ciaţiunii « de pe teritorul desp.
când — precum o simţim şi noi — che­ aclamări.) ţiunea vine în atingere nemijlocită cu 4. Exmiterea unei comisiuni de
stiunea culturei poate să devină pentru Vedem cât de măreaţă este ideea poporul, sunt chiemate a ne apropia trei pentru censurarea raportului şi a
un popor chiar o chestiune de viaţă. culturei naţionale şi cât de mari şi vi­ pas de pas de această organisare na­ socoatei anuale.
(Aşa-i!) Astfel lupta pentru cultură nu tale sunt interesele legate de realisarea ţională. 5. Exmiterea unei comisiuni de
este altceva, decât luptă pentru existenţa ei. (Aşa este!) Şi în această privinţă îmi servesce trei pentru conscrierea membrilor noi
naţională (Aprobări vii.) Dar cât de măreaţă este ideea, spre deosebită plăcere a putea releva în şi încassarea taxelor dela membrii vechi.
Firesce, numai cultura adevărată are atât de grea este realisarea ei. Este acest moment solemn faptul, că între 6. Cetirea eventualelor disertaţiuni
această putere conservatoare, iar cultura o operă grandioasă, ba putem zice, o bine meritatele noastre despărţâminte, intrate în comitet.
adevărată nu poate să fie alta, decât nu­ operă gigantică, la care ne-am angageat. ale căror zel şi devotament merită laudă, 7. Raportul comisiunilor exmise
mai şinumai cultura naţională. (Aprobări.) Aceasta firesce nu poate fi opera unei ocupă loc distins despărţâmântul Ora- sub punct 4 şi 5.
Dacă cultura poporului este — pre­ singure generaţiuni, dar este o operă viţei. 8. Alegerea alor 2 delegaţi pen­
cum deja etimologia cuvântului ne-o in- deamnâ de stăruinţele cele mai nobile Prestaţiunile acestui valoros des- tru adunarea gen. a „Asociaţiunii".
digitează — cultivarea însuşirilor intelec­ ale generaţiunilor, este o operă care părţâmânt ne îndreptăţesc la frumoase 9. Eventuale propuneri referitoare
tuale şi morale ale unui popor, şi dacă pretinde dela fie-care generaţiune în­ speranţe. Cu astfel de speraţe a venit la afacerile desp. şi promovarea sco­
tocmai aceste însuşiri sufletesci în spe­ cordarea şi concentrarea tuturor pute­ Asociaţiunea în aceste regiuni roman­ pului aceleia.
cifica lor sintesă psichică constitue ca­ rilor sale. Şi dacă undeva, apoi aici se tice, ca se-’şi ţînă astădată la sediul 10. Designarea locului unde să
racterul naţional al acelui popor, atunci potrivesce pentru noi devisa: vinbus acestui despărţâmânt, la acest focular va ţinea adunarea gen. în anul viitor, şi
e lucru învederat, că numai cultura na­ unitis, căci dacă undeva, apoi aici în naţional de bun renume, adunarea sa 11. încheierea adunării generale
ţională este cultura adevărată. (Apro­ sînul Asociaţiunii noastre ne este dată generală. (Trăiască!) prin director-preşedinte.
bări vii.) posibilitatea de a concentra toate pu­ Eu din parte-mi sunt convins, că La această adunare să invită cu
Şi precum caracterul naţional se terile noastre. (Aprobări vii.) speranţele noastre vor fi justificate. In toată stima inteliginţa şi poporul de pe
manifestă în limba, în modul de gândire Prin Asociaţiune ni-s’a deschis arena, această convingere şi cu salutare fră­ teritorul despărţământului.
şi simţire, în datinele şi moravurile, în la pragul căreia dispar toate veleităţile ţească declar adunarea deschisă. (Tră­ Orăştie, la 2 Octomvrie st. n. 1902.
tradiţiunile şi idealurile naţionale, în poe- despărţitoare; pe această arenă ne pre- iască !) Vastte D onişa, L a u r ia n B ercian,
sia şi industria naţională, în portul na­ sentâm desbrăcaţi de toate particula- director. secretar.

femeia adulteră şi amantul ei, amândoi vor fi îndelungate a bărbatului ei, ajunge la cea mai bărbatul, care e vesel şi aduce bani mulţi,
Din literatura dramatică chneză, tăiaţi în câte-o sutădouăzeci de bucăţi. mare sărăcie şi murind tocmai atunci socrul de oare-ce a reuşit la examenele dela palatul
In această dramă vedem un cas analog ei, n’are nici cu ce să’l înmormânteze. Din împărătesc şi a fost ales mandarin.
întru cât-va cu acela, judecat de înţeleptul causa aceasta îşi taie părul şi umblă ziua în­ Acestea sunt înţelesurile pe scurt ale
(Urmare şi fine). Solomon din Biblie. Este exprimat şi în drama treagă pe strade, ca să găsească un cumpă­ câtor-va drame dintre cele mai bune din li­
In culmea acestor încurcături, din feri­ aceasta acelaş sentiment puternic al iubirii de rător. E tristă, slăbită. Se opresce de multe- teratura chineză.
cire pentru Hai-Tang, judecătorul suprem al mamă. Hai-Tang rabdă lovituri de bice, pre­ ori şi strigă: — «Păr de vânzare ! Să nu vă E de importanţă încă, că musica joacă
ţării aude despre acest proces curios. El in­ feră chiar să moară dacă s’ar cere, numai să tocmiţi cu mine; eu n’am părinţi, nici bani.» un rol foarte însemnat la Chinezi şi prin scoale
tervine şi dă ordinul, ca să se desemneze cu nu’şi vadă copilul, copilul ei, într’o stare de Dar nimeni nu o aude, nimeni n’are lipsă să se pune mare pond pe instrucţia musicală. In
cretă un cerc pe parchetele sălii tribunalului suferinţă, întins şi chinuit. cumpere păr. Şi desperată, într’un rând cade cărţile vechi chineze se spune, că etatea cea
şi copilul să fie aşezat în mijlocul cercului. Drama Pi-pa-ki a poetului Kao-tong-kia, jos şi strigă:— «Dacă în Ioc de un cadavru mai potrivită în care omul trebue să înceapă
Apoi ordonă, ca cele două femei să'l tragă care trăia prin secolul XV, se ţine de cate­ vor fi două, cine le va înmormânta f» a se ocupa cu musica este etatea de treizeci
din toate puterile de câte-o mână şi, care va goria dramelor numite «domestice» şi e una Atunci însă un vecin cu numele Ciang de ani. In şcoalele superioare din China, man­
reuşi să’l ia cu totul, al aceleia va fi copilul. dintre cele mai însemnate drame chineze. Edi­ auzind strigătele ei, i-se face milă şi-i spune darinii de musică sunt mai superiori chiar şi
Femeia legitimă începe imediat să tragă co­ torul chinez al acestei drame, făcând o Intro­ să se întoarcă acasă, că va găsi suma ce-i decât mandarinii de geografie şi de matema­
pilul, în vreme-ce Hai-Tang stă de-o parte ducere a lucrării, spune următoarele: «In ori-ce trebue pentru înmormântare. Ciao-U-Niang se tici. Sala de învăţământ a mandarinilor de
şi plânge. Soldaţii tribunalului o lovesc ne­ oraş sau sat, când se aude de representarea înveselesce, mulţămesce lui Ciang pentru fapta musică se află în palatul împăratului.
încetat cu bice şi ea strigă mereu : «Mai bine dramei Pi-pa-ki, toţi se grăbesc să ia parte sa nobilă şi-i dă părul. Ciang îl primesce. — In vremurile mai vechi, pe lângă musică
vreau să mor sub lovituri de bice decât să’mi la representaţie. Şi în momentul, când ac­ «II voiu păstra, spune el, ca o amintire a faptei se punea mare pond şi pe dans. In timpurile
chinuesc copilul, pe care l’am crescut cu atâta torii încep a recita scenele foametei şi ale tale frumoase de iubire fiiască.» mai noue dansul şi-a perdut mult din impor­
greutate.» Atunci judecătorul suprem convins despărţirei, scene aşa de mişcătoare şi admi­ După-ce îşi înmormântează socrul, ea tanţa lui de odinioară, deşi tot mai sunt până
de adevărul causei, pronunţă hotărîrea urmă­ rabile, în care Ţai-Yong roagă pe «Fiul Ce­ pleacă pe jos la Peking, ca să’şi caute băr­ astăzi trupe de dansatori, care sunt angajate
toare: «Copilul este al femeii, căreia îi este rului» să’l ajute şi când Ciao-U-Niang îşi vinde batul, despre care nu mai are nici o ştire. în continuu la palatul din Peking.
frică să-i facă rău, iar nu al aceleia, care ar părul, ca să poată cumpăra un sicriu şi adună Ca să aibă ce mânca cântă şi cerşeşte pe Dansul chinez constă cu deosebire nu­
fi in stare să’l chinuiască aşa de tare până pământ pentru ridicarea mormântului, atunci drum. In Peking voesce să dea slujbe la bi­ mai din mişcări de corp şi foarte rar obvin
i-ar rupe chiar şi mânile, numai să poată avea toţi spectatorii au feţele roşii de plâns. Şi serici pentru sufletul răposatului ei socru. sărituri, ca in dansurile noastre.
în urma acesteia marea moştenire. Judecătorul până la sfârşitul representaţiei, se aud numai Pentru-ca să poată face mai uşor aceasta, se
Stelian Russu,
nedrept dela început va fi demisionat, martorii gemete, suspine şi strigăte. face servitoare şi mai târziu călugăriţă. In
falşi vor primi câte optzeci de bice, iar soldaţii Ciao-U-Niang e tipul cel mai perfect al vremea aceasta însă, cerul îi răsplăteşte bu­
câte-o sută. Şi în ceea-ce privesce afacerea cu soţiei virtuoase şi modeste. In vremea absenţei nătatea inimei sale, o face să’şi regăsească