Page 2 - Activitatea_1902_11_43

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 43

Asociaţiunea din 1887, şi fratelui său Dr. d) să dovedească cu atestat dela oficiul îşi perd însă forţa germinativă toate acele
Asociatiunea Ioan Mihalyi, cassarul Asociaţiunei noastre, parochial, că cercetează biserica noastră şi e boabe, cari au fost rupte, stricate ori şi numai
cari ptecum în tinereţele lor, aşa şi acuma creştin bun şi moral. vătămate la maşină prin o mică sgîriitură.
pentru cultura poporului român din Maramureş. în etate înaintată au fost şi sunt patronii cei Dela toţi concurenţii se recere, ca cere­ După sulfatare îl sămănăm îndată, şi
de frunte ai Asociaţiunei şi ai convictului rile să fie scrise şi subscrise cu mâna lor dacă în ziua următoare timpul este ploios,
(Urmare şi fine).
nostru. proprie, adresate Consistoriului archidiecesan sau că a plouat şi pământul este moale, încât
Anii trec şi cu dînşii trecem şi noi gr.-or. din Sibiiu, să le înainteze până la 31 nu-1 putem sămâna, atunci scoatem grâul din
In anul 1870 înfiinţându-se în Sighet
dar’ faptele rămân. Decemvrie 1902 stilul vechiu. soluţiune, eventual din grămadă şi-l uscăm
o preparandie de stat şi făcându-se paşii
Am aflat drept-aceea de lipsă a descrie Acei concurenţi cu oare-cari studii bine, ear’ uscat apoi îl putem păstra cât de
pentru strămutarea preparandiei dela Năsfiud
aceste şi până-ce se va eda istoricnl Asocia­ gimnasiale, cari să vor aplica ca învăţăcei mult, fără nici o temere de a se strica, sau
la Gherla, ca să fie o preparandie diece-
ţiunei pentru cultura poporului român din la sculptură în lemn, bărdăşit şi la zidărit ca sultatarea să-şi peardă efectul ei.
sană, a fost cu neputinţă a se susţinea pre­
Maramurăş. sau vor fi aplicaţi deja ca învăţăcei ori sodali
parandia română din Sighet. Drept aceea Sulfatarea cu peatră vânătă, este pentru
Dar’ şi pentru aceea, ca să se ştie, la acestea meserii, şi cei din urmă vor să se grâu mijlocul cel mai nimerit şi mai ieftin între
Asociaţiunea pentru cultura poporului român
care e causa, că în Maramurăş nu se în­ perfecţioneze în meseria lor, ori în ateliere toate. Varul nici pe jumătate nu este atât de
din Maramurăş a început a desvolta activi­
fiinţează un despărţemănt al Asociaţiunei ge­ mai mari, în cari să poată câştiga praxa re- eficace ca ea.
tatea sa pentru înfiinţarea unui internat pen­
nerale pentru literatura română şi cultura cerută, vor fi consideraţi cu ajutoare mai Toate celelalte germinatoare şi esenţe,
tru pruncii şcolari. poporului român.
Spre scopul acesta sa exoperat o re- mărişoare. ce se debitează în comerciu, sub diferite nu­
Puţini câţi suntem în Maramurăş, cu Cererile neinstruite în regulă şi cele miri : germinătoare, saramuri diverse etc. nici
soluţiune prea înaltă din 17 August 1872, în
jertfe mari susţinem Asociaţiunea noastră şi înaintate după termin, nu se vor considera. una din ele nu are vre-o importanţă deose­
înţelesul căreia Maiestatea Sa Apostolică-re-
convieţui român din Sighet. A susţinea două bită, decât că ele sunt de 10—20 ori mai
gească a binevoit a concede, ca fondul dăruit Consistorial archidiecesan.
Asociaţiuni nu suntem în stare la susţinerea scumpe, şi poate au mai puţin efect decât
de preparandia română să se folosească pen­
convictului din Sighet şi alor 18 — 22 elevi peatra vânătă, şi în parte se compun şi ele
tru zidirea şi înfiinţarea unui convict român.
anual facem serviciu poporului român din din sulfat de cupru.
In adunarea generală a Asociaţiunei din Prepararea seminţei de semenat.
Maramurăş, ear’ ca să luăm asupra noastră
20 August 1872 pentru efectuirea zidirei in­
şi alte greutăţi, nu ne poate obliga nimenea.
ternatului s’a ales un comitet stătător din Prima condiţiune indispensabilă a ori
membrii: Vasiliu Mihalca, vice-comite, Paul Sighetul-Maramureşului, la 14 Oct. 1902. şi cărei seminţe este curăţirea ei de corpuri N0 UTĂTI
Lipcsey, jude la tribunal şi Dr. Ioan Mihaly, T it B ud, streine şi sortarea ei. Prin dare la vântură-
fisc comitatens. vicarul Maramureşului, toare — machină, — datul asupra vântului sau
In acel timp Asociaţiunea a dispus nu­ vice-preşed. Asociaţiunei şi vânturat în latul, prin cernut şi dat la trior, — Petrecere cu dans se va arangia
mai cu un capital de 2061 fi. 20 cr. Şi cu directorul convictului. sămânţa se poate alege şi curăţi binişor de de cătră tinerimea română din Deva şi jur
această sumă modestă s’a început zidirea ori şi ce residuri şi corpuri streine. cu ocasiunea sfinţirii bisericii gr.-or. din Deva,
convictului şi s’a condus prin Dr. Ioan Mi- Nicăiri şi nici-odată nu are agricultorul în sala redoutei orăşeneşti de-acolo, Duminecă
halyi cu un zel şi perseveranţă atât de mare, C O N C U R S aşa bună ocasiune de a alege şi curăţi să- în 27 Octomvrie v., 9 Noemvrie n. 1902.
încât numele acelor trei membrii din comi­ mânăturile sale de buruieni, mărăcini etc. Pentru comitetul arangiator: Dr. Aurel Vlad,
tetul Asociaţiunei, dar’ mai ales a lui Dr. decât la curăţitul seminţei; şi în alegerea şi president. Dr. Iustin Pop, vice-president. Ni-
In scopul conferirei stipendiilor şi aju­ curăţirea ei, el nici-odată nu poate face prea colau Schiau, secretar. Dionisiu Ardelean,
Ioan Mihalyi, trtbue să fie înscris cu litere
toarelor ce se votează pe anul 1903 din mult. Părăsiţii vegetali: cuscuta şi orobanche cassar. Virgil Olariu, controlor. Venitul cu­
neşterse în istoria culturei poporului român
din Maramurăş şi în inima fie-cărui Mărmăţan. fundaţiunea „Andronic". unic la ciur se pot înlătura prin curăţirea se­ rat este destinat pentru decorarea internă a
Cu un capital modest de 2000 floreni I. pentru învăţăcei de ori-ce meserie, minţei de trifoiu, de sămânţa lor etc. bisericii. începutul la 8 ore seara. Preţul
II. pentru sodali deveniţi de atari în Afară de curăţirea minuţioasă se mai de întrare: de persoană 2 cor., de familie 5
avem astăzi în Sighet un palat frumos, cu
decursul anului 1902, dă uneori seminţei şi alte îngrijiri, pentru a-i cor. Oferte benevole să primesc cu mulţu­
ridicătură şi cu încăperi de a putea prim
III. pentru sodali cari au lucrat fără favorisa germinaţiunea sau de a feri plantele mită şi se vor cuita publice.
50 elevi.
Valoarea acelui zid astăzi este 120 mii întrerupere 6 ani meseria lor şi au dat do­ contra atacurilor a diferiţi părăsiţi vegetali si
coroane, şi este Intabulat sub titlul «convictull vezi despre dexteritarea lor pentru de a putea animalici. Uneori pe timp de secetă sau când — Convocare. In conformitate cu punctul
deveni măestri, prin aceasta se escrie concurs ne-am întârziat cu sămănatul, udăm sămânţa 8, §-ul 20 din Statute, membrii «Reuniunei
gr.-cat. român*.
pe lângă următoarele condiţiuni. cu 2—3 zile înainte de sămânat, în scop de femeilor române din comitatul Hunedoarei*,
Au trebuit câţiva ani până-ce sau putut
ridica acel zid frumos, în care restimp Aso­ Toţi petenţii la ajutoare şi stipendii au a grăbi germinarea şi răsărirea ei. precum şi toţi aceia, cari se interesează de
să producă în general: Totuşi udarea şi germinarea prealabilă înaintarea şi cultura femeilor române, prin
ciaţiunea ţinea numai când şi când câte o
adunare, pentru a se consulta despre zidire 1. Carte de botez. a ei în apă, pănă ce i-a dat rădăcina şi em­ aceasta se convoacă : la adunarea generală
2. Atestat dela comună despre averea brionul, poate să ne fie de multe ori funestă ordinară ce se va ţinea Duminecă, la p No­
şi a primi raţiociniul totdeauna corect al cas­
proprie ori a părinţilor. şi dăunătoare, mai cu samă atunci, când pă­ emvrie IQ02 st. n. în Deva, localitatea Ca-
ărilor săi. sinei române d. a. la j ore.
In urmă a sosit timpul, ca să se des­ 3. Atestat familiar dela parochul locu­ mântul este uscat şi timpul secetos; căci em­
lui despre familia părinţilor concurentului, brionul desvoltat ne găsind umiditate sufi­ Deva, la 26 Oct. 1902.
chidă alumneul român din Sighet.
ori, fiind el căsătorit, despre familia sa a- cientă în pământ, el tânjesce sau se usucă cu
Spre scopul acesta s’a conchemat adu­ Elena Hosszu-Longin n. Pop,
vând a se indica în acest atestat, câţi prunci totul şi atunci sămânătura este compromisă. presidentă.
narea generală a Asociaţiunei pe 21 Noem- Dionisie Ardelean,
minoreni sunt în familie, câţi cercetează şcoa­ De asemenea şi pe un timp ploios, când tim­
vrie 1885, în care s’a ales de preşed. Vasiliu secretar.
la şi câţi mai sunt la meserii. pul e rece, sămânţa încă neumflată şi neîn­
Mihalca, vice-comite, de vice-preşed. Mihail
Kdkănyesdy, vicar şi de notar Tit Bud, pro­ Concurenţi pot fi numai români ortodocşi colţită, resistă mai bine decât cea deja în­ — Bucovina. Episcopul titular Dr.
născuţi în archidiecesa Transilvaniei. colţită. Ear dacă timpul este cald, şi pământul
topop. In adunarea aceea s’a decis deschi­ Vladimir de Repta, a fost numit de
In special mai au să dovedească: are destulă umiditate, atunci sămânţa germi­
derea alumneului român din Sighet, ceea-ce Maiestatea Sa, Archiepiscop şi Mitropolit
în anul şcolar 1886/1887 s’a şi efectuit, pri- I. învăţăceii. nează şi răsare şi aşa în scurtă vreme. în Cernăuţi. După cum scrie „Deştep­
mindu-se în internat 12 studenţi. Cu toate acestea uneori şi în special la
a) că au împlinit anul al 12-lea al etăţii; anumite seminţe cari germinează anevoe : po­ tarea11 numirea aceasta a fost primită
Ca să se poată susţinea convieţui, a tre­
b) că au cercetat şcoala poporală ori altă rumb, tutun, sfecle etc. o udare prealabilă a cu multă bucurie în întreagă Bucovina
buit de nou să aducă jertfe poporul român
şcoală superioară; seminţei, cu 2—3 zile înainte de sămânat,
din Maramurăş, şi a şi adus şi aduce con­ şi noului Mitropolit, la reîntoarcea din
c) că au încheiat contract cu măestrul şi este avantagioasă şi nu are nici un pericul.
tinuu, căci aproape 50 inşi mireni, preoţi, do­ Viena, i-s’au făcut frumoase manifesta-
că contractul este înregistrat la autoritatea In unele localităţi şi regiuni este obi­
cenţi şi comunităţi s’au făcut membri lunda- ţiuni omagiale. Dr. Repta, e archimandrit
industrială [pretură şi magistrat]; ceiul de a face porumbul şi alte seminţe cu
tori ai Asociaţiunei, cu taxa de 200 floreni şi magistrator al archidiecesei Bucovi-
d) adeverinţe dela măestru despre sporiul balegă, găinaţuri şi diferite cirueli şi soluţiuni,
parte de 100 floreni şi din an în an se fac oferte ce’l arată în meserie, despre diliginţă şi cu principii alimentare, cu var etc. pe de-o nene. A fost născut la 1841 în Banila-
de sute floreni pentru susţinerea convictului.
purtarea morală. parte pentru a le înlesni germinarea şi nutri- rusească. A studiat la Cernăuţi, Bonn,
Dela deschiderea convictului român din
Contractul trebue aclus la cerere în ori­ ţiunea plantei, şi de alta de a preveni uneori Viena, Miinchen şi Ziirich. A fost multă
Sighet au trecut 16 ani şi de atunci până la ginal sau în copie autenticată. şi anumite maladii şi boale la plante.
finea anului şcolar trecut, Asociaţiunea a spe- Pentru combaterea şi fericirea cerealelor: vreme profesor de universitate în Cer­
sat cu întreţinerea elevilor din institut 33308 II. Sodalii. năuţi.
grâului, orzului etc. de rugină, tăciune, malură
floreni sau 66616 coroane.
a) că au terminat anii de învăţăcel în a- şi alţi părăsiţi vegetali, prin distrugerea prea­
O sumă considerabilă depusă pe altarul
nul 1902, ceea-ce vor dovedi prin atestatul labilă a săminţelor — sporii — lor, ne servim — Defraudare la „Aradi Ipar- ăs
culturei poporului român din Maramurăş.
autorităţii industriale [art. de lege XVII din de sulfatul de cupru, supranumit popular peatră
Aievea abia se află ţinut român în pa­ Năpbank'1 în Arad. Epidemia defrau-
1884 §. 67]; vânătă. Pentru aceasta să ia un chilogram de
trie, care să fi adus atâtea jerfe pentru cul­ dăriîor continuă a grasa la noi în ţearâ.
b) că au purtare bună şi fac spor mulţă- peatră vânătă, şi se disoalvă în 200 litre de
tura poporului român, ca aceste 49 comune In zilele acestea s’au descoperit la „Ara­
mitor, ceea-ce vor dovedi ori cu cartea de lucru, apă, punându-se soluţiunea într’un vas mare:
române din Maramurăş.
ori cu adeverinţă dela măestru ; putină, ciubăr, etc. Apoi punem în ea 5 hl. di Ipar- ăs Nepbank“ o defraudare de
Mare e jertfa aceasta, mai ales dacă
c) cei-ce vor dovedi că sunt membri ai de grâu, ca soluţiunea să stea cu un lat de K 309,000.—comisă în curs de vre-o
luăm în considerare, că Românii din Mar­
unei reuniuni de meseriaşi şi că cunosc mai mână d’asupra şi mai sus decât grâul, care 10 ani de directorul general al acestei
amurăş sunt miseri, locuesc în nişte ţinuturi
multe limbi, vor avea preferinţă. apoi se amestecă bine cu un băţ ori rud, de bănci Adolf Bohm, care parte a perdut
muntoase şi nefructifere. mai multe ori pe zi, ca să se ude bine, şi fie­
In convieţui român din Sighet dela 1887 III. Sodalii, cari sunt în condiţiuni aceasta sumă la bursă, parte şi-a plătit
care bob şi să vină în contact direct cu sul­
până acuma sa’u crescut 87 elevi internişti de a deveni măestri. cu ea datoriile făcute. Defraudarea a
fatul de cupru, ear în urmă să lasă să stea
şi sa’u ajutorat mulţi cu locuinţă, ear’ alţii descoperit-o şef-contabilul băncii Hechs
a) să aibă certificatul de măestru; în ea 24 oare — dintr’o zi în alta.
cu vipt. Băla, care a urmărit deja de mai mult
b) să fi lucrat cel puţin 6 ani fără între­ Când avem de sulfatat cantităţi mari de
Dintre elevii crescuţi în acest convict
avem deja preoţi, profesori, advocaţi, diregă- rupere ca calfă, ceea-ce vor dovedi cu cartea grâu, şi nu dispunem de vasele necesare pentru timp cu neîncredere activitatea direc­
tori, notari, docenţi, farmacişti, pădurari şi de lucru, eventual cu adeverinţe dela măes­ udatul lor în vase, atunci îl stropim bine cu torului său.
un redactor, pe dl Vasiliu Meşter dela tri, la cari au lucrat; soluţiunea în grămadă, şi-l amestecăm de re- Bohm deschidea la bancă, pe nu­
«Tribuna*. c) în cerere să se arete anume locul unde peţite ori cu lopata, ca fie-care grăunţe să se mele unor locuitori cu vază din Arad
ude şi sulfateze în de ajuns. Prin sulfatul de
Avem de a mulţumi foarte mult zelu­ voesc să se aşeze ca măestri, ce fel de câte un cont, efectuind în numele lor
lui preşed. Asociaţiunei noastre, Magn. dn mijloace mai au pentru de a începe meseria cupru se distrug sporii părăsitului, ear’ bobul diverse afaceri de bursă; diferinţele ce
Petru Mihalyi, ablegat dietal, care conduce pe socoteala lor; de grâu dacă este nevătămat, rămâne intact.