Page 3 - Activitatea_1902_11_43

Nrul 43 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

se iveau le anticipa banca şi se treceau C h i r i l ă şi Avr a m G h e o r g e a n tren, care a făgăduit 12,000 funţi sterlingi Pentru înfiinţarea de grădini mari
în debitul comitenţilor fictivi. Sosind p â n d i r ă pe Iosif B e r i a n , care aceluia, care va putea construi o locomotivă de pomi roditori cu trunchiul înalt,
mai complectă. Concursul s a întâmplat în­
în zilele acestea în absenţa directorului venea din cârciuma lui L i p t ă k, cătră ar fi prea costisitor, să se desfunde
tre Manchester şi Liverpool în 6 Oct. 1829.
Bohm, dela un agent de bursă o tele­ casă şi întâlnindu-1 în strada-mare a toată suprafaţa, ci ne mărginim prin a
Dintre cei patru concurenţi a câştigat pre­
c
gramă prin care se cerea de urgenţă Pelarilor, năpădindu-1 îl loviră cu io­ miul Stephenson faţă de Hanckworth şi faţă face gropi de 0.80—lm. adâncime şi
achitarea unei diferinţe de K. 40,000, mege şi sapine, p â n ă r ă m a s ă ca de un inginer svedez. Publicul present la lm. 20—lm. 50 lărgime. Forma cea
Hechs, căruia i-s’a părut lucrul suspect, a meri, nu numai, dar’ îl şi d e s b r ă c a r ă concurs nu s a încrezut în locomotiva lui mai bună pentru gropi e cea circula­
cercetat causa mai deaproape şi a dat de vest mi nt e. — Acum să află în Stephenson, fiind aceasta foarte simplă pe ră, deoare-ce numai atunci se va a-
lângă ceialalţi trei monştri. Dar abea s’a
de urma manipulaţiunilor frauduloase. agonie şi după-cum să zice, abea va vea o uniformitate în creşterea rădă­
început cuncursul şi maşina lui Stephenson,
Tras la răspundere, Bohm, care scăpa cu vieaţa. cinilor.
s’a adeverit mai bună, căci până-ce celelalte
zace bolnav aproape de moarte, şi-a naintau foarte încet, locomotiva lui a făcut La facerea gropilor stratul de
— C alendarul p o p o ru lu i pe anul co­
recunoscut păcatele, evaluând însuşi într’o oră 12 chilometri, ceea-ce pe timpul pământ de d’asupra, (stratul vegetal)
mun 1903. Sibiiu. Editura «Tipografiei*, so­
dauna causată la circa K. 305,000. cietate pe acţii. Conţine afară de partea ca­ acesta era distanţă destul de mare. In ziua se pune într’o parte a gropei; ear cel
următoare s’a făcut şi vagoane ; peste câ­ dela fund în cealaltă parte.
Cu toată mărimea daunei banca lendaristică cele mai necesare de a se şti re­
teva săptămâni s’a început seria trenurilor,
nu este periclitată, căci direcţiunea ga­ feritor Ia postă şi telegraf, scala timbrelor, cea mai minunată invenţie a veacului XlX-lea. Când se astupă gropile, pământul
bisericele şi şcoalele române, reuniunile noas­
rantează pentru ori-ce pagubă provenită care a fost d’asupra se pune la fund
tre, precum şi o frumoasă parte literară. In
din defraudarea aceasta şi a depus deja — Cine a descoperit cărbu n ii de şi care a fost la fund, amestecându-se
deosebi schiţa «Avram Iancu* e de tot in­
K. 200,000—. teresantă pentru toţi Românii. Sunt apoi po­ p ea tră ? Acum, când cărbunii de peatră şi cu puţin gunoiu descompus, se pune
joacă un rol aşa de însemnat în industrie,
Spre a preveni ori-ce crisă, ce ar veşti frumoase, poesii, anecdote şi alţi arti- d’asupra.
comerciu etc., e foarte interesant a şti, cine
putea provoca năvălirea în massă a coli interesanţi şi instructivi. In rubrica «Ră­ şi cum au fost descoperite aceste petri pre­ Pentru plantaţiunile de toamnă, cum
deponenţilor la ghişeurile băncii, direcţiu­ vaşul nostru* sunt descrise toate evenimen­ ţioase. In Pennsylvania trăia în anul 1791 am zis mai sus, gropile trebuesc făcute
tele mai însemnate din vieaţa naţională a
nea a luat din timp toate măsurile de un Neamţ sărac, Gtinther, care se ocupa cu din August sau pe la începutul lui Sep­
Românilor. «Calendarui Poporului* mai con­
lipsă, îngrijindu-se de numărarul necesar. vânatul. Umblând odată prin pădure, a aflat temvrie, lăsându-se deschise cel puţin o
ţine portretul lui Avram Iancu, al decedatului
De fapt deja în ziua primă s’au replătit episcop Mihail Pavel, al poetului bănăţean un câmp întreg de «petri negre* despre care lună de zile, spre a se aerisi. De s’ar
povestea unii oameni, că ard. El însă nu
deposite în suma de K. 400,000, ceea- Victor Vlad Delamarina etc. Mai sunt în face plantarea imediat după terminarea
credea acest lucru, ci îl considera de po­
ce a liniştit puţin spiritele agitate şi a acest calendar sfaturi bune pentru popoi veste. Fiind bătrân, abia mai putea vâna gropilor, am avea o nereuşită sigură,
restabilit încâva încrederea publicului. târgurile şi o mulţime de inserate. prin faptul, că pământul scos din groapă
atâta, ca să trăească de pe o zi pe alta.
Scontrarea efectuită imediat după Odată l’a prins o furtună prin pădure şi fiind crud, numai după-ce va sta cât-va
— S fa tu ri p en tru apărare îm p o ­
descoperirea defraudării a constatat că abia putu scăpa într’o peşteră. Trecând fur­ timp în contact cu agenţii atmosfe­
triv a opticei. Dl ministru de interne a
mai sunt şi alte iregularităţi. publicat de curând o broşură, în care e de­ tuna, plecă încet spre casă. Pe drum găsi rici, se face propriu pentru plantare.
o mulţime de «petri negre*. El îşi umplu
„Aradi Ipar-ăs Năpbank“ s’a fon­ scrisă oftica sau boala uscată şi mijloacele Pentru plantaţiunile de primăvară,
buzunarele cu ele şi ducându-se acasă le
dat la 1869; posede un capital social de apărare împotriva ei. Aceasta broşură se băgă în foc, ca să vadă dacă ard sau nu. gropile trebuesc făcute din toamnă
deK. 1.000.000, Reserve de K. 772,000 găseşte la primării pentru a fi împărţită in Mare i-a fost mirarea, când a văzut, că pe- şi se lasă deschise în timpul ernei.
dar poporului.
şi Deposite de K. 5,000.000. trile ard. El descoperi aceasta unui om bo­
Distanţa la cari trebuesc puşi po­
gat din împrejurime, care se convinse îndată
— O altă jertfă a dragostei. Mi- mii cu trunchiul înalt unii de alţii e
despre valoarea acestor petri. Bătrânul vâ­
, — Ce ven it are R otschild? Averea h ă i 1 ă D i m o i din Bretea-română, ser­ dela 8—10 m.; şi fiind-că distanţa
casei Rotschild din Viena e enormă. Bilan­ vitor aici în Orăştie a avut relaţii de nător Gtinther îi arată câmpul plin de căr­ între dînşii e destul de mare, e de
ţul acestei firme pe anul trecut a fost încheiat buni de peatră, primind în schimb câte-va
şi s’a constatat că capitalul este de 11 mili­ dragoste cu o fată, şi fiind că dorinţii lanţuri de pământ sterp. Gtinther a murit recomandat a’i intercala cu pomi pitici,
de a se c ă s ă t or i , a pus pedeci fata în miserie, pe când acela, căruia îi desco­ ca meri altoiţi pe Doucin şi Paradis
arde 116 milioane 594.672 coroane. Dacă
luăm în considerare, că capitalul lui Rot­ şi ai ei, tinerul Mihăilă a beut e s e n ţ ă perise secretul, ajunse milionar. şi peri pe Gutui. Aceşti pomi fructifică
schild aduce numai 4% interese anuale, ceea- de o ţ ă t cu scop de a-şi c u r m a foarte repede, deşi au o durată scurtă,
— W ilhelm Teii f i m ărul. Intr’un
ce însă e eschis, căci îi aduce cel puţin 10%, f i r u l v i e ţ i i . dar avantajul e că până la 15—20 ani,
atunci putem socoti venitul anual al acestui oraş din America s’a predat deunăzi opera
Luni dimineaţa l-a aflat poliţia în când cei cu trunchiul înalt se vor des-
bancher colosal. Rotschild are în caşul acesta «Wilhelm Teii*. In operă e o scenă, când
agonie pe promenada orăşenească, ear’ Wilhelm Teii, renumitul vânător şi puşcaş, volta îndestul, avem roade dela cei
un venit anual de peste 400 milioane co­
roane ; venitul pe o singură zi e de 1,200,000 în aceeaşi zi a şi r e p a u s a t. Pârdal- ia la ochi cu săgeata un măr pus pe capul pitici. După 20 ani îi putem desfiinţa,
coroane, pe minută 833 coroane şi pe secundă nicade d r ago st e unde duce tineretul) fiiului său. Mărul cade lovit de săgeată, rămânând numai cei cu trunchiul înalt.
dar copilul rămâne neatins. La represeuta-
13 coroane. Cea mai mare parte a averii co­ Timpul cel mai favorabil pentru
ţiunea de acum însă actorul, care representa
losale a lui Rotschild e plasată în întreprinderi — P la n u l cel nou de tragere al lo' pe Wilhelm Teii, a voit spre scopuri de re­ plantare e toamna dela 25 Septemvrie
sigure industriale şi puţine ramuri de indus­ te riei de clase. Din cel mai nou plan
trie sunt, cari nu lucră cu capitalul lui Rot­ de tragere al loteriei de clase reg. ung. priv., clamă să repraducă scena aceasta întocmai. până la 15 Octomvrie, prin faptul, că
El însă neavând săgeată la îndemână, a fo­ în aceasta epocă seva descendentă (co-
schild. Ce zic la aceste date socialiştii? care se începe la 20 Noemvrie, putem cu­
losit pistolul. A puşcat odată, n’a nimerit.
noaşte reformele cele mai interesante ale boritoare) nefiind cu totul oprită, con-
Publicul a început să murmure. Atunci a
— Alegere de preot. Sinodul pa- loteriei. Numărul câştigurilor s’a înmulţit puşcat a doua oară, dar în loc să nimerească tribue la formare de rădăcini noue.
cu un şir considerabil de câştiguri principale Pe lângă aceasta pământul nefiind prea
rochial gr.-or. din Orăştioara-de-sus, pro- mărul de pe capul copilului, a nimerit pe
şi alte câştiguri însemnate, prin ceea-ce suma
topresbiteratul Orăştiei, sub conducerea copil în frunte, care cu capul spart de glonţ umed, să poate intercala cu uşurinţă
câştigurilor s’a ridicat dela 13.160,000 cor.
d-lui protopop V a s i l i e D o m ş a , a la 14,459.000 cor. Se vede dar' că înmulţind a căzut mort la pământ. La aceasta pri­ între rădăcini.
velişte s’a produs o panică mare între pri­
făcut alegerea de preot Duminecă, în numărul losurilor cu 10.000 s’a ridicat şi Dacă pământul e prea umed, nu
vit ri. Mai multe femei au leşinat. Publi­
2 Noemvrie a. c. întrunind toate vo­ suma câştigurilor cu un mii. de cor. Din cul înfuriat a voit să prindă şi să omoare să poate introduce bine între rădăcini
turile dl Ioan Romoşan, teolog absolut câştigurile cele nouă amintim unul de 80.000 în bătaie pe ticălosul actor, dar acesta a şi astfel rămânând locuri goale, pomii
cor., unul de 50.000, unul de 25.000, unul
cu deplină cualificaţie. scăpat cu fuga. sunt expuşi la diferite boale, precum
de 20.000, cinci de câte 10.000 cor. Prin
Ne bucurăm din inimă pentru aceasta albeaţa rădăcinei, etc. Aceasta să în­
înmulţirea câştigurilor celor mari a devenit,
Strămutare de locuinţă.
acuisiţie bună, ear’ comunei Orăştioara fără îndoială, şi şansele de câştig mai mari. tâmplă mai ales dacă plantaţiunile să
numai gratula îi putem pentru aceasta In momentul grabnicei noastre plecări fac primăvara, când pământul e prea
alegere nimerită. Avem nădejde, că — In ven ţia lu i Stephenson. In 6 dela Răhău la Sebeşul-săsesc, nefiind în stare umed.
Octomvrie 1829 s’a întâmplat lansarea pe a putea visita şi saluta personal pe toate ru­
noul ales va fi la înălţimea chemării De aceea sfătuesc să nu se facă
şine a primei locomotive, invenţia grandi­ deniile şi pe toţi amicii noştri din comună,
sale. plantaţiuni când pământul să găseşte
oasă a lui Stephenson. Anglia se poate le zicem pe aceasta cale un rămas bun şi le
lăuda cu aceasta, căci lansarea s’a întâmplat exprimăm profunda noastră mulţumire pentru în asemenea condiţiuni.
— Sinuciderea u n u i p resid en t de între Manchester şi Liverpoole. Când Ste­ toată stima şi încrederea de până-acuma, ear’ Deplantările (transplantarea) arbo­
tribu n al. Vineri s’a sinucis în Budapesta phenson a inventat locomotiva, a primit dela onor. public străin le facem cunoscut, că
presidentul tribunalului din Solnoc, Dr. Iosif lordul Plate Iohn o sumă oare care de bani din 1 Noemvrie a. c. locuinţa noastră stabilă rilor.—Sub cuvântul deplantare, se
Sârkâny. Dînsul a sărit jos din etagiul al pentru a-şi construi o locomotivă. Toată va fi în oraşul Sebeşul-săsesc, în casele noas­ înţelege mutarea unui pom din şcoală
4-lea al casei Nr. 50 din strada Kerepesi şi lumea îl ţinea cam nebun pe Stephenson. tre proprii din Str. Sicolorum Nr. 53. la locul difinitiv.
a murit imediat. In busunarul lui s’a aflat Când prima locomotivă a lui Stephenson Ioan Oncescu, Aceasta lucrare trebue făcută cu
o epistolă de următorul cuprins: «Numele făcu proba lângă Liverpool, oamenii înce­ notar cercual pensionat fi soţia. mare îngrijire, căci de aci atîrnă în mare
meu este Dr. Iosif Sârkâny. Sunt president pură a se interesa faţă de minunata invenţie.
de tribunal în Solnoc. Contra insomniei, de El făcu petiţie la parlamentul englez, ca să parte prinderea, şi se face numai toamna
care sufer, moartea e remediul cel mai bun. primească îngăduinţă a construi o linie fe­ despre p(antări[e pomi tor roditori. sau primăvara. Dacă voim să transpor­
Mor ca să ccap de durerile îngrozitoare*. rată mai lungă. Parlamentul i-a şi dat în­ tăm (mutăm) un pom toamna, mai înainte
găduinţă cu majoritate de un vot. Toată (Urmare şi fine). de a-i cădea frunza, prima grije este
— O jertfă a clevetirilor femeieşti. lumea lua nainte de aceasta în batjocură pro­ Distanţa la cari trebuesc puşi po­ de a-1 curăţi de frunze, evitând cu chi­
Intre soţia lui Iosif Beri an şi a lui punerea lui Stephenson, dar acum primind mii pitici unii de alţii, e dela 3m. pul acesta, încreţirea scoarţei prin oprirea
îngăduinţa dela stat, speculanţii prevăzură
I o s i f C h i r i l ă din loc să iviră nişte 50—4m. Cea mai bună plantaţie e transpiraţiunei (care se face prin frunze).
importanţa acestei invenţii. Dar oamenii zi­
clevetiri, cari avură de urmare, că Du­ atunci, când se face în chincons san în Când scoatem un arbore din şcoa­
ceau, că aduce o mulţime de nenorociri:
minecă seara — afirmative — Iacob foc, stricarea aerului şi altele. Dar cu toate triunghiu echilateral; însă e bună şi în lă, de asemenea trebue multă băgare
Plugar, cantorul cu jinerii săi: I o s i f aceste în Liverpool s’a format o comisie de cuadraţie sau în pătrat. de seamă, spre a-1 scoate pe cât să