Page 1 - Activitatea_1902_11_45
P. 1
Anul II O răsti e, 20 Novembre n. 1902. Nr. 45
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/t an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari— ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu se îna
Pentru România ţi strâinitate:
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL):
Apare în fiecare Joi.
Dr. A urel Muntean L aurian Bercian
jumătate de veac, când se ivesc la Români Pentruca bunul D-zeu să ajute mai înaintarea şi cultivarea femeii române,
primele femei, cari înţelegând rostul timpu departe, ca la bun sfîrşit să ducem opera în
perfecţionarea şi ridicarea industriei de
lui, constituesc cea dintâiu reuniune la Braşov. cepută, exprim călduroasele mele urări şi
casă românească, adunarea generală să
Acei mari dascăli ai românimei au fost vă zic din inimă : bine aţi venit I
a „Reuniunii fem eilor române din cari cu graiul şi cu condeiul au îndemnat Adunarea generală o declar de deschisă. declare de membri onorari ai sei pe
comitatul Hunedoarei femeile contemporane la tot ce-’i nobil şi dna Maria P. Cosma din Sibiiu, pe dl
A urmat apoi, conform ordinei de
frumos. Iosif Vulcan din Oradea mare şi pe dl
zi, cetirea consemnării membrelor reu-
De tot rar ni să dă prilej a ceti Prima peatră pusă fiind la mândrul Demetriu Comşa, prof. din Sibiiu, adu
niunei, prin care s’a constatat, că în
prin foile noastre despre zile de bucurie, templu naţional, a urmat rînd pe rînd pe narea primeşte cu însufleţire aceasta
urmele lor altele şi altele, până nu s’a mai anul acesta reuniunea a avut 1 mem propunere şi declară de membri onorari
despre lucruri bune săvîrşite spre mă
aflat colţ de ţară, unde femeile române să bru onarar, 31 membre fundatoare, 60 pe propuşii.
rirea neamului. Centrul comitatului
lucreze în chip binecuvântat, în agrii culturii membre pe vieaţă, 7 membre ordinare
nostru Deva avă Duminecă în 9 No- naţionale. Tot la adunarea generală au fost
şi 26 membri ajutători.
emvrie o atare zi plină de succese mo Vedem, ca busolă a tuturor acestor expuse sub supravegherea d-nei Mes-
După aceea să ceteşte raportul co
rale. Festivităţile combinate: sfinţirea porniri lăudabile, pus în primul plan : edu- sonier şi a d şoarei Mariana Olariu nişte
mitetului despre activitatea şi raportul
nou reparatei biserici gr.-or. şi adunarea câţiunea şi cultura sexului femeiesc. drăgălaşe obiecte aparţinătoare indus
cassei, despre averea Reuniunei dela triei de casă.
generală a Reuniunii femeilor române, Şi nici că se putea altfel!
ultima adunare generală,
au întrunit pe multe şi mulţi la un loc, Trebuea pusă basa solidă: la marea Adunarea generală, — după exhau-
operă de renaşterel Amăsurat ordinei de zi, urmează riarea ordinei de zi, şi a propunerilor
cu scop de a se da mulţămită ceres
alegerea alor două comisiuni, una pen
cului părinte pentru lucrările de mult Când s’a simţit marea necesitate, ca şi făcute, a fost închisă prin doamna pre
femeile române din acest comitat să se gru tru revidiarea raportului comitetului şi sidentă.
începute în casa Domnului şi pentru
peze în jurul unui steag cultural propriu al raportului cassarei, ear’ alta pentru în-
de a-’şi da seamă despre o instituţiune,
lor, o nouă devisă apăruse în societatea ro cassarea taxelor restante şi conscrierea
care cu timp va revărsa roade bine mânească.
membrilor noi. Puşca şi Plugul.
făcătoare asupra femeilor române din S’a ivit deodată ca prin basme, o mân In prima comisiunne se aleg d-na
acest comitat. . Despre acest fenomen dră vedenie între munţii Carpaţilor din re
Maria Bariţiu n. Bogorin, d-na Eugenia Pe lumea aceasta multe naţiuni au
sublim, adecă despre femeia română, gatul vecin.
fanzian n. Popp, cu dl Dr. Alexandru avut de luptat în potriva vrăjmaşilor,
despre însuşirile ei eminente abia acum A apărut o fermecătoare regină poetă,
L. Hosszu, ear’ în comisiunea a doua şi multe din ele şi-au perdut fiinţa şi
se aude câte ceva în lumea cultă. care de pe tronul ei regal descinse în că
suţa modestă a ţăranului dela ţară. se aleg: dşoara Veturia Corvin, dşoara numele şi au rămas pe vecie îngropate.
Aceasta avem să o mulţămim singur
’ Şi sufli tul ei poetic, descopere în îm Asinefta Popoviciu cu domnul Nicolae Dacă şi naţiunea noastră românească,
numai reuniunilor puţine câte le avem
brăcămintea ţărancei române şi în întocmirea Schiau. a avut de luptat veacuri întregi în po
Cuvintele pline de simţăminte ale
casei ei, mii de fiumseţi, cari până la acel Prima comisiune recomandă spre triva duşmanilor, ea însă nu s’a perdut,
D-nei presidentă Elena Hosszu-Longin timp nebăgate de nime In seamă au fost.
primire rapoartele comitetului şi cassieri, ea n’a murit; din potrivă, tot mai mult
născ. Pop de Bâseşti zise cu dor şi Şi ca prin vrajă, aceasta regină des> hide
propunând totodată, ca doamnei cas- ’şi-a mărit numele; şi apoi nu zice vor
iubire sinceră şi din inimă cătrâ inimi, comoara scumpă pentru poporul din munca
sieră pe lângă mulţumită să i-se dea ba cântecului unui poet că: Românul
a dovedit celor de faţă, cât de îngri şi hărnicia femeii dela ţeară.
absolutorul obicinuit. în veci nu piere? Şi prin ce minune
jorată este aceasta nobilă fiică a Se- Şi Europa cultă a putut din nou, să
Din primul raport— pe lângă ce oare scăpat-a ţărişoara noastră de a fi
lagiului pentru soartea surorilor sale admire aceasta regină ideală, care după-ce
în timp de răsboiu îşi eluptase gloriosul ti lelalte agende— cu deosebire recoman înghiţită de cutropitori ? Răspunsul aces
din acest comitat în parte şi a obştei
tlu de mama răniţilor, o vede în timp de dă spre primire adunării generale pro tor întrebări, îl găsim în »cartea poves-
române preste tot. Cuvintele sale înăl
pace, adunând ficeie şi femeile dm boerimea punerea comitetului de a alege o anche tirei popoarelor« care fără încunjur spune
ţătoare cuvine să să fie perpetuate şi
ţării, ci şi întocmind cu ele primele ateliere,
tă din bărbaţi specialişti, cari să stu despre noi că: Voinicia braţului cu care
spre acest scop răspândite în toate cu răsboaie perfecţionate şi cusături după
dieze modul cum şi unde s’ar putea am jucat puşca prin rîndurile vrăşma
văile şi pe toate plaiurile locuite de mustre antice române.
înfiinţa primul atelier pentru industria şilor, împreună cu dragostea de moşia
suflet românesc! Inspirate de aceasta pildă fenomenală,
de casă cu motive româneşti, la care strămoşească şi mana culeasă de pe
Româncele acestui mare comitat, când să pună
Onorabilă adunare generală! temelia Reuniunii lor, hotărît-au: ca în pri apoi să se poată face comande, cari să urmele plugului, ne-au ţinut în picioare/
mul plan ţăiancei române şi hărniciei ei să ridice industria noastră de casă la ni ear nevoile, prigonirile, injuriile şi no
Când înainte de aceasta cu 16 ani, fe
dedice toată dragostea şi activitatea lor I velul ce-’i compete, şi merită să fie ri ianul de dureri de toată ziua ce am
meile române din acest comitat au înfi nţat
Şi că nimerită e ţînta ce urmărim, do dicată, şi aceasta comisiune să vină la suferit, ne-au întărit inima în dorul nea-
reuniunea lor, au luat resoluţiunea de-a în
vedeşte viul interes, ce obştea românească a
tră şi ele în şirul acelor temei, cari cu drag proxima adunare generală cu propu tîrnării şi ne-au oţelit-o întru atâta, că
muncesc, pentru propăşirea şi înflorirea nea manifestat în decurs de 16 ani faţă de Re nere concretă şi bine precisatâ în di am răsturnat dealurile şi munţii şi am
mului lor. uniunea, care a Imbrăţoşat prima la noi în recţia aceasta. Propunerea s’a primit, şi aflat dreptatea şi neatîrnarea, pentru
Pe timpul, când reuniunea noastră s’a ţeară: chestia industriei de casă.
ancheta s’a ales. care veacuri ne-am luptat.
întemeiat, era deja în toată ţeara, în ţinu Sa ivit aceasta Reuniune, din când în
Din raportul cassarei relevez, că Puşca şi plugul, au pentru multe
turile locuite de Români, un număr frumos când în diversele centre ale acestui comitat
de reuniuni femeieşti, cari toate desvoltau întocm nd expos'ţii cu manufacturi ţărăneşti, reun. dispune de o avere de 10.000 popoare, însemnătatea lor, pentru po
activitate salutară pe teren cultural şi filan îndemnând Ia conservarea şi apreţiarea por de coroane, bani elocaţi la 5 bănci ro porul românesc însă, au fost tovarăşe
tropic. tului strămoşesc pe care o regină îl poartă mâneşti din comitat, anume: «Hune nedespărţite ziua şi noaptea. N ’apuca
Căci da, îndată după marile evenimente cu mândrie.
doara», «Ardeleana», «Corvineana», «Ha- Românul să treacă în tihnă o primă
din anul 1849 s a şi simţit necesitatea, ca şi Şi învăţând prin membrele ei, cum să
ţiegana» şi «Grăniţerul». vară, şi iată că trebuia să lase coarnele
femeea română să între In arena deschisă şi confecţioneze lucruri, nu numai frumoase, dar’
Frumuşică sumă însă pentru rea- plugului, şi să ia puşca din cuiu, şi să
să-’şi ia partea la regenerarea naţiunei ro şi potrivite recerinţeior pi a: tice, prtmimd pe
mâne. cele măiestre şi îndemnând fetele şi ntvestelel lisarea grandioasei idei de mai sus, to iasă înaintea: când a Turcului, când a
Şi cu admirabile stăruinţe acele ma tinere la păstrarea gingaşelor motive moşte tuşi va fi insuficientă, dar oamenii şi Ungurului, când a Leahului, cari nu gă
troane române şi-au împlinit nobila şi sfânta nite dela mamele şi stiăbunele lor. instituţiuni marinimoase nu vor întâr seau alt pământ mai dulce şi mai mă
lor misiune I Tot în acest timp, a adunat un capital
zia a sprijini astfel de întreprinderi mă nos, decât pământul ţării româneşti.
Era extrem de greu atunci a organisa modest, care însă totuşi atinge aproape suma
reţe 11 Cu puşca, Românul a ţinut piept
ceva între Români, căci totul era ogor înţe- de 10.000 cor.
Comisiunea pentru conscrierea tuturor vrăjmaşilor cari voiau să-’l ro
lenit, nicăiri o brasdă trasă, cate să fi indi Acest capital ne apropie tot .mai mult
cat direcţia, în care trebuia dat înainte. de scopul primordial al Reun unei: de înfiin membrilor noi raportează cu plăcere bească şi în toate răsboaiele, a avut de
Aveau însă acele femei antecesoare un ţarea primului atelier de industrie de casă că a încassat suma de 156 coroane, luptat unul în potriva a zece şi două
mare noroc. românească. conscriindu-să 9 membre pe vieaţă, 2 zeci de duşmani. Mircea la Rovine,
Trimesese D-zeu, pe acele vremuri, po Viul interes, ce se manifestează chiar
ordinare şi 13 membri ajutători. Ştefan Cel Mare la Baia, Dumbrava Ro
porului românesc nişte fii, cari împlineau rol în zdele noastre, faţă de industria ţărancei
La eventualele propuneri dl Dr. şie şi la Răsboeni, Mihai Viteazul la
de adevăraţi apostoli în sinul naţiunii lor. române, impune, ca cu puteri nouă, să stăruim :
Alexandru L. Hosszu propune, că pentru Călugâreni, au înspăimântat armiile
Nume mari, în veci strălucitoare, ilus ca dorinţa ferbinte a noastră a tuturor cât
trează paginile istoriei române de acum o mai curând fapt împlinit să devină 1 meritele câştigate pe terenul penttu vrăjmaşe şi au atras luarea aminte a
