Page 2 - Activitatea_1902_11_45
P. 2
Pag. 2. Activitatea Nrul 45
împăraţilor şi Regilor deatunci ai Eu Poporului absolute nu i-s’a comu acasă, dându-şi toată silinţa si-’l creeze
ropei, cari toţi le-au trimis Domnilor Scrutiniul din Hondol nicat recomandaţia oficioasă, care în si pe candidatul lor de deputat congre
noştri, prin soli, daruri şi cunune scumpe, ria fost altceva, decât un sfat părinţesc. sual.
— şi altele.
drept dovadă a faimei şi vitejiei popo Deci recomandaţia, adecă sfatul Toate aceste sunt neajunsuri, cari
rului român. părinţesc, poporul nici nu l-a putut ig n’au loc în vieaţa constituţională bise
Cu plugul, Românul a putut să-’şi Nu ne-am ocupa cu alegerea de nora, că nu l-a cunoscut. ricească.
scoată pânea de toate zilele, cu plugul, deputat congresual din cercul Geoagiu, Poftească şi declare pe faţă ori S’a întâmplat însâ un alt lucru
Românul a putut să sature lăcomia dacă în „Tribuna Poporului" din Arad, care preot din comunele cari au votat (1), cu mult mai regretabil, care loveşte di
vrăjmaşilor, cari ori de câte ori ne căl gura-spartă a popii-agent, alias Moţa, adecă mai bine zis: despre cari să zice rect în legile criminale.
cau pămentul, îşi hrăneau oştile hăme ori a altuia „corespondent11 nu s’ar fi că ar fi votat pentru Mangraistul ales (?), că: Sau făcut protocoale de alegere
site de foame; şi tot din plug, am a- manifestat în mod tendenţios, şi atât Oare comunical-a poporului reco fără sinod, s’au conscris votanţi cari
juns o ţară frumoasă, brăzdată de pes de lăudăros, ca şi când ar fi scris un mandaţia părintească, ori s i-i zicem ofi n’au votat, la multe protocoale de ale
te 3.000 kilometri de drum de fier, ţigan despre calul siu. cioasă a centrului din Sibiiu ? gere s’au făcut şi de-acele, că votisare
cu care cărăm la scheli grâul ce ne Deşi, doar’ „corespondentul“ r.u-’i Nici unul dintre d-nii preoţi nu va n’a fost deloc.
prisoseşte şi apoi îl vindem pe aur ţă ţîgan, şi alesul (?) deputat nu-’i calul lui. putea afuma că: da. Toate aceste protocoale sunt false.
rilor din*Apus. Ales adecă a fost »dl Dr. Aurel Recomandaţia «oficioasă» dară, Datele le avem toate la disposiţie ;
Drept aceea, stăpânirea şi legiuitorii Vlad, tîn6rul şi talentatul (!) directo* al faţă de popor, cu ştirea poporului n’a însă din considerare faţă de respectivii
noştri au întocmit oştirea noastră, ţinănd «Ardelenii», advocat în Orăştie« etc. etc. existat. preoţi, deocamdată nu ne vom folosi
seamă şi de nevoile plugului şi de ale Anonimul «Tribunei» arădane face Este deci o minciună obraznică şi de ele.
elogii alegatorilor, pentru-că n’au ascultat tendenţioasă, că poporul ar fi dat quasi
puştii. O astfel de pornire imorală trebue
de recomandaţia oficială dată afirma un vot de blam centrului dela Sibiiu,
Dorobanţul, fala pedestrimei noas s i se stârpească, şi dacă s’ar folosi
tive din Sibiiu, ci au ales după placul alegend pe Dr. A. Vlad, şi nu pe Dr.
tre, face şi serviciu la casarmă o parte mijloacele cele mai radicale, adecă cer
şi convingerea lor pe «tinerul şi talen A. Muntean care ar fi fost recomandat cetarea şi pedeapsa criminală.
a anului, şi caută şi de plug, şi tot aşa
tatul (?!) director al » Ardelenii«, adecă dela Sibiiu.
şi mândrul călăraş; iar vara când ţara Evitarea acestei măsuri stricte, de
pe unul dintre adoratorii lu i Mangra, N u se poate un lucru mai ticălos,
are nevoie de mai multe braţe la mun pinde acuma numai dela deputatul quasi
Adecă: există şi un partid: Mangra! decât a stărui, ca credincioşii unei bise ales.
ca câmpului, şefii oştirii trimit pe rînd
La câtă însemnătate a ajuns bietul de rici să fie aduşi în colisiune cu conducerea
câte o lună în concediu şi pe oştenii Dl Dr. A. Muntean adecă pe basa
el; şi totuşi nu-i mulţumitor faţă de bisericei.
cadre permanente. informaţiunilor primite din cerc, l’a p -
Măglaşiu, care prin zugrăvirile sale> Astfel de agenţi sunt conduşi nu cut pe dl Dr. A. Vlad atent la urmă
Felul de întocmire al oştirii noas
provocate de » Tribuna Poporului«, l-a mai şi numai de ura personală, şi ar
tre, prin care oşteanul face serviciu rile de tot desastroase, că ar avea
făcut om mare, mare. Va trebui s6 se merita, că cu biciul să fie scoşi din
şi la casarmă şi la plug, a fost lăudat o cercetare criminală pentru multele
convingă şi dl Măglaşiu, ca ■» pictorul* sinul bisericii. protocoale false; şi i-a recomandat, că
de toate naţiile, căci toate ştiu ce a
lui Mangra, că deşi pic;ura-i artă fru- Datori suntem să constatăm aceste cu privire la preoţii respectivi si re
făcut oastea românească în răsboiul pen
frumoasă, dar’ cei zugrăviţi nu-’s tot în interesul d-lor preoţi şi a credincio nunţă la mandatul câştigat cu astfel
tru neatârnare. Toate naţiile s’au mi
deauna mulţămitori pentru osteneala şi şilor din cercul electoral Geoagiu. de mijloace; deoare-ce un om corect
nunat cum cei 27.000 de Curcani, de
munca celui-ce cu multă trudă i-a zu Ni-se impune acum întrebarea: că
curând luaţi dela coarnele plugului, au la un astfel de mandat nici nu-’i ier
grăvit. dacă a fost recomandat Dr. A. Muntean,
băgat groază în oastea împărăţiei tur tat să reflecteze; poate apoi să fie ales
Dară se trecem noi la obiectul cum de n’a fost D-sa ales?
ceşti, care era cât pe aci se răstoarne a doua-oară, pe cale cinstită, pentru-că
nostru. Răspunsul e foarte simplu:
în Dunăre, oştile mari ale împărăţiei dl Muntean nici la a doua alegere nu
Cercul Geoagiu, de fapt să zice, Dl Dr. A. Muntean nu a cerşit va corteşi.
ruseşti, dacă nu săriau ai noştri într’aju-
că n’a ascultat de recomandaţia din voturite nimărui, nu i-a mai molestat pe
tor; aşa că de am avut de plătit vre-o Dl Dr. A. Muntean deci a proce
Sibiiu; e bine; apoi de cine a ascuPati votanţi ori pe d-nii preoţi pe acasă, şi: dat sincer şt deschis, deşi aceia, cari
datorie Ruşilor, pentru spusa lor, că
pentru-că de cineva au trebuit să asculte nu s’a folosit de corteşi, cari să cutrie- i-au trimis datele din Cerc, l ’au rugat, că
ne-ar fi ocrotit de multe ori în contra
credincioşii votanţi, cari aproape exclu re cele sate, şi să capaciteze pe preoţi îndată s i facă arătarea criminală în
vrăjmaşilor, apoi le-am plătit-o cu vîrl
siv sunt ţărani necunoscători de causă şi mai cu seamă pe protopopul Devei, contra acelor preoţi, cari au făcut pro
şi îndesat, căci ’i am scăpat de perire.
şi persoarte. că prin preoţii săi să lucre cu mâni cu tocoale false in modul sus menţionat;
Europa întreagă s’a minunat de vitejia»
A ascultat doar de agent-mobilul picioare pentru reuşita sa. deci cu tot dreptul s’a putut presupune
oastei româneşti la Griviţa şi Plevna
Moţa din Orăştie, care a fost cel mai Partidul mangrist însi tote aceste despre dl Dr. A. Vlad, că va fi şi el
sub comanda iubitului nostru Rege,
agil corteş al foarte talentatului director le-a fă cu t; candidatul lor Dr. A. Vlad cu atâta considerare faţă de preoţii,
care, Prinţ pe atunci, a primit laude,
al » Ardelenii« ? După corespondenţa din s’a folosit de bieţii datoraşi de-ai «A r cari s’au expus pentru el, şi va abzice
şi decoraţii dela Împăratul Ruşilor şi
«Tribuna Poporulni» aşa s’ar părea, ca delenii», cari veneau să-’şi reguleze da de mandat; nu va periclita existenţa
dela împăratul Germaniei; iar de a-
şi când corteşul Moţa ar fi reuşit în toriile, ca de-o postă stabilă; zbiera acelora, cari poate au dat prea multă
tunci ţara noastră a devenit neatârnată,
vingător faţă de Consistor ori dl Me- după oameni prin localurile » Ardelenii« încredere unor corteşi, fără de inimă,
în chip desăvrîşit.
tropolit. Va să zică poporenii cercului ca un păcurar prin codrii, şi punăndu- cari nici habar n’au, că aruncă o mul
Se cade dar ca totdeauna să cin
Geoagiu să fi făcut oposiţie guvernului le în mână câte-o scrisoare, le porun ţime de preoţi cu trecut cinstit în nă
stim şi să iubim plugul şi puşca, ocro
bisericei gr.-or. şi să fi ascultat de cle cea, că : „si o dai asta la popa vostru‘V caz, numai să-’şi ajungă scopul lor.
titoarele patriei. Agent-mobilul Moţa şi tovarăşii
Căpitan 8. Leonte. vetirile unui Moţa ? Până azi nu avem cunoştinţă, că!
N ic i vorbă! săi erau mai mult pe sate decât pe dl Dr. A. Vlad să fi abzis de mandat
Dunării şi până în culmile Carpaţilor, răsuna precum marele nostru poet Alexandri, poetul Când însă această conş iinţă a latinităţi1
una şi aceeaşi limbă, mândră şi impunătoare: Gmtei Latine, atât de bine caracterisează a fost să devină conştiinţă naţională în adevă
FOIŞOARA sermo Romanus. Era timpul cel mai măreţ această prea trista epocă a istoriei noastre. ratul înţeles al cuvântului, prima rază de lumină,
în istoria neamului omenesc.
In veacurile de restrişte ce urmară, care ne-a deşteptat la nouă vieaţă, ne veni
Atunci Latinul dela Tibru şi din Ape- din Italia. Renaşterea literelor şi artelor
legăturile cari până atunci uniau colonia lui
nini era una cu Latinul dela Dunăre şi din antice, purceasă din Italia, muma literelor
Traian cu Italia, au fost rupte cu desăvîr-
Un toast pentru Gintea Latină. Carpaţi, una ca Roman, una prin graiu şi şire. Unitatea teritorială a elementului latin şi artelor moderne, a făcut şi renaşterea ro
prin virtute. Această unitate naţională era mâna. Umanistul italian Bonfin, adus la curtea
dela Dunăre cu ţeara mumă a fost des
Rostit de dl Onciul, profesor universitar, la banchetul întreţinută şi prin o neîntreruptă unitate te regelui M a t e i Co r v i n u l , fiu de Român
fiinţată prin aşezarea Slavilor în Peninsula-
oferit de primărie studenţilor italieni. pe tronul Ungariei, este cel dintâiu scriitor,
ritorială. Prin fraţii noştri de peste Dunăre, Balcanicâ pe la începutul secolului VII, veniţi
In 26 Septemvrie 1902,
Macedo-Românii şi Istro-Românii de astăzi, mai ales în ala ul Avarilor crunţi şi cutropi- care ne-a arătat istoria originei noastre, sco
cari mai înainte ocupau pătţile de miază tori. Aceasta năvălire cumplită, când pre ţând din istoricii antici ştirile despre cuce
Domnilor! noapte ale Peninsulei-Balcanice lângă Dunăre cum zice un scriitor contemporan — „sângele rirea şi colonisarea Daciei de câtrâ împăratul
şi Sava până la ţermurile Adriaticei, elemen Traian, întemeietorul poporului român.
cuigea ca apa'1, a silit pe fraţii noştri din
Analele capitalei române înregistrează tul roman al Daciei-Traiane era în neîntre Această rază de lumină era prevestitoa-
Sudul Dunării să se retragă spre miază-zi,
astăzi un eveniment, care înalţă inimile, care ruptă legătură etnică cu ţeara mumă Italia. rea soarelui ce ne urma să ne răsară din
provinciile dunărene ale imperiului roman
încălzeşte sufletele, evocând gloria trecutului Dar nu ne-a fost scris, aşa uniţi să re- scrierile însufleţite şi înălţătoare ale lui Miron
de răsărit, devenind prada barbarilor, ce le-au
şi luminând perspectiva viitorului: este calda mânem. Costin asupra originilor române, călăuzit mai
ocupat. Astfel s’a rupt şi ultima legătură
îmbrăţişare a două naţiuni surori, a două Veni apoi un timp când sentinela ro ce ne mai rămăsese cu elementul latin din ales de Bonfin. Conştiinţa naţională, deş
naţiuni crescute de unul şi acelaşi trunchiu, mană dela Dunăre, sentinela civilisaţiunei Occident, unitatea teritorială. Aşa ne-a fost teptată la noi prin scrierile istorice ale lui
depărtate una de alta prin restriştea timpurilor, latine la hotarele barbariei, fu sdrobită de fatalul destin al istoriei. Muon Costin, Nicolae Costin, Costantin Can-
surori cari se reunesc în îmbrăţişarea lor doioa- „o neagră veste: tacuzino şi Dimitrie Cantemir, toate purcese
să, exclamând: Trăiască Italia! Evviva Ro ,,Rotna, Roma nu mai este! Deslipită de lumea latină, o insulă in dela acelaşi isvor; conştiinţa naţională, deş
mânia! noiauul barbariei, colonia lui Train perdu teptată peste munţi prin cei trei apostoli
„Fiul Romei cei bătrâne tot, afară de pământul seu strămoşesc în ai Românismului: Clain, Şincai şi Maior*
A fost un timp, când cele trei conti
„Scapă armele din mâne,
nente ale lumei antice nu erau decât o sin „Câmpul luptei părăseşte care a rămas, afară de fiinţa sa latină şi parte pe urmele înaintaşilor din Principate,
gură naţiune stăpână, un singur nume de „Şi spre munţi apoi porneşte; conştiinţa originei sale romane. Deşi foarte parte în urma unei nouă alimentări culturale
vagă şi nebuloasă, totuşi a păstrat o tradiţie din Italia: această conştiinţă naţională a
popor mare şi respectat: naţiunea romană, ear în urma lui
numele civis Romanus. A fost un timp, când „Cade-o noapte ’ntunecoasă naţională, că „de la Râm ne tragem", cum creat cultura noastră modernă şi România
dela ţărmurile Atlanticului până la gurile „Noapte oarbă, fioroasă... zic cronicarii noştri cei mai vechi. nouă.