Page 3 - Activitatea_1902_11_45
P. 3

Nrul  45                                                                A C T I V I T A T E A                                                               Pag-  3.


          s i  vede,  că  s i  lipeşte  de  el,  ca  scaiul   se  spunea,  că  publicistul  şi deputatul  Nicolae  ţara  va  crede  lui  Komjâthy  şi  nu  procopsi-  In  aceasta  se  vor  introduce  rugări  şi  recla­
                                                     Bartha  scrie  articoli  de  fond  la  ziarul  oposi-  ţ'lor  mangrişti  dela  banca  arădană.  mări  fă -ute  la  faţa  locului.  Ele  se  pot  re-
          de  oaie,  nici  câ-’i  pasă,  că  de  manda­
                                                     ţional  »Magyaro-szâg«  pentru  20,000  coroane                                      solva  numai  decât  sau  apoi se  transpun  au­
           tul  lu i  e  legată  soartea  atâtor  capi  de
                                                     honorar,  şi  în  acelaşi  timp  scrie  si  la  foaia   —  JHymen.   Dl  Liviu  Friedmann,  notar  torităţii  competente  pentru  o  resolvare  cât
           fam ilii.                                 guvernamentală  «Reggeli Ujsâg»  articoli  pen­  com.  cu  soţia  sa  Agapia  şi  Nicolau  Mun­  mai  grabnică.  Telefonul  se  va folosi  cât mai
                Dacă  lipsa  de  simţ  îl  ţine  legat  tru  14.000 coroane honorar  Pentru publicarea  tean,  preot  gr.-cat.  cu soţia  sa  Maria,  anunţă  mult  în  comunicaţiunea  dintre  autorităţi. Cu
           de  mandat,  apoi  e  mai  mare  în  el  va­  resp  reproducerea  acestei notiţe  Nic.  B. rtha   serbarea  cununie  copiilor  lor  Silvia  şi  Petru  1  Iulie  a.  v.  va  apărea  în  fie-care  comitat
           nitatea  decât  iubirea  de  causă  şi  de   a  intentat  la  tribunalul  din  Timişoara  proces  care  se  va  ţinea  în  23  Noemvrie  st.  n.  igor  o  foaie  oficială,  în  care  se  va  însera  hotă-
                                                     pentru  calumnie  şi  vătămare  de  onoare  con­  la  2  ore  p.  m.  în  biserica  gr.-cat.  din  Şibot.  rîri,  ordinaţiuni  ministeriale, comitatense etc.
           oameni.
                                                     tra  redactorului  Alwin  Cramer,  care  de  pre-                                    Primpretorii  vor  avea  anumite  zile  de  oficiu
                Acuma-’i  rândul  respectivilor  d-ni
                                                     sent  zace  în  temniţa  de  stat  din  Seghedin.   —  Despre Mangra  ni-se  scrie  d n  Ora   în  comunele  cercului  lor,  când  au  să  pri­
           preoţi,  s6  îl  aducă  la  calea  cea  bună   Tribunalul  la  pertractarea  primă  a  decretat  dea-mare,  că  la  împlinirea  centenarului  naş­ mească  şi  să  resoalve,  de  e  posibil,  numai
           omenească;  dacă  simţul  lui  moral  nu  dovedirea  celor cuprinse în notiţa  încriminată,  terii  iui  Kossuih  nu  numai că  a  dispus  să se  decât  reclamări  verbale ; tot aşa  sunt  avisaţi
           i-a dictat  aceasta, sâ  aplice forţă  morală;  dar  numai  în  acel  sens,  că  Nic.  Bartha  a ve­ ilumineze  ferestrile  casei  Consistorului,  unde  notarii  să  pertracteze  verbal  toate  afacerile
           până  în  25  a  lunei  curente,  aşa  ştim   nit  sau  nu  în  contrazicere  cu  principiile  sale   ocueşte  şi  nu  numai  că  a  pus  tabloul  lui  comunale,  cari  nu  cer  necondiţionat  o  per­
                                                     prin  aceea,  că  a  scris articoli politici şi într’un  Kossuth  in  fereastră  şi  l’a îm unjurat  cu  ghir­  tractare  în  scris.  Inoiri  însemnate  se  fac  cu
           că  nu  se  vor  face  paşii  de  retorsiune.
                                                     ziar  oposţional  şi  în  altul  guvernamental.  In  lande,  dar  s'a  dus  şi  la  slujba biseiiceascâ, ce  privire  la  oficiile  orfanale  comunale,  al  că­
                Noi  ne  temem,  că  scaiul  nu  se  va
                                                     rugarea  de  actisă  Bartha  numeşte  ziarul  »D.  s’a  făcut  în  biserica  reformată  din  Oradea,  ror  cerc  de  activitate  se  lărgeşte.
           deslipi  de  berbece!  dacă  nu  se  vor   T.  f.  U.<  »ziar  pangertn.m,  contrar  ideii  de  la  care  n’a  pârtie pat  nici  unul  dintre  preo­
           apropia  cu  foarfeci  bine  ascuţite  d-nii  stat  maghiar».                        ţii  gr.-cat.  ori  dintre  cei  papistad.  Corespon­  —  Necrolog.  Reuniunea  sodalilor români
                                                                                                                                          din  Sibiiu,  cu  adâncă durere aduce  la  cunoş­
           preoţi  de  lâna  lui.                                                               dentul  nostru  ne  roagă  să  nu  facem  comen-   tinţa  tuturor  amicilor  şi  cunoscuţilor, că mult
                Num ai  corectitate  pretindem,  ba­    —   Călugărul  cel  vestit.  Ziarul  „Bu-  tar  acestei  ştiri,  nu  cumva Mangra  cu  foaia’n   regretatul  ei  controlor  I O A N  R O Ş C A ,
                                                     dapesti  Hirlap“,  despre  care „T. P.“  din  Arad  mână  să  se  refugieze  iarăşi  pe  la  »Magyar   măt-stru  pantolar,  după  scurte  suferinţe,  în
           rem  pe  terenul bisericesc.
                                                     încă  recunoaşte,  din  alt  incident,  că  e  foarte  Szd»,  presentându-se  de  martir  al  kossuthis-  mod  subit,  a  trecut  la  cele  vecinice,  astăzi
                                                     serios  ziar  şi  care-şi  capătă  intormaţiile  de  mului.  Dorinţei  corespondentului  îi  şi  satis­  Joi,  în  6  Noemvrie  n.  a.  c.,  la  8  ore  dimi­
                                                                                                                                          neaţa,  în  etate  de  47 ani.  Rămăşiţele  pămân­
                                                     prin  ministerul  de  culte,  în  Nr.  său  dela  4  facem,  fiindcă  pe  „T.  P.“ şi  pe Russu  Şirianu   teşti  ale  neuitatului  reposat  se  vor  lua  din
                       NOUTĂŢI                       Noemvrie  scrie  următoarele  despre  sinodul  îi  am  văzut  implorând  până  şi  laude  dela   casa  mortuală  (strada  Poplâcii  Nr.  19)  şi  se
                                                     extraordinar,  ţinut  la  Arad:  „Temerea  sino­ z are  neserioase  de  calibrul  lui „Magyar Szd“. vor  a«eza  spre  vecinica  odichnă  Sâmbătă,
                                                      dului  că  din  pricina  neîntâririi de până acum a                                 în  8  Noemvrie  n.  a.  c.,  la  2  ore  d.  a.,  în
             —   Avansări  în  armata  comună  c.     episcopului  ales,  diecesa  e  fără  supraveghere   Conferenţa  în  chestia  coloni­  cimiterul  gr.-cat.  diti  loc.
           fi  reg.  In  1  Noemvrie  1902  au fost  avan­  şi  conducere,  ori-că  peste  tot nu  corespunde  zării  Ţiganilor  corturari  e  convocată   Fie-’i  ţârina  uşoară  şi  memoria  bine­
                                                                                                                                          cuvântată 1
           saţi  şi  următorii  Români.  La  infanterie  vice   realităţii,  ori-că  dacă  de  fapt  ar  fi  ade­  pe  21  1.  c.  Ea  va  avea  s6  desbată   Sibiiu,  la  6  Noemvrie  st.  n.  1902.
           coloneii  maiorii  Paul  Duralia  în  reg.  52  de   vărat,  atunci  acesta  ar  fi  cel  mai  de  pauper­ următoarele  chestiuni:  1.  Cu  ce  mij­      C o m i t e t u l .
           inf.,  Iosif  Maciaga  în  reg  7  de  inf.,  loan Hu-   tate  atestat  al  actualului  locţiilor  de  episcop.  loace  legale  s’ar  putea  opri  vagabun-
           miţa  în  reg.  21,  loan Poplăcean  în  reg.  4 de   Dealtmintreni  pe  urma  informaţiilor  primite  darea  Ţiganilor  cortorari ?  2.  Cum  s’ar   —   Muncă  sisifică.  Consistorul  arădan,
           vânători,  Albin  Regele  în  bat.  3  de  pioneri.   din  isvorul  cel  mai  sigur,  nu  îngrijarea  de  putea  îndeplini  colonizarea ?  3.  Cu  ce   respective  impacienţii  din  el,  pentru  a  urgita
           Maiori:  căpitanii  de  I.  clasă :  Antoniu  Landa   biserică  şi  de  fericirea credincioşilor a  îndem­  mijloace  ar  putea  fi  reţinuţi  în  locul   întărirea  lui  Cebbidache,  au  hotărît  convoca­
           în  reg.  43  de  inf.,  George  Coma  în  reg.  90   nat  sinodul  să  aducă  această  hotărîre, ci prin  aşezării  lor  ţiganii  deja  colonizaţi?  4.   rea  sinodului  electoral.  Acesta s’a  şi  Întrunit
            de  inf.  Căpitani  de  I.  cl.  căpitanii  de  II.  cl.:   ea  au  vrut  să  urgiteze  întărirea  lui  Mangra.  Cum  s’ar  putea  asigura  existenţa  ţiga­  la  2  Noemvrie  în  Arad.  Bărbaţii  serioşi  au
            Vasiliu  Câlbasă,  în  statul  general,  Victor   Această  dorinţă  în  momentul  acesta  nu  e  la  nilor  colonizaţi?  5.  Cum  s’ar  putea   eşit  din  el,   fiindcă  sinodul   extraordinar
            Clobaza  în reg.  90 de  inf.,  Laurenţiu Silvatici   loc  nici  din  punct  de  privire  pol tic, dar  nici  desvSţa  generaţiunea  mai  tinerâ de vaga-   a  fost  ilegal,  dela  alegerea  de episcop şi până
           în  reg.  1  de  vânători.  Căpitani  de  cl.  II.  lo­  din  punct  de  vedere  al  interesului  personal  bundare  şi  cum  ar  trebui  educată?  6.   la  întărirea  lui  sinodul  fiind  în  permanentă şi
           cotenenţii:  Maximilian Coşea  în  reg  87.  loan   al  lui  Mangra.  In  timpul  de  faţă  adecă  la  Ce  ar  trebui  făcut  pentru  de-a  recu­  conchemat  la  şedinţe  extraordinare  prin  me-
            Brad  în  reg.  5,  Eduard  Grindra  în  reg.  53,  tribunalul  din  Timişoara  decuige  un  proces  noaşte  pe  Ţiganii,  cari  au  părăsit  locul,   tropolitul,  care  a  condus  alegerea.   Sinodul
            Daniel  Pap  în  statul  de  geniu,  Enric  Crocon  de  vătămare de onoare  a  lui  Mangra  în contra  unde  sunt  stabiliţi ?  7.  Care  autoritate   a  hotărît:  consistorul  să roage  pe  metropolit,
            în  reg.  69  de  inf.,  loan  Sima  în  bat.  2  de  lui  Măglaşiu.  Măglaşiu a ridicat astlel de acuse  s£  fie  însărcinată  cu  controlul  imediat   ce  să  intervină  la  guvern,  ca  să  se  resolve
            pioneri.  Locotenenţi: sublocotenenţii:  Nic. Pa-  contra  onoarei  peisonale  şi  preoţeşti  a  lui  a!  Ţiganilor  colonizaţi  şi  cum  s6  se   actul  electoral.  Dintr’un  lucru  s’au  făcut  trei.
            sârar  în  reg.  43  de  inf.,  Aureliu  Cosgaria  în  Mangra,  că  până  atunci,  până-rând  Mangra  exercite  acest control ?  In  loc  ca  consistorul  să  fi  hotărît  ceea-ce  a
            reg.  5  de  inf. Sublocotenenţi:  cadeţu  :  Edvin   nu  se  va  fi  spălat de  aceste  acuse,  despre în­                   hotărît  sinodul, l’a  conchemat  pe  acesta,  ca
            Craiovan  în  reg  2  de  inf.,  loan  Ucuşu  in   tâi irea  lui  în  scaunul'  epfscb'pesc  chiar  din   —  Fanatism  religios.  Din temniţa din   aceiaşi  oameni  din  consistor  să  execute  un
            reg.  2  din  Bosnia,  Alexandru  Şunon  în  reg.                                                                             decis  luat  tot  de  ei.  Şi asta s’a  făcut  pe lângă
                                                      punct de vedere bisericesc nici vorbă nu poate fi.  Seghedin   scrie  » Drapelul»  —   a  eşit  dă­
            21  de  inf.,  loan Hidu  în bat.  28  de  vânători,   Dacă  acest  proces  se  va sfîr  i favorabil penttu  unezi  un  om  cu numele Tnfon Ţaran, după-ce   spese  de  16  sute  coroane I  Mangra  şi  eco-
            Corneliu  Savu  în  reg.  5 de  inf.,  Nicolau C  r-   M  ngra,  guvernul  numai  atunci  poate  să'ho­ 7  ani  a  stat  acolo închis.  Ţaran  după-ce  şi-a   nomisare  de  avere bisericească  —   apă şi foc!
            nod u  In  reg.  29  de  inf.,  Lambert Pop în reg.   tărască,  că  consideraţiile  politice  îngăduesc  fă  ut  serv ciul  militar, a  trecut  la  confesiunea
            13  de  inf.,  Rudolf  David  în  reg.  68  de  inf.   întărirea,  ori  ba ?        N  z oenilor.  Când  apoi  l’au  chemat  ca  reser-   —   După ea cu meliţa ! Mai mulţi locui­
            Silviu  Suciu  în  reg.  78  de  inf.,  Rudolf  Pul-                                                                          tori  din  strada  bisericii  vechi  să  plânseră
                                                           Răspunsul  acesta  e destul  de la înţâlesul  vist  la  diprmdeie  de  arme,  n’a  mai  voit  să
            pan  In  reg.  55  de  inf.,  Antoniu  Pinteran  in                                                                           la  redacţie,  că o  femeie,  S.  C., tot din  aceiaşi
                                                      tuturor  dat  şi  avem  nădejde,  că  clicaşii  aă-  prmdă  aima  în mână.  Din pricina aceasta l’au
            reg.  89  de  inf.,  Alfons  Fabian  în  reg  15  de   dani  nu  vor  mai  conchema  sino..de  extra­  condamnat  la  închisoare,  unde  a  stat  7  ani   stradă,  are  un  nărav  rău  de  tot  şi  anume :
            inf.,  Nicolau  Btnţia  în  reg.  52  de  int,  Au-                                                                            sufulcă  pe  sub  nas  câte-o  porţie  cam  mări-
                                                      ordinare  pentru  a  foiţa  întărirea  „alegerei“  întregi  şi  de  unde  abia  acum  a  eşit,  după-ce
            gustin  Grigar  in  reg.  40  de  inf.,  Iosif  Petraş                                                                         şoară  de  holercă,  apoi  o  ia  raita  pe  stradă,
                                                      lui  Mangra,  nu  vor  mai băga diecesa  în  (hel-  a  venit  vremea  să  fie  trecut  la glotaşi  şi deci
            în  reg.  73  de  inf.,  Iustin  Hoszu  în  reg.  92                                                                           şi  dacă  nu întîlneşte  atari ce  oameni,  muieri
                                                      tuealâ,  ear’ foaia  lor  nu va mai  lătra de geaba,  şă  nu  mai  fie  chemat  la  deprindere  de  arme.
            de  inf.,  Ştefan  Coşocanu  în  reg.  de  inf.,  An­  învinuind  mai  pe  unul  mai  pe  altul  pentru  In  mai  multe  rânduri  îl  provocaseră cei  dela   şi  copii,  apoi  hîderă  cânii  prin  poartă  sau
            toniu  Ştergar  în  reg.  32  de  inf.    întârzierea  intărirei.  Procesele  conţi a  d-lui  m liţie  să se supună legilor militare şi să prindă   garduri,  până  ce  iese  oare  cine,  cu  care  să
                                                                                                                                           ie  apoi  la  bălăcărituri  si  mi  ţi-i  încarcă  cu
                                                      Măglaşiu  le-a  intentat  însuşi  dl  Vasihe  Man­ arma,  dar  Ţaran  a  rămas  neînduplecat  şi  a
                                                                                                                                           fel  şi  chip  de  sudălmi,  ca  din  gura cortului.
              —   Proces  intre doi publicişti.  Ziarul  gra  şi  acum  fie  toţi  cu  puţină  răbdare   Ju­  stat  mai  bine  de  7  ani  în  temniţă.
                                                                                                                                           Noi   recomandăm  pacinicilor  locuitori  de
            »D.  T.  f.  U.«  din  Timişoara  a  reprodus  în  decătoria  de  presă din Timişoara ne  va  spune
                                                                                                                                           acolo  şi  în  scris  :  să  ie  fieşte-care  meliţa
            11  Maiu  1902  o  notiţă,  apărută  aproape  în  în  curând  cine i  păcătosul ?     —   Societatea  acad.-teol.  „Academia
                                                                                                                                           şi  fără  nici  o  vorbă  să  troscotească  ca  în
            toate  ziarele  din  Budapesta. In această  not ţâ                                  ortodoxă“  pentru  literatură, retorică  şi  mu-
                                                                                                                                           dricul  meliţatului  cânepii.  Se  vedeţi,  că  o
                                                        —   Moarte.  R a v e c a  V l a d ,  bunica dlui  sică  bisericească  în  Seminarul  archidiecesan
                                                                                                                                           să  fugă,  ca  dracul  de  tămîie.
                 Şi  când  redeşteptată  conştiinţă  naţio­  Dr.  Aurel  Vlad  din  Orăştie,  a  reposat  la  18  din  Cernăuţi.  In  ş. dinţa  generală  ordinară ţi­
            nală,  care  ne  chema  la  vieaţă  nouă,  cerea   Nov.  n.  în  etate  de  87  ani.  O  deplânge  uni­  nută  Joi  în  6  Noemvrie  a.  c.  s'a  constituit
                                                                                                                                             —   Copilul  cel  mai  mic  din  lume.
            unirea ţărilor  surori  şi  întemeiarea  unei  Di­  cul  ei  fiu  l o a n   şi  număroase  rudenii.  —  comitetul  pe  anul  administrativ  1902/903  în   Cel  mai  mic  copil  care  a  venit  pe  lume
            nastii,                                        Fie-’i  ţărîna  uşoară!               următoru  m od:  President:  Vespaşian  Reuţ.  până  acuma  a  murit  zilele  trecute  la  New-
                                                                                                 Secretar  de  externe :  George  Banilevici.  Se­  York  întrun  spital  numit  Post  Graduate
                      „A  Italiei  libertate
                                                           Foc.  Marţi,  în  18   Noemvrie,  întră  cretar  de  interne  :  Petru  Străinul.  Secţia  li­  Hospital.  Tatăl  lui  îl  dusese  la  Bellevue
                      „Insufla  o  nouă  vieaţă                                                                                            Hospital  într’un  săcşor,  pe  fundul căruia  pu­
                                                      5— 6  ore  dimineaţa,  din  negrije,  s a  iscat  terară:  Presidentul  secţiei  şi vice-presidentul
                      Legiunilor  ui'ate                                                                                                   sese  bumbac,  ca  să  nu-i  răcească  odorul.
                                                      foc  în  casele  lui  Ion  Maniuţ  din  Căstău  I.:  Constantin  Urechie.  Adiatul  I.  şi  biblio­
                      „Dela  Dunărea  măreaţă,                                                                                             Doctorul  Fohrenback  a fost  cel  dintâiu  care
                                                      comuna  cea  mai  aproape  de  Orăştie.  Aces­ tecar:  Gavriil  Guşetu.  Adiatul  II. şi econom:  a  văzut  pe  acest  copil  şi  a  chemat  îndată
                                                      tuia  i-a  ars  casa,  şura  şi  toate  supraedifica-  Adrian  Bodnarescul.  Secţia  musicală:   Pre­  toţi  medicii  şi  infirmierii  spitatului,  care  au
            .prepum  earâşi  atât  de  nimerit  spune  poetul                                                                              declarat,  că  n au  văzut  nici  odată  un  aşa
            nostru  Alexandri.  Cele  două  date  mari  ale   tele  cu  tot  agonisitul  seu  de  peste an.  Abea  zidentul  secţiei  şi  vicepresidentul  II.:  Aurel
                                                                                                                                           copil  mic  trăind.  Capul micului  copil  nu era
            istoriei   noastre  contimporane:  1859,  anul   a  putut  mântui  4  boi,  5  bivoliţe  şi  cam  30  Chelariu.  Adiatul  I.  şi  controlor:  Eug.  lan-   mai  mare  ca  un  ou  de  găină,  ear  corpul,
            unirii  Principatelor,  şi  1866,  anul  întemeierii   măsuri  de  grâu,ear  doi  porci  asemenea  s’au  covschi.  Adiatul  II  şi  cassar :  Gavriil  Boca.   care  era  foarte  conformat, era  de  o  lungime
            Dinastiei  italiene.                      făcut  scrum.  Paguba  este  cu  atâta  mai  sim­ Comisia  revizuitoare:  Adrian  Lupaştian,  ref.  de  14  degete.  Degetele  nu  erau  mai  groase,
                                                      ţitoare,  că  a  întrelasat  a-şi  renoi  asigurarea  com.  Isidor Grigorovici  şi Ştefan  Voloşencu,   c i  nişte  beţe  de  chibrituri   Micul  fenomen
                 Eată,  domnilor,  cum  istoria  a  legat  o                                                                               fu  transportat  puţin  mai  târziu  la  spitalul
                                                      contra  focului,  care  până  aci  o  plătisă  re­ adiaţi.  Inş iinţându-vă  despre  aceasta,  Vă
            triplă  legătură  între  noi  şi  voi,  fraţi  Italieni:                                                                       Post  Graduate,  din  New-York.  unde  a  fost
                                                      gulat.  A  mai  ars  şi  şura  vecinu-so  Samoil  asigurăm  de  stima  şi consideraţiunea noastră
            legătura  originei  comune,  legătura  renaşterii                                                                              pus  intr o  cutie  de  sticlă  încălzită, pentru-ca
                                                      Vasiloi,  asigurat.  Norocul,  că  păgubiţi  lo-  precum  şi  de  mulţumită  sinceră  pentru  mă­  să  fie  păzit  de  răceală.  Cu  toate  aceste  în­
            noastre  naţionale  prin  renaşterea  din  Italia,
                                                       cuesc  în  capul satului  din jos, căci  de altcum  rinimosul  sprijin  cu  ziarul D-Voastre.  Pentru  grijiri  el  sucomba  nu mult  după-ce  fu  adus
            legătura  faptelor  mari,  cari  în  acelaşi  timp
                                                      vântul  teribil  ar  fi  ajutat  elementul  nimi   comitet:  Vespasian  Reuţ,  pre-identul  soc.:  la  New-York.
            au  creat  Italia  nouă  şi  România  nouă.
                                                      citor  şi  pagubile  ar  fi  fost  necalculabile.  George  Banilevici,  secretar  I.
                 Fie  că  această  legătură  să  sporească  şi  Dzeu  şi  oameni  binevoitori  să-i  mângâie 1                               —   Nouă invenţie.  Studentul  Alexandru
            să  fie  întărită  prin  tinăra  generaţiune  a  ce­                                     —   Simplificarea  administraţiei.    Illâs  dela  universitatea  din  Budapesta  a con­
            lor  două  naţiuni  surori,  prin  tinăra  genera­  —  »  V i c t o r i a  « în parlamentul ţ&rii.  Duminecă  au  apărut  regulamentele  pentru  struit  o  lampă  de  spirt,  sistem  cu  totul  nou.
            ţiune,  al  cărei  entiţsiasm  este  graniţa  viito­  Deputatul  Komjâthy  Băla  a  susţinut  în  dietă  afacerile  autorităţilor administrative.  Ele con­  Lampa  se  aprinde  de  sine,  şi  materia  care
            rului!                                    că  « V i c t o r i a »   l’a ales pe Mangra de episcop  ţin  o  mulţime  de  reforme  practice.  Proce­  arde,  costă  numai  2  bani  pe  oră,  ear lumina
                                                      şi  că  peste  tot  ea  să  amestecă  la  alegeri.  dura  verbală  şi  imediată  între  autorităţi  şi
                 Pentru  aceasta,  pentru  unirea,  creşterea                                                                              produsă  e  foarte  mare,  având  intensitate  de
            şi  înflorirea  gintei  latine,  închin.   • V i c t o r i a »   dă  taga  prin  foile  pestane.  cu  partidele  se  validitează  în măsură  însem­  100  luminări  normale  de stearin.  Noua lampă
                                                       Asta  nu-i  destul.  Să intenteze  proces,  dacă să  nată.  La  cercetări, cari  se  fac la  faţa  locului,  a  arătat’o  studentul  profesorilor  competenţi
                                                      simte  nevinovată.  Dacă  nu intentează întreagă  va  face  carnetul  oficial  servicii  însemnate.  de  universitate:  baron  Lorânt  Edtvâs,  Dc
   1   2   3   4