Page 1 - Activitatea_1902_11_46
P. 1
Anul II. O r ă s t i e, 27 Novembre n. 1902. Nr. 46
IN SERTIU N I: ABONAMENT:
Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi strfinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani.
Epistole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL):
A p a r e în fi e c a r e Joi.
D r. A urel Muntean L a u r ia n B e r c i a n
sâ-’l alunge; multe pedeci vor face ca până aci. Cunoaştem pământul năsălnic infi; Ioan Olariu din Bucium, şi Basiliu
Cultura cu Abur. introducerea lui în agricultură sâ devină şi cledos de pe hotarul unde s’a aplicat Botean din Ludeşti.
foarte grea. Mulţi agricultori teoretici, plugul cu aburi, ştim şi aceea, că pe
La 9 oare a. m. biserica spaţioasă
foarte mulţi practici, îl vor combate şi lângă mari sforţări şi cu câte 4— 6 boi nu încăpea în sine pe poporul credin
A bu ru l! acesta este fo rţa în jurul critica. abea sâ poate face o arătură mai co- cios adunat a lua parte la acest act
căreia se concentrează de o bucată de Toate în si vor fi zadarnice I râspunzătoare, brazda însă sâ ţine lanţ măreţ, aşa că după începerea serviciului
vreme atenţiunea omenirii. Aceste le Criticele şi combaterile vor dispărea, într’una, încât de abea sâ poate grăpa divin peste 200 de oameni, afară de
scrie patriotul nostru Ioan Sever Or- ear’ critici şi combatanţii vor trebui, în cele în anul prim, ca sâ poată fi semânat, femei, nu mai aveau loc, şi ascultau de
dean pe la anul 1892, dupâ-ce absol- din urmă, sâ cedeze unei forţe atât de apoi lucrul este foarte greoi şi costisitor. afară frumoasa noastră slujbă şi rugă
vase studiile economice şi după-ce fă puternice, ca forţa aburului. Am făcut aceasta introducere bi ciunile prescrise la asemenea ocasiune.
cuse şi praxa ca bursier al guvernului Despre cultura cu abur, scrisă pe nevoitoare şi încă la locul prim, ca sâ După încunjurarea şi stropirea cu apă
românesc pe fermele din Belye ale Ar- temeiuri practice de sus numitul econo îndemnăm proprietarii noştri a se con sânţită, şi după rugăciunea de înge-
chiducelui Albrecht. — Aburul a luat mist, învâscut cu studii vaste şi reale, vinge atât acum cât şi după recoltare, nunchiere, s’a început sf. liturghie ce
naştere cam în acelaşi timp cu ideile vom mai reproduce şi în viitor, spre câte avantage are folosirea culturei cu lebrată solemn, şi la fine, Preacuv. Domn
liberale şi sociale, el — întocmai ca şi conformarea publicului nostru cetitor, abur, care sâ aplică mai cu seamă în protopresbiter a rostit o prea frumoasă
acestea — a adus o revoluţie în activi unele şi altele. Acum vom descrie un America, acea lume nouă, cate ne co cuvântare ocasională, împărtăşind popo-
tatea omenească. Aceasta revoluţie evo cas concret ivit în apropierea noastră: pleşeşte şi pe terenul agriculturii cu renilor binecuvântarea archierească şi
luţionistă este departe de a fi pe sfîrşite. De câteva zile marele proprietar Berivoy productele sale. mulţămita pentru jertfele aduse de po
Aburul se pare că va înlocui cea mai Jânos din Gelmar ară cu plug purtat por la zidirea acestei biserici; arătând
mare parte din forţele ce erau mai cu putere de aburi pe hotarul Gelma- ce este biserica, şi îndemnând pe cre
Sfinţirea biserieei din Ludeşti.
înainte întrebuinţate în producţiune. Pe rului şi al Binţinţului. Zilnic sâ duc pri dincioşi la cercetarea ei în Dumineci
încetul, omul fură dela natură cele mai vitori de toate categoriile din Orăştie Rînd pe rînd tot mai vâdit sâ şi sârbători. Am auzit pomenindu-se şi
însemnate şi mai puternice forţe. şi din comunele învecinate sâ vadă şi arată simţul creştinesc şi evlavia cre numele câtorva bine făcători mai în
El nu mai este nevoit sâ muncească sâ se mire de acest lucru pe aici ne mai ştinilor noştri de pe valea Orâştioarelor semnaţi, cărora li s’a esprimat mulţu
cu mânile într’un mod brutal, adese-ori pomenit. de lângă Orăştie. Abea au trecut câteva mită publică rugând pe Dumnezeu sâ
alăturea cu animalul. De altfel nici nu Pănă nu era îngheţat pământul, ara sâptâmâni dela colaudarea biserieei din le facă plată cerească pentru bineface
acesta este destinul omului pe pământ şi râsturna pe zi brazde de pe câte Beriu, zidită acum 5 ani de harnicul rile lor. — Cuvântarea aceasta a întărit
Menirea lui este mai mult de a utilisa 10— 14 jugâre, ear’ de când a îngheţat, nostru edificator Nicolau Pârâu, fără ca mult evlavia credincioşilor din Ludeşti
forţele naturale, de a le pune în prac până la 15 cmt. afunzime, abea poate după atâţia ani sâ se fi aflat vre-o şi jur.
tică şi supraveghia. ara câte 5 — 6 jugâre. smintă; abea au trecut doi ani dela sfin După stropirea cu apă sânţită a
Dupâ-ce aburul a fost şi este în Arătura sâ face la afunzime de 30 ţirea biserieei din Bucium, zidită tot sub poporului adunat, frumoasa sârbare s’a
trebuinţat în industrie, în fabrici, la co cm. pentru semănăturile de primăvară. supraveghierea acelui mâestru, şi acum terminat spre mulţumită tuturor. La o
municaţii, încălzit, etc., trebuia în mod Plugul duce câte cinci brazde de odată, din nou, dat ne-a fost să vedem un alt parte din creştini li s’a dat de mâncare
natural ca în cele din urmă sâ-’şi ocupe dela îngheţ încoace însă numai câte trei. edificiu de biserică nouă, şi mai mare, pomană, în curtea biserieei, ear’ ono-
şi în agricultură propriu zisă, adecă în Prin iuţimea, cu care se restoarnă braz şi mai imposantă decât celelalte. Aceasta raţiorii mai distinşi cu preoţimea s’au
lucrarea pământului, locul care-1 merită. dele, pământul sâ frânge în mod prielnic, este biserica nou zidită din Ludeşti, care dus la masa ospitală a parochului Ba
Şi în adevâr, aburul începe deja încât cugeţi că este deja grăpat. Prin s’a sfinţit Duminecă în 10/23 Noemvrie siliu Boteanu. Aici, la rândul sâu n’au
sâ apară şi printre agricultorii, de altfel aratul afund easă la suprafaţă pământ a. c. la împuternicirea Inaltpreasânţitului lipsit nici toastele: în sănătatea înalt
atât de conservatori. Dovadă cele io aşa numit virgin, care peste earnă trece Domn Archiepiscop şi Metropolit Ioan preasfinţitului Archiereu; a preaonor.
pluguri cu abur la un singur domeniu prin procesul chemic şi sâ face productiv. Meţianu, prin Preacuv. Domn protopres- Dn. protopresbiter; ear’ un frumos toast
de ale Archiducelui Albrecht. Despre resultate ne vom convinge biter Vasile Domşa, asistat de preoţii; a parochului Ioan Olariu pentru paro-
Mulţi îşi vor da silinţa, conduşi în anul viitor, pe când vor fi culesele Ilie Popovici din Sibişel; Toma Popovici chul Basiliu Boteanu din Ludeşti; şi pa-
negreşit de idei vechi şi ruginite, ca productelor, la tot caşul mai bune ca din Ocoliş; Iosif Dragoţel din Orăştioara- rochul Ilie Popovici din Sibişel pentru
D ragi prieteni! voi sâ-i credeţi Sezetorile sătesti. I Cu deosebire pentru sătence, şezătorile
FOIŞOARA Din o sută numai una. sunt şi mai preţioase.
Ţinute sub ochii învăţătoarelor sau ale
Gâscă ’n sus de un cot când sboară,
Face larmă-asurzitoare; Este cunoscută plăcerea ce sătenii noştri unor persoane cu vază şi cu cultură din sat,
Pe când vulturii’n tăcere o au de a se strânge pe la şezători şi pe la ele vor da roade neaşteptate.
Se înalţă pân’ la soare. clăci. Fie că-’i mână urîtul, fie că-’i mână ne Gospodăria săteanului se va ridica; căci
voile, ei se adună adese ori, şi cu multă în multe lucruri bune şi multe cunoştinţe din
Fericirea. Vieaţa.
lesnire. cărţi şi din reviste le-ar auzi femeile şi fetele
O, fericire!... ce eşti Vieaţa este-un rîu năvalnic, Trebue dată însă o îndrumare sănătoasă acolo. Pe când ele vor lucra, vor învăţa cum
Pe-această lume oarei... Ale cărui unde reci unor asemenea adunări de săteni: fie şezători, să-şi ţină casa; cum să-şi facă o masă bună
Un fluture sburdalnic, Când cu încordate braţe fie clăci. şi sănătoasă; cum să-şi îngrijească de copii,
Cu aripi lucitoare De-a înnotul tu le treci; Şi basmele, şi glumele, şi ghicitorile îşi cari astăzi sunt atât de neglijaţi din necu-
Ce farmecă privirea. Inzadar de ceea parte vor fi având acolo partea lor de învăţătură; noştinţa lucrurilor ; cum să-şi facă o grădiniţă
Iar noii., nişte copii. Cauţi s i ieşi unde-ai dorit, însă nu e destul atât. de zarzavaturi lângă casă, pe locul plin azi
Te urmărim cu sete; Căci de valuri totdeauna Trebue luminat săteanul asupra nevoilor de buruieni şi de murdării; cum să-şi Între
D ar când ne m ai desparte M ai în Jos te vezi răpit.
sale şi a chipului de a se scăpa de ele. Trebue buinţeze banii câştigaţi cu atâta muncă şi su
Abia un pas de tine: Unirea.
îndreptată voinţa lui numai în spre aceea-ce doare; cum să-şi crească vitele.
Tu eşti, din nou, departe, — Nisipul de pe maluri
este bine şi folositor pentru sine şi pentru Dar ce nu s’ar putea vorbi şi despre câte
Plutind uşor pe valuri Vizut-aţi ce uşor
semenii lui. Trebue îndreptată inima lui spre lucruri frumoase nu s’ar putea ceti la asemenea
De raze aurii... E spulberat în aer
fapte bune şi creştineşti, cari sâ’l înalţe pe şezători ?
Te-am prinşi., e tot degeaba! De ori-ce ventişor l
el şi în ochii săi, şi în ochii altora. Şi sentimentele patriotice, religioase şi
Aripile-ţi pudrate Şezătoarea trebue astfel ţinută, ca să estetice ale săteanului vor câştiga mult, dacă
Când se uneşte însl
Pierzând în mâna noastră
Grăunte cu grăunte: teanul să-i simtă influenţa binefăcătoare. Şi vor fi bine desvoltate şi conduse, printr’o ce
Ce-aveau ferm ecător:
O stîncă se încheagă câte nu are de învăţat el pentru vieaţă? Câte tire aleasă şi anume făcută.
Le rupem fă r ă m ilă, nu-1 pot învăţă pe el conducătorii săi apro
Din firele mărunte! Am privit cu bucurie recomandarea ce
Şi-n palm e cât a i bate —
piaţi? Câte seri de earnă nu le-ar putea el în dl Ministru al Instrucţiunii a făcut-o deunăzi
Dăm fu ga dup'un altul
Şi ce-i m ai pasă stîncei trebuinţa în folosul lui? învăţătoarelor noastre de a ţinea şezători cu
M ai ademenitor.
De-a vântului suflare l.. Şezătorile trebue să între în obiceiul sătencele. E încă o măsură din cele menite
Lăudărosul. Din loc nici uraganul sătenilor noştri, ca un mijloc minunat de edu- de a chiema la muncă pentru popor şi pe
Celui-ce cu-a sale fapte S’o mişte nu e ’n stare. caţiune. Ei le simt astăzi nevoia, numai, cum învăţătoare, şi de a chiema la viaţă intelec
Vi-se laudă într'una, _ _ _ _ _ _ _ _ JP. Dulfu. am spus, trebue bine îndrumate. tuală, pe sătence: o pătură atfttde mare, care
