Page 2 - Activitatea_1902_11_46
P. 2
Pag- 2. ACTI VI TATEA Nrul 46
d-na preoteasă, soţia parochului din chial, partidul mangrist, care-’şi arăta ghiarele In fine a venit alegerea de episcop, a şi pentru trebuinţele Curţii 15 milioane
şi sub episcopul Meţian îl anatemisau ; apoi fost ales Mangra, după-cum se ştie, cu 30
Ludeşti. — venitele de 31 milioane din averea
pe timpul congresului ultim, în care şi la care de voturi, contra 26 de voturi, ce le-a primit
In fine, dl protopresbiter, a mai privată.
răposatul episcop Goldiş a participat mai pe Hamsea.
toastat pentru preoţime, învăţători, dnii Tot aşa de »slab« stau în privinţa
urmă ca deputat ales, congresul unanim nu S ’ar fi crezut, că acum va fi pace, şi
notari, binefăcătorii, şi măiestrul intre- voia să-’l verifice, — să-’l primească ca mem că dacă şi se va auzi vre-un strigăt, va veni materială şi archiducii, cari pe lângă
prinzătoriu Ioan Părău, fratele edifică- bru în sinul său, astfel, că a trebuit să între- dela cei căzuţi. Aşa de unde la clicaşi, «tot cele 100.000 coroane apanagiu anual
torului Niculae Părău. vină sinodul episcopesc — ba doară şi gu hoţul de păgubaş* era vina la toate. Nu dispun fie-care şi de avere privată şi
vernul — ca să poată fi abia în una din şe era de ajuns, trebuia să iubileze şi cum, nu
După puţină conversare veselă s’a ocupă şi posturile cele mai înalte în
dinţele ultime verificat; dacă ar fi zis cineva altcum decât cum li obiceiul: batjocoriau pe
ridicat şi masa, împrăştiindu-se oaspeţii armată, după cari încă au salarii de
atunci, că vicarul şi deputatul dietal Goldiş Metropolit, pe cei-ce au votat cu Hamsea şi
din depărtare la ale lor, eară Ludeştenii zeci de mii. Ear’ că averea privată a
va fi episcop, şi încă ales de ultraişti — lăudându-se «urbi et orbi* cu isbânda lor.
au rămas deplin mulţumiţi, mângâiaţi şi toţi unanim l-ar fi declarat de nebun. Dar Şi o, Doamne 1 ce învingere; toată lumea, lor cam cât ar valora, putem să ne
satisfăcuţi, că D-zeu le-a ajutat a’şi vedea interesele mârşave, patima, a schimbat totul, numai ei orbiţii de patimi, clicaşii, nu o văd facem idee din faptul, că moştenitorul
împlinită dorinţa inimei lor. cei ce-1 anatemisau, după-ce mai înainte şi-au cât de şubredă le este victoria. Au învins, ce răposatului archiduce Albrecht a ajuns
Să deie D-zeu, că această sărbă asigurat unele-altele interese şi favoruii, ul- e drept, numerice — cuantitativ — dar cuali- stăpân peste o avere de 1.000.000.000,
traiştii l’au ales ep scop, dar nu ca el să tativ au fost şi sunt în disparentâ minoritate.
toare să fie un nou îndemn altor co adecă un miliard.
fie episcop, ci sub mantaua lui, să-’şi joace Acum deşi votarea a fost secretă, se
mune şi credincioşi întru zidirea şi în-
mendrele clica Oncu-Mangra-Ciorogariu. ştie cu oare-care siguritate cum s’au dat vo
frumseţarea bisericilor, spre mărirea lui turile, şi putem face deci o mică asemănare: — Dl preot militar Auel Florian
La începutul episcopiei lui Goldiş, aşa
D-zeu şi mântuirea creştinească. Cu Mangra au votat 3 —4 protopopi, a fost decorat cu crucea cu coroana de
să şi părea, clica începuse o adevărată goană,
dintre cari unul e pus de clică protopop în aur pentru merite.
Un participant. o adevărată orgie în diecesă. Clica strigând
contra votului sinodului protopopesc, ear’ altul
în contra închipuitelor .neamuri din sistemul
e ladisposiţiunea institutului «Victoria*, asesori
trecut», îşi adunau pe ale lor neamuri, unul — Alegere de protopresbiter. Sino
consistoriali, aleşi şi puşi de clică în posturi,
mai prăpădit decât altul, şi le împărtăşiau la dul protopresbiteral al tractului Mercu-
Din diecesa Aradului. 3 respective 4 funcţionari consistoriali aleşi
favoruri, căutând si lăcăndu-se domni nu numai rei este convocat pe Marţi în 8 Decem
şi puşi de mangrişti în posturi; ceialalţi membrii
O P R I V I R E C RI T I CĂ. peste situaţiune, ci şi persecutând pe oamenii
de direcţiune (colegi ai lui Mangra) şi func vrie 1902 st. n. Ia 11 ore în Mercurea,
adicţi ai lui Meţian, în mod ne mai pome
ţionari la institutul «Victoria*, ear unii cari pentru a se săvîrşi actul alegerii de pro
Nu mai încape nici o îndoială, că die nit în biserică. »Biegen oder brechen*, era
aşteptau şi li-s’a promis, ori vre-un post, ori topresbiter. Comisar consistorial este
cesa română gr.-or. a Aradului, sub păstorirea devisa lor.
vre-un os de ros la «Victoria* plus Boţoc, dl I. Droc, protopop şi asesor consis
fostului Episcop — actualului Metropolit, a La primul sinod eparchial, sub episco Gavrilete, Russu Sirianul. In general e deplin
ajuns la o stare atât de înfloritoare, încât nu torial.
pul Goldiş, clica, domn peste situaţie, şi-a constatat, că institutul «Victoria* a ales pe
numai diecesa Caransebeşului, dar chiar şi ales deputaţi, cum se zice, pe «sprânceană*,
Archidiecesa priveau pare-că cu oare-care şi tot aşa şi-?.u compus şi un consistor, de Mangra episcop, nu din interese mai înalte — Necrolog. George Guga, paroch, in
bisericeşti, ci pur şi simplu ca se-’şi asigure
iilvidie la ea. Ori cât ar striga Tribuniştii care clica dispunea şi dispune şi astăzi după frumoasele fonduri diecesane, ca depuneri per numele său şi al ficei sale Maria precum şi
poporului, Victoriştii et tuti quanti, nu pot plac. Ba, prin politica lor, ajunsese, încât în numele numeroaselor rudenii, cu inima
şi nu vor putea trage văl peste faptele mari, manente. (Va urma).
dispunea şi dicta şi peste episcop. Am fost frântă de durere, aduce la cunoştinţă trecerea
ce s’au sâvîrşit sub fostul episcop I. Meţian. şi sunt adict al răposatului episcop Goldiş, din viaţă a iubitei fice şi soră Aurelia Gttga
Mulţimea de fonduri, palatele edificate, sunt mă iubea şi-’l cercetam din când în când, şi Procesul „Cărţii de Aur“. în etate de 17 ani care după un morb cu grele
tot atâtea fapte măreţe, cari vorbesc de sine. adese-ori să plângea de multele şicane ce-i suferinţe şi-a dat nobilul său suflet, împăr
Criticul neparţial, dacă va trage o paralelă In 24 1. c. s’a început pertractarea
câusa Mangra cu ai săi, că îl compromite în tăşită cu sf. taine, Sâmbătă în 22 Novembre
între starea uniseră in care era diecesa când şi atară de diecesă, ba în timpul din urmă, procesului «Cărţii de Aur« înaintea ju st. n. la 1 oară dmineaţa în mâna Creato
a venit Meţian ca episcop, şi între starea în când pomenea el ori îi pomeneau numai nu riului de presă din Cluj. rului său.
floritoare in care o a lăsat, nu va putea să mele Mangra, pare-că îl prindea un fel de Pertractarea a condus-o br. Szent- înmormântarea remăşiţelor pământeşti
nu recunoască meritele acestui episcop. Va friguri, se irita, devenea nervos, şi trecea la va avea Ioc în cimiter ul bisericei gr.-or. din
fi avut, nici vorbă, şi Meţian păcatele sale, ca altă vorbă. Dar cu prudenţa şi precaut cum kereszti Zsigmond, jude de curie ca pre- loc la 24 Novembre st. n. Fie-i memoria eternă.
ori-ce om, dar ele dispar pe lângă faptele era episcopul Goldiş, a ştiut în timpul din sident, avându-’şi de juzi votanţi pe d-nii Şoimuş, în 22 Novembre 1902.
bune, neperitoare ce le-a săvlrşit pentru Reimbold Artur şi Szâsz Băla.
urmă, să se desfacă de Mangra, chemând
diecesă. chiar pe Archimandritul Hamsea, rivalul lui După cetirea actului de acusă, care — Pentru onomastică. Presidentul
Dar să lăsăm se vorbească şi va vorbi
la episcopie, în centru lângă sine, ca să-i a durat aproape o oră, s’a început pro Reuniunei sodalilor români din Sibiiu,
despre periodul episcopiei lui Meţian în die ajute la conducerea afacerilor diecesei, voind cedura de dovedire. Cererea acusatului,
cesa Aradului, istoria nepreocupată, şi să ne prin aceasta nu numai a spune lui Mangra dl Victor Tordăşianu, din prilegiul ono
ocupăm de present şi respective de timpul ca pentru întregirea pertractării să fie masticei sale, contribue la «Fondul de
şi soţilor lui, că desaproabă purtarea lor, dar
scurt al episcopiei răposatului episcop Goldiş, ascultaţi mai mulţi experţi, a fost res 20 bni« creat pentru acuirarea unei
şi voind mai cu s .iarnă a-1 dărîma total şi a
şi de starea tristă în care să află astăzi pinsă de tribunal. A urmat apoi rechi- case cu hală de vânzare pe sama me
dovedi »urbi et orbi* şi mai cu seamă fiilor
aceasta diecesă în vacanţa scaunului episcopesc. sitorul procurorului şi apărarea, susţi
săi din diecesă, că se desface şi s’a desfăcut seriaşilor români 5 cor.; la «Fondul vă
>Sine ira et odio* declar dela început, de sistemul desastruos, inaugurat sub man nută de dl adv. Cor. Brediceanu. duvelor şi orfanilor meseriaşilor români«
că nu aparţin nici unei partide, care, durere taua sa de Mangra şi clica lui. Pertractarea s’a continuat azi. De
caută să iasă la iveală în diecesa Aradului. întreagă diecesa, afară de clica lui Man clarând juriul de vinovat pe dl Păcă- 5 cor.; la «Fondul Masa învăţăceilor
Sunt însă fiu al diecesei, şi mă doare inima meseriaşilor români« 5 cor.; şi la «Fon
când văd stările actuale, pare-că este o pla gra, a primit cu plăcere schimbarea de ţianu, tribunalul ’i-a dictat următoarea dul Asilului«, creat de «Reuniunea ro
front a episcopului Goldiş, şi pe când Mangra
gă, o adevărată bâtae a lui D-zeu, pe die pedeapsă: mână de înmormântare din Sibiiu« 5
cu ai săi îl subminau, îl făcuseră odios pe epis
cesa noastră. Opt lu n i închisoare de stat. cor.; în total 20 cor.
cop, aducerea lui Hamsea în centru, la cârma
Dela depărtarea episcopului Meţian, P a tru sute cor. amendă.
afacerilor diecesei, l-a făcut iubit, aşa că a
toate merg pare ca un curs nenatural, tot Dna m ie cin ci sute opt»eci-
răposat iubit şi după moarte a rămas iubit. — Căluşerul la Paris. Săptămâna
surprinderi ni-s'au pregătit şi ni-se pregătesc. f i şapte cor. spese.
înainte numai cu un an de alegerea Pe Mangra şi ai sei însă, puţin i-a P I JPâcăţianu a fost deţinut trecută au plecat din B u c u r e ş t i la
episcopului Goldiş, pe când în sinodul epar- atins lecţia ce li-a dat-o episcopul Goldiş, im ediat. Paris doi-spre-zece Olteni, cari au fost
în timpul din urmă al vieţii sale. Ei îşi făcuseră angajaţi de un impresar de acolo spre
lâncezeşte azi în neştiinţă şi necunoştinţă de şi acum aveau sinodul eparchial şi consis- a juca pe scenele diferitelor teatre din
NOUTĂTI
lume şi de minunile ei. Circulara ministerială toriul din oamenii lor ; Mergeau deci în toate capitala Franciei jocul câluşerilor. Li-s’au
privitoare la şezători sunt sigur că va aduce la sigur, căci ştiiau că în aceste corporaţiuni,
cumpărat costumele cele mai frumoase
roade bune. Dacă şezătorile vor fi conduse oamenii cu simţ de bine, nepreocupaţi şi
— Averea M. Sale. Din prilejul şi steagul român este de o frumseţe
cum se cuvine de învăţătoarele noastre, nu neconduşi de interese, erau în minoritate
în chip silnic şi în dorul lelii, ci cu toată dra Pe lângă această maioritate a lor, a fost şi este proiectului de lege despre sporirea lis rară. Ei va primi, pe tot timpul şederii
gostea şi focul apostolic, ca un mijloc nea şi astăzi institutul de credit „Victoria11 din Arad, tei civile, presentat parlamentului mai lor la Paris, pe lângă cele necesare şi
părat de cultură, vom avea în curînd să în ei sunt exclusiv domni peste acest institut, zilele trecute, revista »Typographia« din cheltuelile de dus şi întors, fiecare câte
registrăm cu bucurie o creştere în starea la care au o droaie de funcţionari, plus că mâi
Budapesta publică o socoteală aproxi 200 franci lunar.
intelectuală, morală şi chiar economică a să aveau şi au un jurnal în Arad, după chipul
mativă despre averea şi venitele M. Sale
tenilor noştri. şi asemănarea lor: „Tribuna Poporului1*. Intre
împăratului şi Rege Francisc Iosif I. şi — Meseriaşii Rom âni din Buda
Inimă, inimă şi iarăşi inimă li-se cere astfel de împrejurări ne-a lăsat episcopul
învăţătoarelor noastre şi sunt sigur că şeză Goldiş, şi ne-a ajuns alegerea de episcop. ale archiducilor Casei de Habsburg. Con pesta s’au constituit în Reuniune. Cu
torile vor isbutl. Ce anume va trebui dat Nici nu s’au răcit bine osemintele epis form acestei socoteli averea privată a vântul de deschidere l’a ţinut Dimitrie
sătencelor, ar fi întrebarea ce ni-se pune, copului Goldiş, şi clica s’a pus pe lucru, cor- M. Sale valorează 400 milioane de co Birăuţ, care a arătat scopul întrunirei,
când e vorba de reuşita şezătorilor. La această teşind şi terorisând, atât prin consistor, cât roane, constând din bani gata, hârtii accentuând, că ţinta este ca meseriaşii
întrebare vom răspunde cât de curînd, fie pe mai cu seamă prin presiunea exercitată de
de valoare, moşii, casteluri, etc. Venitul şi comercianţii români din Budapesta
basa părerilor noastre, fie cu exemple culese institutul «Victoria*, cât şi prin foaia lor,
curat anual după această avere e 31 să încheie legături frăţeşti între ei şi în
din practică. pentru-ca Mangra să fie ales de episcop. Dacă milioane, din cari s’ar veni 3539 co special să se sprijinească toţi meseriaşii
Sfîrşind, nu pot decât să îndemn din cineva şoptea numai că nu e cu ei, era luat
suflet pe doamnele învăţătoare, cari consideră de clică la o adevărată goană, şi risca de a roane pe ceas. La aceste mai vine apoi şi comercianţii români noi veniţi în ca
învăţătoratul nu numai ca un mijloc de traiu fi insultat şi batjocorit în foaia lor, cum numai lista civilă cu 9.300.000 coroane pe an pitala ţării. Propune deci înfiinţarea reu
pentru dînsele, ci şi ca un mijloc de ridicare redactorul acelei foi ştie batjocori. dela Ungaria şi tot atâta dela Austria, niunei. Propunerea se primeşte şi se
a săteanului, să primească şi să pună în prac Ei nu cunoşteau şi nu cunosc nici azi care conform proiectului ar fi să se aleg provisoric imediat următorii d-ni
tică cu căldură şi devotament şezătorile şi de cât pe cei-ce sunt cu ei, «amicii lor», ear urce cu câte 4 milioane, deci 22,600 000 conducători ai reuniunei: President dl
vor bine merita dela patrie. cei-ce sunt contra lor, ori măcar şi numai de coroane la an. Din această sumă Ioan Poruţiu, secretar consular în pen
pasivi, sunt timbraţi de clică „duşmani ai
Greg. Teodossiu. 7,600.000 consumă apanagiile archidu siune; vice-president Nicolae Turcu, croi
bisericii, duşmani ai neamului**, la ei „tertius
cilor, rămânând M. Sale pentru sine tor; secretar Aurel Cristea, tipograf
non datur“.
