Page 3 - Activitatea_1902_11_46
P. 3
Nrul 46 ACTIVITATEA Pag. 3.
cassar Dimitrie Biiăuţ ; controlor George — Oi strivite de tren. Intre Beciche- Convocarea a 2-a. Solul şi clima. — Clima ţârii noas
Grecescu, tipograf. In comitet d-nii: recul-mare şi Elemâr în comitatul Timiş tre convine de minune nucului în ex-
N. Armeanu, măestru croitor; George trenul a călcat pe o turmă de oi. Turma Convoc membrii reuniunei a doua posiţiunile de Vest şi Nord-Vest. Nu
Ianosi, măsar; Pancratie Ianosi, tipograf; păştea pe lângă calea ferată şi spăriindu- de înmormântare la adunarea generală cul tinâr nu resistă la un ger aspru.
extraordinară, ce să va ţinea la 30 No-
Vasilie Cotârlă, păpucar; Victor Ţâran, se de sgomotul trenului a buit pe ralii, In timpul ernei o temperatură de 25
emvrie igo2 d. a. la 2 ore, Duminecă,
comerciant; Martin Lazar, măsar; George unde în câteva clipe au fost strivite de rgade sub zero îl face sâ piară;
în sala primăriei. Obiecte. 1. Statorirea
Tomescu, lăcătuş. roatele trenului vr’o 50 de oi. — Ase membrilor de faţă. 2. Vorbirea de des In ceea-ce priveşte natura solului,
Felicitările noastre celor-ce au pus menea cas s’a întâmplat şi la Levocea, chidere şi raportul general al direc el creşte in terenurile uscate şi uşoare;
la cale acest lucru folositor! în ţinuturile slovăceşti, unde 40— 50 oi torului. Propuneri. nucul însâ preleră pământurile adânci,
au fost ucise de tren. H o t ă r î r e. nu tocmai tari, înclinate şi puţin vă
— Constituţionalism nu nimica. Zia 3. Cetirea rescriptului ministerial. roase. In pământurile uscate şi uşoare
rele maghiare au adus sâptâmâna tre — Jidanul e totdeauna jidan. Lord- 4. Hotărîre asupra întregirei de creşte încet, dar nucile sunt avute în
cută ştirea, că vicarul Mangra a intro majorul (primarul) Londrei la banchetul statute. uleiu şi lemnul e de calitate mai bună.
dus cercetare contra protopopilor din dat în Mansionshouse a invitat pe repre- 5. Alegere de cassar nou în locul Nucul are antipatie pentru nisipuri şi
părintelui răposat George Nicoară.
Bihor, pentru-că au »cutezat« se voteze sentanţii tuturor statelor, numai pe con pentru pământurile clisoase (argiloase).
6. Propuneri înaintate în regulă.
în sinodul extraordinar aradan cu pro sulul României nu. Interpelat asupra Putem planta cu nuci toate tere
Din şedinţa comitetului adminis
punerea făcută de deputatul Beleş. N’am acestei grobianităţi, primarul — evreu, trativ, ţinută în nurile improprii altor culturi; astfel nu
luat notiţă despre aceasta ştire, pentru- cu numele Marcus Sam — a declarat, Deva, la 11 Noemvrie 1902. cul sâ pune pe marginea lanurilor sau
că nu puteam crede în posibilitatea ei. că anume nu a invitat pe consulul Ro a drumurilor în partea de Nord şi nici
directorul:
Dar’ spre surprinderea noastră «Tri mâniei, din causa prigonirilor la cari August A. Niooară m. p. odată în mijlocul câmpului, căci um
buna Poporului» în nr. ei de Sâmbătă sunt expuşi evreii în România. Luând breşte mult şi nici o iarbă nu creşte
o confirmă. Trebue sâ mărturisim, că notă despre acestea şi ziarul «Alkot- N U C U L sub umbra nucului.
nu putem înţelege noima acestei cer măny«, zice următoarele: «Ce îl pri Cultura. — Nucul sâ înmulţeşte din
cetări, pentru-că prin aceasta se vatâmă veşte pe primarul Londrei evreii din Nucul este un arbore preţios prin sâmânţă. Proprietarii doritori de a face
dreptul de imunitate al deputaţilor. Dacă România? Aceasta «prigonire a jidanilor« fructul şi prin lemnul său. Lemnul nu plantaţiuni de nuci, îşi pot procura nu
părintele Mangra acuma cutează sâ pună în definitiv e chestie internă a Româ cului, dulce la pipăit şi se taie lesne, cii trebuitori din pepinierile serviciului
la cale astfel de cercetări, când episco niei, în care nu s’a ingerat până acum ne dă cele mai frumoase mobile. Foile silvic sau acele ale serviciului viticol.
pia d-sale atîrnă între cer şi pământ ca încă nici un lord-major al Londrei. Sin nucului servesc a prepara loţiuni (li Proprietarii pot sâmâna d’adreptul nuci.
sicriul lui Mohamed — ce va face acest gur jidanul Marcus Samu e acela, care chide) stimulante şi resolutive. Scoarţa Sâ aleg varietăţile ce dorim şi sâ
om când posito casu va fi episcop? Va în calitate de lord major nu s’a ruşinat nucului serveşte a vâpsl în negru. Pli- stratifică cu nisip până la finele lui Fe
mai putea fi vorba atunci de constitu sâ eschidă din şirul Invitaţilor pe con niu spune, că în timpul său, nucul să bruarie. La această epocă lacem în pe
ţionalism şi de libera convingere? sulul român, din causă că în România întrebuinţa a văpsl părul şi lânurile în pinieră şănţuleţe largi şi adânci de 30
Cei 40 de sfinţi ai ţiganului aju nu se sufer mişeliile (gardzdălkodâsok) negru. Nucul comun (juglans regia) a centimetri, depărtate între ele de 70
taţii lui Mangra sâ-’l aruncaţi peste cal ' jidanilor. Exemplul acesta încă contri- fost introdus de Romani, în Europa, centimetri, umplem şănţuleţele cu pă
bue la dovedirea aserţiunii, că jidanul din Persia. Arborele creşte până la 12 mânt şi apoi sădim nucile cu vîrful
— „Foii Poporului" ’i-a fost dat, ca nu e nici englez, nici francez, nici ma metri înălţime, are ramuri groase şi în jos la 30 centimetri unele de altele
sâ înceapă hora în seria cea nouă de ghiar, ci în tot locul şi totdeauna e largi şi trunchiul său poate dobândi şi la 6 — 9 centimetri de adânci. Nu
procese intentate. »Tribunii« şi-a înce- numai jidan!« 4— 5 metri în circomferinţă. Nucul e cile râsar; pueţii sâ îngrijesc în pepi
un arbore rustic, naturalisat în toate
put-oîn mod vrednic, căci redactorul » Foii nieră în primii 3 ani. In toamna celui
Poporului« şi autorul schiţei biografice — Ş i-a v e n d u t n e v a s ta . Se scrie din ţările. Nucile cuprind mult uleiu. O de-al 3-lea an sâ pot planta în locul
a martirului Ioan Buteanu, reprodusă în Mişcolţ: Zilerul Magyar Balint din Mişcolţ mare parte din uleiul pe care îl con difinitiv. Putem continua sâ formăm in
«Darul de Paşti« după prima publicare trăia de trei ani în căsătorie cu spălătoreasă sumăm pentru mâncare sau în artele pepinieră trunchiul arborelui până la
Zsotos Ana. Intr’una din serile trecute, Magyar industriale, îl extragem din nuci. Nu
în 1897, Victor Lazăr, a fost condam 5— 6 ani, când e înalt de 3— 4 metri,
mergea cătră casă cu un cunoscut al sâu, Kocsis
nat la 4 luni temniţă de stat şi 600 cile întră în preparaţiunea bucatelor. şi îl plantăm.
Andrâs. Amândoi erau turmentaţi. Femeea
cor. amendă în bani, în cas de nea- nu i-a primit amical, mai ales pe Kocsis, Bătrânii făceau plantaţiuni de nuci Nucul face pivot (fus) la rădâcini.
vere încă 1 lună temniţă. care în secret umbla mult în călcâiul ei. precum şi călugării. Cele mai frumoase Spre a sili arborele sâ desvoalte râdâ-
Femeia cam făcea gură. Atunci bărbatul i-a plantaţiuni le găsim astăzi prin cearu- cini laterale, când plantăm nucile, în
zis : »Ar fi bine să mai taci şi să te împre- rile mănăstirilor.
— JD ela A r a d . Ceea-ce s’ar fi putut face fundul şanţului, sâ pun nişte ţigle sau
tineşti cu omul acesta. Mi-e pretin bun. Te Noi exportăm anual calităţi însem
şi fără sinod eparchial extra-ordinar, care a cărămizi pe lat, care opresc lungirea
dau lui. De azi încolo ai să fii nevasta lui».
costat 1600 cor., sună aşa: nate de nuci şi lemn de nuc; impor pivotului rădâcinii, îl silesc sâ se rami
Femeia lăsă pe bărbatul beat să vorbească,
In basa conclusului Sinodului eparchial tăm mai puţin. Dăm cifrele exportului fice şi asigură prinderea nucului după
dar când mai în urmă însuşi Magyar îl în-
extra-ordinar, trimiterea la I. P. S. Sa dl în anii 1897— 901. (Art. 56 şi 368 transplantare.
curagia pe Kocsis să o îmbrăţişeze, Zsotos
Metropolit a aceluiaşi conclus, relativ la în Ana luă un cuţit de pe masă şi ameninţa din tarif): Dacă nucii sâ altoesc, aceasta se
deplinirea scaunului episcopesc, cu rugarea de
pe Kocsis că-1 va înjunghia, dacă s’ar apro Nuci (fructe). Lemn de nuc. face la 2 ani în ochiu; altoirea sâ face
a stărui I. P. S. Sa la locurile mai înalte, ca
pia de ea. Bărbatul se înfuriă aşa de mult, 1897 export, klg. 1.215,009 klg. 690.651
scaunul episcopiei Aradului să se îndepli sau la rădâcină sau la 2 metri de înălţime.
încât puse mâna pe un scaun şi dă să is- 1899 » » 2.764.571 « 1.191.577
nească cât mai în grabă. Sădirea. — Plantaţiunea nucilor sâ
bească în cap pe nevastă. La a doua lovi 1900 » » 4.344.198 » 757.686
Adecă o suflare în retragere a majori tură femeia apârându-se, înfipse cuţitul în 1901 « « 2.193.480 « 829.503 face mai cu folos toamna. In pămân
tăţii. Puţină autoritate să atribuie unei cor- pieptul bărbatului. Kocsis văzând primejdia turile slabe nucii se pun la o depăr
poraţiuni bisericeşti. Faci sfarâ, apoi o re fugi. Magyar fu dus la spital, ear’ nevastă-sa Cu alte vorbe exportăm nuci în tare unul de altul de 10 metri, ear în
tragere ruşinoasă. la poliţie, de unde, după-ce fu ascultată, au valoare medie de 11/a milion (socotind
pământurile bune la o distanţă de 15
pus’o pe picior liber. 50 lei la suta de kilogr.) şi lemn de
— Gerul în Rusia. In toată Rusia, nuc pentru 70 până la 90.000 lei anual metri; acesta când plantăm marginea
frigul este enorm; pretutindeni a dat — O ficeru l m â n tu it. Un oficer tiner, (socotind eftin, numai 8 lei suta de locurilor sau a drumurilor. Dacă facem
îngheţul şi ninge. Pagubele sunt enorme. voinic, fala regimentului şi favoritul gugulit kilogr.) livezi de nuci şi plantăm câmpuri în
al mai marilor săi, s’a îndrăgostit de tot în- tregi, punem nucii la 20 metri unul
Pe multe linii ferate circulaţia a fost Varietăţi. — In ţara noastră deo
tr’o fată cultă şi a vrut să o iee de soţie. de altul.
suspendată. La Zarizin se află pe ma Dară nu era cauţiunea de lipsă, ci fata avea sebim mai multe varietăţi de nuci, prin La vîrsta de 100 ani, lemnul nu
lurile fluviului Volga cinci milioane de numai vr’o două mii zestre. Deci oficerul tre care vom cita: Nucul cu nuca mare
cului dobândeşte cea mai mare valoare;
libre de peşte al unor comercianţi din a părăsit oastea şi s’a căsătorit, iară cu zes şi coaja fragedă; sîmburele nu umple extremitatea ramurilor sâ usucă. Acum
Petersburg şi Moscva. Este imposibil trea nevăstuţei sale a căpătat la o bancă pos cavitatea coajei. f ucul cu fructul mic e momentul sâ tăiem nucii dacă ţinem
ca acest peşte sâ fie transportat. Pe tul de cassar. Dară într’o zi oficerul veni dar cu coaja tare, plină cu sîmbure şi
agitat acasă şi plin de supărare se plânse ne la valoarea lemnului. Dacă dăm mai
malurile altor rîuri sunt grămădite enorme fertilă. Nucul cu nuca lungăreaţă şi cu
vestei, că sunt nimiciţi, pentru-că i-s ’a ză- multă importanţă nucilor, tâem ramu
cantităţi de cereale. La Kiew, Charkoff logit cauţiunea pentru datoria unui ortac din coaja foarte fragedă, de tot plină cu rile principale la 1 metru dela trunchiu,
şi Pultava au îngheţat sfeclele; pagu cătănie, pentru care a fost chizeş, care s’a si sîmburi, produce uleiu mult şi este
ungem rănile cu mastic, şi vom vedea
bele sunt foarte mari. nucis. Nevasta încă era adânc mişcată, dară una din cele mai bune varietăţi de că apar noi lăstari, care formează nu
totuşi mângă’a pe soţul ei, că Dumnezeu bu
nuci; se găseşte în Moldova, în pod
nul va ajuta şi lor. Şi eacă când era supă cului un cap nou. Această întinerire se
— A degerat în tren! In trenul sosit goria Vişanului şi a Cotnarului. poate face chiar pentru nucii cu trun
rarea la culme, cineva bate la u^ă şi întră.
Joi dimineaţa la Caşovia, venind dela Era representantul băncii A. Tbrok et Comp. Nucul cu nuca mică are lemnul chiul găunos, numai sâ avem grije a
Miskolcz, a degerat pe cale o feţişoară a celui mai mare institut de loterie de classe de calitate mai bună, cu vine mai fru umplea cavitatea.
de patrusprezece ani. Numele copilei a Ungariei din Budapesta (VI Terâzkbrut 46) moase, mai căutat ca al celorlalte va Recolta. — Nucul începe a da o
nu se ştie. — Păcătoasă de tot trebue şi fără multă vorbă îi numără pe masă vr'o rietăţi. recoltă bună de nuci cu începere dela
câteva hârtii de câte o miie, ce au dobân
că e îngrijirea trenurilor ce comunică In pepinierele statului s’a introdus, al 15 lea an; la 50 de ani ne dă maxi
dit cu losul lor cumpărat la acel institut. Şi
pe linia aceea. Doar pe timp de earnă şi nucul negru (juglans nigra) sau nu mum recoltei alte, care sâ poate urca
astfel iară se împlini adevărul cunoscut: >Că
direcţiunea trenurilor e datoare sâ în- unde-i lipsa mai mare, acolo ajutorul lui Dum cul de America. Acest arbore sâ cul la 10— 20 mii nuci de arbore.
grijiască dc încălzirea apartamentelor. nezeu e mai aproape.» tivă pentru lemnul lui; nucile sunt in In Crimea există un nuc, a cărui
ferioare. vîrstă se socoteşte a fi de 2000 ani,