Page 2 - Activitatea_1902_12_47

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 47

viaţă aventurioasă şi l-a învinuit cu mân- aşa să vorbeşte, că sunt cam desilu- sinod o deputaţiune monstrd »si impună« la toţi şi-au ridicat solarele oproape la duplu, (!?)
cătoria de bani publici; i-a mai zîs multe sionaţi, şi după versiunea cea mai nouă guvern şi la Maiestatea Sa, şi să ceară cu ca şi cum a fost până acum, dar de lucru,
de toate, numai om de omenie — nu cei mai mulţi dintre clicaşi pe «agent- insistinţă întărirea alegerei, trecându-să cu de administraţiune, gnjască cel de sus.
vederea tot şi toate. Dar zicala: *otnul pro­ Incheiu şi eu, rugând pe D zeu, ca să
i-a zîs. preotul« Ioan Moţa din Orăştie ar voi
pune, D-zeu dispune«, s’a adeverit şi aici. In nu lase biserica sa pradă — lăcustelor.
Tribunalul din Timişoara nici n’a să-’l câştige de candidat?! despre care sinod Mangra cu ai săi deja la început se
,dus causa până la pertractarea finală, Dv. aţi scris atâtea lucruri frumoase, (!) lovesc de propunerea minorităţii, cate le Criticul.
ci pe basa dovezilor produse, deja la Vom ceti deci acuşi în «Tribuna spune şi motivează, că sinodul e convocat în
pertractarea excepţiunilor a adus urmă­ Poporului« în loc de >->ilustrul Mangra « mod ilegal, şi care deci sinodul să nu se ţină. Reuniunea a doua de înmormântare
Ca o bombă de dinamit a picat această pro­
torul decis: şi » Vâsâlie cel fără prihană« .• »ilustrul
punere între Mangrişti, şi conform obiceiului din Deva.
»Senatul de acusă e de credinţă, Moţa« şi »loan cel fără prihană«!
lor au început a striga, lărmui, insulta, ame­
că cele susţinute în articolul încriminat Voiu mai scrie, că vor urma, că noi ninţa, dar minoritatea sta serioasă, şi-’şi sus­
s’au adeverit; prin urmare acuş a lui suntem ţara curiosităţilor, pe aici. ţinea propunerea, şi presidiul o dă unei co-
V. Mangra în contra lui Em. Măglaşiu . . . . I . . . . u. misiuni, ca să vină în şedinţa a 2-a cu ra­ şi raportul general al directorului la
se respinge şi procedura în oontra port asupra ei. adunarea generală extraordinară din
Până la a 2-a şedinţă, clica se mai ră­
lui (Em. Măglaşiu) se sistează«! coreşte, îşi ia de seamă, îşi schimbă propusul, 30 Noemvrie 1902.
A declarat adecă cel mai compe­ Din diecesa Aradului. şi în şedinţa a 2-a, după-ce majoritatea Man- Onorată adunare generală I
tent for, că ceea-ce a scris dl Em. o P R I V I R E C R I T I C Ă . gristă cu 30 de voturi contra 18 voturi (în­ Sunt 6 luni trecute — din 15
Măglaşiu despre acest »călugări., sunt tre cari 10 protopopi) respinge propunerea Aprilie până la 19 Octomvrie 1902 —
(Urmare şi fine).
drepte. minorităţii, şi după-ce parte mare a deputa­ de când un ordin ministerial, în urma
Cu Hamsea au votat io ori i i protopopi ţilor din minoritate, părăseşte sinodul, Man-
Asta-i sentinţa de moarte morală unei arătări mincinoase a domnului Szots
independenţi. Gali, Babeş, Rotariu, Zigrea, griştii— ei de ei — aduc unanim conclusul,
a călugărului plin de vanitate. Duttima şi alţii, toţi oameni cu trecut frumos ca consistorul [sic] prin o adresă, redac­ Sândor, s’a pornit o straşnică cercetare
Trebue că mari sunt păcatele ace­ şi de greutate în societate şi în biserică. tată de comisiunea sinodală, să roage pe şi s’a oprit lucrarea reuniunei pe tim­
stui nefericit, pentru-că totuşi prea cru- După această fugitivă asemănare, tot Metropolitul ca se soliciteze la locurile com­ pul cercetării.
omul vede — numai clica nu, — că pe care
delă a fost soartea faţă de el! petente causa întărirei de episcop. Multe vijelii au premers înainte de
parte e învingerea morală. Adecă »Partiriunt montes et nascitur
Dacă această osândă-’l ajungea a fi ajuns la cercetare şi multe osteneli,
După alegere însă, alt năcaz pe clică. ridiculus mus». Clicaşii şi-au tras seamă, şi
atunci când era simplu călugăr, nu Tot nu putea adecă să fie nici clica atât de e meritul minorităţii, că Mangriştii nu au grele lupte am avut până am putut
pica de sus — trecea fără multe dureri orbită de patimi, ca să nu vadă şi să nu se luat vre-un conclus, după-cum îşi propuseră, resbi, ca să încete vijelia, cerul să se
peste ea. teamă, că după trecutul lui Mangra, deşi a care ar fi putut avea urmări nefaste pentru însenineze şi iarăşi să răsară razele dulci
Dar’ nu aşa s’a întâmplat; ci purta- trecut cu chin, cu vai — alegerea lui prin biserică, şi deşi nu au recunoscut, dar totuşi ale dreptăţii, ca din nou să ne vedem
sinodul episcopesc, totuşi guvernul nu-’l va
tu-l’a soartea de a «gustat toate bunătăţile au simţit că e ceva în propunerea minorităţii, de lucrarea pacinică de binefacere: aju­
propune spre întărire. Deci s’a pornit îndată deci s’au adresat cătră cel unicul chemat a
pământului«, datu-i-a şi un post onorific torarea familiilor sărace la cas de moarte.
Mangra, pe declaraţiuni patriotice, clicaşii pe solicita causa, cătră Metropolitul cel huiduit
bisericesc, adusu-l-a până în imediata angagiări de ziare, ear' foaia lor, »T. P*. în foaia lor, ca el >si le scoată castanele din Aflu de bine să Vă luminez, mul­
apropiere de cârja episcopească, suge- cu codiţa ei »Libertatea* din Oră ştie pe aduse foc*. ţimea nepricepută, ca se judecaţi asu­
ratu-i-a visuri la metropolie. de aderinţe (ori-cum Ie numeşte »T. P«. întreb acum pe voinicoşii Mangrişti.- pra primejdiilor trecute, să ştiţi dela
Şi — deodată-’l nimiceşte şi-l iz­ ♦ omagii») alesului episcop, şi pe căciulite şi Nu putea face aceasta şi Consistorul de sine cine ne-a venit răul, să ştim de ce
linguşiri guvernului. Dar totul înzădar, lumea-i fără a convoca în mod ilegal, sinodul, care
beşte în adâncul noroiului murdar! avem să ne ferim, ca să tragem învă­
cunoaşte şi mai bine şi pe Mangra şi pe oa­ a costat pe diecesă 1600 coroanei Nu sunt
Aşa a păţit şi Icaros, care neas­ ţăturile cuvenite pentru viitorul reuniunii.
menii lui ; nime, nici un om serios nu le poate aceştia bani »ţ-păţi pe fereastră», cum le-a
cultând de sfatul tatălui sâu Dedalos, crede. Peste aceasta, pe lângă purtarea politică spus deputatul Dr. Halic, în plenul şedinţei învinuiţi am fost:
a zburat prea sus, şi apropiându-sâ de a lui Mangra, mai vine în vileag şi purtarea sinodale? Apoi la ce resultat crede că va 1. Cassarul şi eu, directorul, că
soare ’i-s’au topit aripile, — a căzut în lui socială; şi în orbia lui, face procese de ajunge ? Nu văd ei că nu numai trecutul po­ am fi dat «însemnate sume« pentru
mare .... presă, la care apoi, ah ! vai 1 prin martori as­ litic al lui Mangra, va fi făcend scrupuli gu­ scopuri neiertate în §. 1 din statute:
Acum clicaşii de!a Arad sunt frânţi cultaţi sub jurăment s i dovedesc lucruri ce-’l vernului, dar vieaţa lui socială morală, ce e pentru «scopuri şcolare şi bisericeşti«.
discualifică pe alesul chiar şi de dând preoţiei. sub pertractare la forurile judecătoreşti, s i nu
de durere, dovedindu-sâ că »ilustrul« Adevărul e : nu noi de capul nos­
Dar clica în febrilitatea în care ferbe, tragă de fe l în cumpănă la întărirea în scau­
lor «episcop ales«, «Văsălia cel fără trebuia să facă ceva, »să impună» cum nul episcopesci tru, ci comitetul şi adunările generale
prihană«, nu-i fără prihană! zic ei, să ia adecă la răspundere; pe cine? Apoi care §. din statutul org. pune au votat în 3 ani câte 10 floreni, la­
Ba s’a încuibat mare frică-’n ei, că pe Metropolit, pe guvern, pentru-ce nu întă­ termin perclus Coroanei pentru întărirea unei olaltă 30 floreni pentru hăinuţe de iarnă
vâzând obştea ortodoxă, că ce soiu de reşte alegerea? alegeri de episcop, ori da dreptul Metropo- la pomul de Crăciun pentru copii or­
Clica nu vede, nu cunoaşte, că în sta­ litului, sinodului ori Consistorului ca să tragă
candidat au avut ei pentru scaunul epis­ fani săraci dela şcoala gr.-or., deoare­
tutul nostru organic, nu e vorba la întărire, la răspundere pe guvern ori pe Coroană pen­
copesc al Aradului, apoi la alegerea de­ ce erau copii membrilor reuniunei noas­
nici de Metropolit, nici de guvern, ci de Co­ tru amânarea întărirei ? .....
putaţilor pentru sinod va griji, ca sâ roană — de Maiestatea Sa, dar ce le pasă Dar pentru Mangrişti toate acestea sunt, tre. Am dat apoi în 2 ani câte 25 fl.,
se aleagă oameni cu vederi mai sănă­ lor, că prin o acţiune greşită pot periclita ca şi când »se bate toaca la urechea sur­ adecă 50 floreni, pentru biblioteca pa-
toase şi puritane. chiar statutul organ;c, trebue să impună fie dului», căci, Iuda cel fără de lege, nu vrea rochială, cetită mai vîrtos de membrii
Sâ poate observa la ei şi un fel ori-cui ; deci zis şi făcut, convoacă iute un se înţăleagă». reuniunei şi copii lor. Am dat apoi
sinod extraordinar, sub pretextul fals, pus în Astfel stăm, în această stare de lucruri
de perplexitate, că: cine si fie candi­ la îngropăciunea unei teatraliste maghiare
convocâtor, consultare asupra celor provăzute se află diecesa noastră de present Căuşele
datul lor pentru episcopie la viitoarea sărace pe sama copiilor ei orfani 20
de §. 96 pct. 12 din statutul oig.; de fapt administrative diecesane, mergea vai de ele;
alegere ? însă, in causa întărirei alegerei de episcop, sunt lăsate unor funcţionari tineri — fără coroane, deşi nu era membru.
De Ciorogar, stând şi el în rela- deci un sinod în causă electorală — deci ştiinţă şi fără praxă, angajaţi ca ajutoare Observ, că cam 80% a membrilor
ţiuni de destăinuiri cu dl Em. Măglaşiu, electoral. Planul era făcut, ca s i trimită din pe lângă referenţi ; la sinodul ordinar ultim, sunt Români săraci gr.-or. şi că §. 10
din statute iartă darea acestor sume de
Când mergea, i-se împleticea, picioarele lucrători, nici o unealtă, nici nimic, par’că le nu se mai ia după muere, că ea te duce
ca când n’ar fi fost a lui, şi se cumpănea izărîse Dumnezeu-de pe pământ. pe calea cea strâmbă, de multe ori. binefacere. Iată ce zice:».......comitetul
când la dreapta când la stânga, amuş înainte, . Se înciudează, se crâmâlue-te că cine — Amu, ca să faci corabia mai în pripă, administrativ are a forma un fond de
amuş înapoi; ba, ca să pue vîrf la toate, mai ş-a găsit de lucru cu corab a lui. întreabă în­ să te duci în pădure şi să ţi aduci aminte, reservă, pe care îl poate întrebuinţa,
trăgea şi câte un isbai oii o trântă bună colo, încoace şi pe ăsta şi pe cela, dar ni­ care copac l-ai tăiat întâiaşi dată, pe acela după cea mai bună a sa pricepere şi
de pământ de nu-i mai venea să se scoale. meni nu i-a putut da răspuns, nici că-i lae, să-’) tai, că apoi celelalte toate au să se facă, spre alte scopuri de binefacere, cari ar
Capul îi umbla bălălău neputându-1 stăpâni nici bălae, Se mai învârte, se mai suceşte, se la loc corabie — cum au fost mai înainte. mări interesul faţă de reuniune«.
de loc şi toate câte le vedea, par’că se în­ mai scarpină în cap, mai pufueşte, dar tot A doua-zi, Noe, s’a sculat cu noaptea'n
vârteau împrejurul lai, ca la horă. degeaba. cap, s’a rugat lui Dumnezeu că l-a isbăvit de învinuirea este deci neadevărată şi
Ca vai de el ajunse acasă, şi a prins păcat, şi a pornit la lucru. de rea credinţă.
S’a dus acasă şi întreabă cum se face, I-a fost cam greu până ce a găsit co­
a batjocuri pe toţi, cu mamă, cu copil, aşa 2. Am fi detras din ajutoarele
de corabia lipseşte. Cei de acasă, au strîns pacul, care l-a tăiat întâi, dar cum l-a găsit
de senin ; ba încă avea harţag de bătae şi membrilor reposaţi dela 1 până la 40
din umere, făiă să ştie de vre-o samă. Atât la şi tăiat. Celelalte lemne, ele singure s’au
n’a mai contenit cu gâlceava, până hât pe coroane contra §. 7 din statute şi nu
i-au spus, că alaltă-eri s’au burzuluit rău cu dus şi s’au făcut corabie, după-cum au fost;
urmă când căză pe o laiţă şi dormi dus.
toţii, batjocurindu-i şi spunând vorbe nesoco­ aşa că Noe a putut fi gata şi pus în cale am fi însemnat detragerile între veni­
A doua zi se mai desmeteci, dar 11
tite, cum îi venea la gură ; mă rog a făcut pentru vremea şi mânia lui Dumnezeu ce tele reuniunei.
durea capul straşnic; o slăbire avea în tot
ceea-ce nu mai făcuse nici odată de când avea s’o dea asupra fiilor celor neascultători
trupul de l-ar fi trântit şi un copil, şi nu Neadevărat: Ca director am avi-
îi, de ângrozise pe toţi, cu mic cu mare, neţi­ şi fără stăpân.
era bun de nici o treabă, aşa era de slab. nând seamă de nimic. sat cassarului, spre plătire suma, ce se
Se scula de icî şi se punea dincolo, ar fi Iacătă cine a scornit rachiu! şi ce-a cade după numărul caşurilor «regulat
vrut tot să şeazâ. Căsca gura cât o şură, se S’a scârbit straşnic de celea-ce a auzit pătimit moş Noe cu beutura dracului. plătite«, fiind-că aşa prescrie §. 7; toto­
întindea mereu şi ar fi vrut tot să doarmă. că făcuse, ii venea să între în pământ de ru­ Au trecut de atunci atâtea întunerici
Se tot uita la soare să vadă îi mult pânâ’n şine şi de greşală ; dar când a văzut că vre­ de ani şi nouă nu ne este de învăţătură, ca dată am însemnat în cărticica de menr
mea se apropie, el nu făcuse nimica şi că să nu mai bem beutura dracului; ştiind prea bru numărul şi suma caşurilor restante,
seară, ca să-i vie vremea somnului. Gust de
drept acum a căzut în păcat, a prins a se bine că omul beat, îi câne turbat; omul la cari s’au detras pe sama fondului de
muncă n’avea de loc, ca cum nu-i cânelui
ruga lui Dumnezeu şi zi şi noapte, ca să-’l beţie, cade'n nebunie. Beţia face pe om de-şi
să lingă sare. La mâncare nici nu se gân­ reservă, al reuniunei, adecă competin-
isbăvească de greşala ce o făcuse fără de perde avutul lui şi a copiilor lui, îşi sdrun-
dea, decât ceva acru ar fi beut cât zece. ţele de 33 cr. 66 fii., prescrie în §. 4
A treia zi, tot era cam ciumurluit o voia lui. cină sănătatea şi se face de rîsul lumei! din statute, cu cari însă membrul repo-
leacă, dar şi-a adus aminte de porunca lui Dumnezeu i-s’a arătat în vis, l’a mus­ S. Teodoreacn-Kirileanu. sat — neplătindu-le în vieaţâ din al său
Dumnezeu şi cam cu greu porni să vadă co­ trat pe Noe de ceea-ce a făcut prin mijlo­
rabia. Când colo, nu vede nici corabie, nici cirea femeei, şi i-a spus că de altă dată să — a rămas dator reuniunei.