Page 3 - Activitatea_1902_12_47
P. 3
Nrul 47 ACTIVITATEA Pag. 3.
Am fi păgubit reuniunea, am fi Cât pentru volumul prim, soartea lui N0UTĂTI dilect al cărţilor. Orăştie, 30 Noemvrie
premejduit fondul ei de reservă şi in depinde acum dela verdictul curţii cu 1902. Stimătoriu: Colibris.
teresele membrilor, cari îşi plătesc re juraţi din Cluj, care va fi dat asupra Cu privire la treaba prea lăudatului
— Dieta din Budapesta. Joi s’a ter
gulat competinţele de câte 60 fileri, cărţii încă în decursul lunii acesteia. In cor a fostului profesor de Craiova I.
minat în fine afacerea mult ventilată a
dacă am fi plătit pentru restanţieri: cas de condamnare cartea va fi nimi Branga vom mai reveni. Vom avea
lui Nessi. A vorbit numai deputatul
deopotrivă ca şi pentru aceia, cari cită, dar o voiu scoate în ediţie nouă atunci destule motive a râsfrânge glo
Andreiu Râth, zicend, că dreptul de
şi-au plătit regulat competinţele. Fiind cu eliminarea pasagelor încriminate, şi sele de laude ale penei simbriaşe, care
imunitate al lui Nessi a fost vătămat.
cu luare aminte la sărăcia membrilor, o voiu trimite tuturor domnilor dela mai mult strică decât direge celor po-
Cu aceasta discuţia în această chestiune
am aşteptat de pildă pe răposatul Iosif cari a fost confiscată, pentru a nu ră saunaţi de ea! N. R.
s’a închis. Ministrul Fejervâry ţine apoi
Josan Olariu 5 ani şi nu l’am şters, mânea nimeni în pagubă. Ca să pot
un discurs, în care îşi face observările
deşi după §. 4 puteam să-’l ştergem purta însă enormele spese ce le voiu — Personalul poştelor. Poştele un
la vorbirile de pănă acum în afacerea gare sâ împart în douâ clase: erariale
şi după 3 caşuri restante, în 15 zile avea cu noua tipărire a volumului prim,
Nessi. Declară între altele, că Gott- şi neerariale. Cele erariale sâ află prin
dela provocare: i-am detras însă la rog onoratul public român să-mi dee
moarte 67 caşuri restante â 66 fileri. sprijinul de lipsă, cumpărând volumul erhalte e imnul Maiestăţii Sale şi deci oraşe; cele ne-erariale prin oraşe mai
mici şi pe la sate.
acela, care stimează pe Maiestatea Sa,
Am demoralisa reuniunea, am în II, care formează un întreg de sine stă trebue să stimeze şi imnul Gotterhalte. Personalul poştelor erariale îl com
călca §. 4 din statute şi am nimici-o, tător, şi conţine material foarte intere Armata comună nu e numai a Austriei, pun 3.971 de inşi. Anume: 16 inspec
dacă nu am detrage restanţele barem sant din vieaţa noastră publică dela anii ci şi a Ungariei, căci şi Ungaria jert tori; 182 sub-inspectori; 844 funcţio
când moare membrul şi dacă nu ar fi 1860—1863. nari superiori; 1.107 funcţionari; 219
Cu stimă : feşte bani şi sânge pentru susţinerea ei. vice-controlori; 1.091 funcţionari-su-
deosebire între cei-ce-şi plătesc regulat
Teodor V. P âcăţianu. Cere, ca dieta să primească propunerea plenţi, 127 practicanţi; 394 manipu-
şi între cei ce nu-şi plătesc competinţele lanţi. Numârul factorilor şi al servito
comisiuuei de imunitate, că adecă drep
Cel-ce plăteşte competinţa de 60 fileri, rilor face 4.660.
tul de imunitate al lui Nessi n’a fost
aceluia i-se socoteşte dela fiecare cas Daruri de Crăciun vătămat prin aceea, că s’a pornit con La poştele ne-erariele sunt 3.991
plătit câte 50 fileri creştere, după §. 7. de magistri poştali. Intre aceştia 1.820
pentru săracii noştri. tra lui procedură în afacere de onoare. bărbaţi, 2.171 femei. Numârul transpor
Dar cu dreptate ar fi fost, ca lui
Dieta primeşte propunerea comisiunei turilor e 191, între cari 121 bărbaţi,
Susan Iosif Olariu cu 67 caşuri res
»Mila dată seracilor te curăţă de de imunitate cu 170 voturi contra 65. 70 femei. La aceştia trebue sâ mai
tante să-i fi dat premiu de 67-ori câte păcate, îţi câştigă îndurare şi vieaţă (Absenţi au fost 213 deputaţi). Cu adăogăm 1.556 de amploiaţi (posta âs
50 fileri creştere din competinţele, cari vecinîcă*. tâvirdakiado), între cari 1.382 de femei
Inscripţia pe icoana Maicei Dom• aceasta incidentul Nessi s’a încheiat.
alţii le-au plătit în fondul de reservă, nului, din localul »Reuniunii sodalilor ro şi numai 174 bărbaţi. Numârul posti-
dar Domnia-Sa nu le-a plătit? mâni din Sibiiu <. lonilor, călăuzilor şi al manuatorilor
De 16 ani nici un singur moşte E frig! Corpul omenesc are acum — În m orm ân tarea lu i K ru p p . Mier trece peste 11 mii. Numârul diurniş-
tilor de tot felul, face 2.066.
nitor al vre-unui membru răposat nu a ca nici când altă dată, mai multă tre curi s’a făcut la Esen (Germania), înmor
mântarea celebrului fabricant de tu -uri murit
fost nemulţâmit cu detragerile îndrep buinţă şi de adăpost şi de alimente şi în urma unui atac de apoplexie. Telegramele — M eseriaşii n o ştri din capitală se
tăţite. Nu are drept nimenea deci, să de îmbrăcăminte. Cei mai favorisaţi de din Berlin relevă importanţa funerariilor fă adună din ce în ce în număr mai mare la
fie procatorul nechemat a celor 169 soarte, cei înzestraţi dela bunul Dum cute acestui n ge al ferului. însuşi Împăratul locul lor de întrunire şi-’şi petrec în toată
familii, ai căror moştenitori au fost prea- nezeu cu averi, ’şi-au adunat până în Wilhelm, care nutria pentru defunct o sin Dumineca discutând şi plănuind ce vor face
prea mulţămiţi cu praxa umană şi cin acest timp de amorţire, în jigniţele lor ceră dragoste prietineas< ă, a ţinut să aducă după-ce vor fi întărite statutele reuniunei din
stită a reuniunei, statorită şi aprobată cele trebuincioase pentru traiu. Mulţi om giul durerei sale, mergănd în persoană, partea guvernului. — Deocamdată constatăm
la Essen, să urmeze carul funebru. Se ci numai atâta, că bravii noştri meseriaşi sâ
de peste 20 adunări generale în de sunt între noi însă, cari deşi muncit-au tează aceste cuvinte pe cari împăratul le-ar ocupă cu idei foarte frumoase, pe cari dacă
curs de 16 ani. din greu în tot timpul, nu le a fost fi esprimat faţă cu preotul, care a oficiat. le vor realisa, vor aduce un serviciu mare
Cui nu-i plac detragerile, poftească dat să aibă tocmai pentru acest ano • Sunt indignat de acusaţiunile aduse lui întregului neam românesc. Noi ţinem a atrage
şi plătească regulat competinţele şi nu timp al criveţului şi îngheţului cele Krupp de ziarul »Vorwărts« şi sunt sigur, atenţiunea meseriaşilor şi comercianţilor, cari
i-să va detrage nici un filer. mai neapărate pentru încălzirea corpului că brava populaţiune din Essen va respinge vin în capitală, sâ se presenteze la locul de
Ei, dar să caută nod în papură. şi a inimii. Ajutorarea celor lipsiţi e cu^ aceeaşi indignare odioasa calomnie la întrunire în toata Dumineca, care e în colţul
adresa ilustrului fiu al Germaniei.» — Moar străzii VorOsmarty şi pieţii Hunyady, restau
una din datorinţele creştineşti profesate
3. Cărţile purtate de cassar nu tea lui Krupp a provenit din supărare, pen rantul Kecskemâty. Dacă sosesc în capitală
ar fi în deplină ordine. Adevărul însă de Isus Omul, care pentru a noastră tru că ziarele soc aliste au scornit despre el în zi de lucru şi nu să ştiu orienta, să se
e, că sunt în cea mai bună ordine. mântuire s’a născut, a vieţuit între noi, nisce minciuni, acusându-1 de fapte imorale, adreseze la secretarul reuniunii, dl Aurel
Domnul Szots înşuşi a revisuit raţioci- moarte a luat şi earăşi a înviat. împăratul Wilhelm a asistat, după cum am Cnsua, tipograf. (VbrOsmarty u. 60/a.)
niile pe 4 ani, le-a aflat în deplină or învăţăturile dumnezeeşti ale Mân zis, în persoană la înmormântare şi, ceea-ce
dine şi mai toate adunările generale au tuitorului lumii să încălzească mai ales nu s’a întâmplat pănă acuma, ca un împărat — Avis. Domnii Winkler şi Grauer,
să ţină discurs la asi menea ocasiuni, împă
votat domnului cassar pentru »zelul şi acum inimile noastre pentru lucruri ratul Wilhelm a ţinut un discurs, în care şi-a cari au fabrica de coase în Ko'bânya,
conştiinţioasa sa manipulaţiune» vre-o bine plăcute şi lui Dumnezeu şi oame esprimat părerea de rău pentru moartea prea prin aceasta fac cunoscut tuturor celor
8 mulţumite protocolare. Dee bunul nilor. timpurie a lui Krupp şi tot-odată şi-a es interesaţi, că expedarea cataloagelor
Dumnezeu tot cassari cu mâni curate Condus de aceste consideraţiuni primat desaprobarea faţă cu acei ucigaşi, so româneşti sâ va începe în decurs de
şi zeloşi, precum a fost părintele Nicoară de înaltă morală creştinească, comitetul ciali, cari din biurourile redacţiilor cu con 8 zile.
dela ziua întemeierii reuniunei până la Reuniunii noastre de câţiva ani încoace deiele lor otrăvite au ucis un om, care a
adus atâtea servicii patriei şi a făcut atâta
ceasul morţii sale, 16 ani neîntrerupt. îşi numără între a sale datorinţe a a- bine lucrătorilor. împăiatul a invitat în dis — A pă filtrată (strecurată). Ministerul
Asupra tuturor cărţilo purtate de pela la inimile generoase pentru câte cursul său pe toţi muncitorii cinstiţi germani, de instrucţiune publică din România a decis
un picur de balsam vindecător pa seama ca să rupă ori-ce legătură cu socialiştii. — (hotârît), ca pe viitor toate şcoalele din ţeară
director şi cassar 2 pricepători, dl prim-
celor lipsiţi. Câte mame văduvite şi Krupp a lăsat familiei sale o moştenire de să fie înzestrate cu filtre (strecurători) regu
revisor comitatens: Knopf Ârpăd şi Ioan late de apă.
numai cu sufletul în oase şi încunju- 300 milioane mărci (o marcă germană=l cor.
Lazarici, cassarul I-ei reuniuni de în însemnătatea acestei decisiuni vom în
late de numeroşi copii, câţi orfani ne 20 bani.)
mormântare şi cassar la banca «Hune ţelege-o pe deplin, dacă ne vom aduce aminte
vinovaţi şi câţi oameni scăpătaţi şi ne
doara» astfel se exprimă: — Prea lăudatul cor din Orăştie. cât de murdară apă trebue să bem de mul-
putincioşi văr.sat-au lacrimi de mulţămitâ te-ori. Şi multe boli le căpătăm tocmai prin
»am revisuit toate cărţile, precum Stimate Domnule Redactor! Astăzi a
şi înălţat-au rugăciuni de recunoştinţă apa murdară. Aşa să răspândeşte bună-oară
două registre- fundamentale, alte cărţi cântat în biserică corul cel vechiu al
pentru toţi aceia, cari îndurare au avut tifusul (lungoarea, sau lingoarea).
ajutătoare şi conspecte ale reuniunei, lui Branga, despre care s’a scris în «Li
pentru ei, şi earăşi câţi din cei milos
redactate şi întroduse de nou şi le-am bertatea#, că cântă destul de bine liturgia, — Câne turbat — in şcoală. In şcoala
aflat deplin corăspunzătoare. tivi n’au avut mulţâmirea sufletească composiţie de Dima. Ne-am convins însă poporală din Ojdula (Treiscaune) zilele tre
bine ştiind, că din darurile lor, părtaşi
In bună ordine au aflat Domnia- că corul acesta cântă destul de prost, cute a întrat un câne turbat tocmai când
lor şi raţiociniile revisuite ale anilor au făcut pe cei cari vrednici sunt de noroc că oamenii au pacienţa de a-1 elevii se pregătiau să plece acasă. Invăţă-
1889, 1900 şi 1901. miluire. asculta şi aşa, pentru că nu au mai bun; toriul sărind în apărarea elevilor a prins
Rugămintea noastră prea umilită cânele de grumazi, dar’ acela printr’o smân-
(Va urma). îţi roşeşte faţa când îl asculţi. citură s’a eliberat din mânile învăţătoriului
de data aceasta este, ca cei cari nu
Laudele, ce ’i-s’a adus în Jurnalul şi l-a muşcat de gât. Grav rănit, învăţătorul
trăesc în lipsuri să bine voiască a ne
lor nu le merită, să vede, însâ că dân (Kovâcs) a fost trimis la Budapesta în in
sta şi acum într’ajutor la împlinirea stitutul antirabic.
Avis şi rugare. sului nu mai aşa îi se pot face laude,
acestei datorinţe creştineşti.
dacă nu-’l asculţi. Noi ne-am bucura
Darurile sunt a se preda în localul
Aduc la cunoştinţa on. public rom. mult, dacă am avea aici un cor bun, şi
Reuniunii noastre şi se vor împărţi Din îisiografie. )
ân, că voi. II. din opul meu «Cartea de nu ar lipsi nici puterile, dar ne lipseşte
între săracii noştri în ajunul sărbătorilor
Aur sau luptele politice-naţionale ale conducătorul priceput, fiindcă dl Branga
Naşterii Domnului.
Românilor de sub coroana ungară« apă este numai un cârpaci în ale musicei, Aerul face să ardă focul. Când cine-va
Sibiiu, 12/25 Nov. 1902.
rută de curend, (preţul 10 cor.), a tre carele prin cântările sale şicanează pu vrea ca lemnele ori cărbunii să ardă bine,
Comitetul «Reuniunii sodalilor ro trebue să sufle în loc, adecă să sufle aer.
cut prin censura procuraturei regeşti din blicul şi face confusie între cântăreţi,
mâni din Sibiiu». O sobă (cuptoriu) produce cu atât mai
Cluj, care n’a aflat în acest volum nimic ne-am bucura şi mai mult, când dnul
Vie. T ordăşianu, lo a n Apolnan, multă căldură, cu cât trage mai bine. Dar,
de dificultat, prin urmare e delăturat Branga s’ar lăsa de această măestrie şi
president. notar.
pericolul de a fi confiscat şi acest volum- s’ar ocupa mai bine cu jocul seu pre *) Din Manualul lui S. Niculescu—Brăiliţeanu.
