Page 4 - Activitatea_1902_12_47

Pag. 4 ACTI VI TATEA Nrul 47

când zicem că o sobă trage bine, prin aceasta aer este trebuincios unei flăcări oare-care,
trebue să înţălegem că aerul vine în abun- precum şi omului şi animalelor.
danţă pe gura sobei. Venind mult aer, vine Din cele spuse înţelegem, că în casele
negreşit, şi mult oxigen, care se combină cu noastre, în sălile de teatru, în cafenele etc.,
materia lemnului sau a cărbunilor şi se pro­ unde se adună mulţi oameni şi ard multe
duce astfel multă căldură. Dacă nu vine aer luminări, trebue ca aerul să fie toarte des
în sobă, focul nu arde, ci se stinge. reînoit. De aceea să se deschidă des uşile şi „ D A C I A “
Arderea lemnelor, adecă focul este un ferestrile sau să se întrebuinţeze nişte venti­
exemplu de combinaţie chimică, care produce latoare sistematice, pentru-ca să între aerul
nu'numai căldură, dar chiar şi lumină. Ase­ curat din afară. institut de credit şi economii, societate pe acţii.
menea, flacăra unei luminări, a unei lămpi, etc. Multe persoane au leşinat, ba unele
Lemnele uscate ard bine, căci în porii chiar au murit în biserică în timpul sărbăto­
lor se află mult aer, care face să ardă bine rilor de Paşti, când se aprind o mulţime de
Reşedinţa societăţii: Orăştie (Szâszvâros, Broos).
focul. luminări.
Lemnele verzi nu ard bine, căci, în loc Să ţineţi minte, dragii mei că, pentru-ca
să aibe mult aer, au multă umezeală. să puteţi trăi, aveţi trebuinţă nu numai de Birourile societăţii se află In casele proprii:
Prin experienţe de toate zilele ştim, că mâncare hrănitoare, de apă bună, de lumină (Strada Berăriei nr. 12 lângă posta regească).
spre a stinge o luminare, trebue să suflăm solară, dar încă şi de mult aer Curat, sănătos.
în acea luminare. De ce oare când suflăm De aceea în oarele libere, ori în vacanţă,
în foc se aprinde mai bine focul, ear când plimbaţi-vă prin livezile înverzite, prin pădu­ Capital social 100.000 cor.
suflăm în luminare, ori în lampă se stinge rile înfrunzite, prin munţii acoperiţi cu brazi,
flacăra luminării sau lămpii f Eată răspunsul: ori prin câmpiile smălţate cu flori, căci acolo Operaţiunile societăţii sunt:
când suflăm în luminarea ori în lampa aprinsă, se află aer încărcat cu ozon 11
cantitatea de aer ce o suflăm este aşa de
mare, încât răceşte flacăra care, din această A) primeşte depuneri spre fructifi­ D) Acoardă împrumuturi pe lângă
causă, se stinge îndată. Sz. 8393-1902 tk. care. siguranţă hipotecară.
Ori-ce flacără se ridică în sus, pentru-că a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe
este formată din gaze cari ard şi cari sunt ÂryerGsi hirdetmGny kivonata. cor. 5V*%. aurituri, argintării, pe lângă disposi-
mai uşoare decât aerul. A szâszvârosi kir. jârâsbirosâg mint b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi
Lămpile cu petrol ard bine, adecă dau de un an cu 6%' concesiunea forului competent.
o flacără luminoasă, dacă flacăra este încun- telekkonyvi hatosâg kozhirră teszi, hogy c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumpără şi vinde efecte pu­
jurată de o sticlă, pentru-că aerul cald din Licseszk Niculaă es tsa vegrehajtatonak corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate
sticla din lampă se ridică în sus, ear în lo­ Licseszk Dâvidne văgrehajtâst szenvedd de binefacere cu 6% lombarda.
cul acelui aer vine pe dedesubt altul rece şi elleni 123. korona hâtralăkos tokeko- Contribuţia erarială pentru su­ G) Cumpără şi vinde realităţi.
curat, adecă bogat în oxigen. Lampa arde cu mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumpără şi vinde ori-ce lu­
veteles es jârulăkai irânti vegrehajtâsi
atât mai bine, cu cât este şi sticla mai lungă, iigyeben a devai kir. torvenyszek (a Regulamentul special pentru de­ cruri mobile.
căci în caşul acesta se face un curent mai puneri se cuprinde în libelul de de­ I) Tot felul de întreprinderi co­
puternic de aer. szâszvârosi kir. jârâsbirosâg) teriileten puneri. merciale şi economice, în societate
Coşurile (hoarnele) sunt pentru vetre şi levo Tamâspatakon es Kis-Denken fekvo Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură.
sobe ceea-ce sunt sticlele pentru lămpi. a tamâspataki 68 szâm tlkonyvbe a t 3 pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente.
Când arde focul, fumul se duce pe coş rd 379 hrszâmra 188kor.,a f 5 rd vează fără întârziere. L) Arendează şi exarăndează rea
in sus, pentru-că pe de o parte este mai uşor 599 hrszâmra 137 kor., a f 8 rd 969 B) Acoardă credite personale pe lităţi şi alte drepturi şi intreprinder-
ca aerul, ear pe de alta pentru-că se formează hrszâmra 13 kor., a f 11 rd 1505. 1506. lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul.
cnrenţi de aer cari, ridicându-se pe coş în C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
hrszâmra 71 kor., tovâbbâ az u. o. 396.
sus, duc cu sine şi fumui.
'szâm tjkvben a f 1 rd 1719. hrszâmra
Unele persoane au obiceiul să pună
106 kor., az u. o. 395. szâm tjkonyben
capacul la sobă când încă mai sunt cărbuni
aprinşi. Aceasta este cea mai mare greşală, a f 1 rend 139. 140. hrszâmra 448 0 0 0 0 ^ 0 0 0 0 ^ 0 0 0 0 0 0
de oare-ce căi bunii din sobă produc nişte kor., a f 2 rd 760 hrszâmu ingatlarua
gaze (acid carbonic şi oxid de cărbune) cari 116 kor., tovâbbâ az u. o. 394. szâm
sunt adevărate otrăvuri. Multe persoane cari tjkonyvben a f 1 rd. 277. hrszâm in-
au făcut o astfel de greşală, au murit.
gatlanra 137 kor., a t 2 rd 514 hrszâm
Omul şi animalele au trebuinţă de aer
ingatlanra 42 kor., a f 3 rd 1198. hrsz.
şi anume de oxigenul din aer. Ori-ce fiinţă
ingatlanra 35 kor., a f 4 rd 1366/2.
vieţuitoare moare, dacă nu are aer. După- inst. îipogr., sooieiaîepe actii
cum unei luminări, spre a arde, îi trebue aer, hrszâm ingatlanra 14 kor., a j- 5 rd 1586.
tot astfel îi trebue şi unei fiinţe vii spre a hrszâm ingatlanra 37 kor., a f 6 rd.
trăi. Asemenea după-cum o luminare pusă 1652/2 hrszâm ingatlanra 38 kor., a |7
într’un balon de sticlă arde pentru un mo­ rd 1684/5. hrsz. ingatlanra 12 kor., af 8
ment şi apoi se stinge, tot astfel şi un ani­
rd 1766/26. hrszâm ingatlanra 62 kor.,
mal pus în asemenea condiţiuni, trăeste cât­
a j- 9 rd 1936/5. hrszâm ingatlanra 82
va timp, ’i-se slăbesc puterile şi în fine moare.
Intr’adevăr, să punem sub un clopot de sti­ kor. ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban
clă o luminare aprinsă, ear sub altul o pasăre. az 1881. evi LX. t.-cz. 156. §-nak al- rr~
X^xistă deja de 14 ani şi este pro-
Luminarea arzând şi pasărea respirând, con­ kalmazâsâval, tovâbbâ a Kis-Denki 176 văzută cu to t felul de m a t er i a l
sumă cea mai mare , ’.rte din oxigenul ae­ szâm tjkonyvben a f i rd 950/14. hrszâm
rului din clopotele de sticlă. In locul aeru­ necesar, ca ori-care altă tipografie.
ingatlanra 24 koronâban ezennel megâl­
lui de mai înainte se produce un amestec de lapitott kikiâltâsi ârban elrendelte es
gaze şi anume: azot, un gaz foarte vătămător
respiraţiei, numit acid carbonic, vapori de hogy a fennebb megjelolt ingatlanok az institutul ^fipografie
apă şi mai rămâne o foarte mică cantitate de igo2. dvi deczember hâ ijj. napjdnak d.
oxigen, care nu mai este în stare să între­ e. 8 ârakor Tamâspatak, ăs ugyanazon 6i
ţină nici flacăra, nici vieaţa pasării. Din napon d. u. 2. ârdjakor Kis-Denk kdz- 99 inerva
causa acestor gaze, luminarea se stinge, ear sdg hâzdndl megtartando nyilvânos âr-
pasărea moare. verăsen a megâllapitott kikiâltâsi âron pe lângă că efectueşte or i - ce co­
De altmintrelea, pentru, ca să ne con­ mande r e p e d e şi cu p r e ţ u r i mode­
vingem repede, că' avem trebuinţă de aloi is eladatni lognak.
aer, n’avem decât să ţinem închise cu mâna nările Ârverezni szândekozok tartoznak az rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
nasului şi gura. Imediat simţim o greutate în ingatlanok becsâranak 10%-ât keszpenz- acelea să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
piept, nu mai putem înghiţi şi căpătăm con­ ben, vagy az 1881. LX. t.-cz. 42. §-âban fără erori.
vingerea că, dacă am mai sta astfel, am Până de present se bucură de sprigi-
jelzett ârfolyammal szâmitott ăs az 1881.
muri. ăvi november ho 1-en 3333. szâm a. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
Putem răbda zile întregi de foame, dar
kelt igazsâgugyministeri rendelet 8 §-â- aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
de aer nici un moment. Aceasta ne dove- a c u r a t e ţ a cu care efectueşte ori-ce
eşte, că avem trebuinţă mai întâiu de aer, ban kijeloit ovadekkepes ertekpapirban
apoi de apă şi în urmă de mâncare a kikiiidott kezehez letenni, avagy az lucrare.
Oxigenul din aer, ajuns în corp, trans- 1881. LX. t-.-cz. 170. §-a ărtelmeben a Ca unica t i p og r a f i e românească în
ormă sângele negru în sânge roşu, care numai bânatpenznek a birosâgnâl elo'leges el- acest mare comitat, se roagă de bine­
în aceasta stare poate hrăni corpul. Prin ur­ voitorul sprigin al celorlalte i nst i t ut e
helyezesărol kiâlitott szabâlyszeru elis-
mare: aerul hrăneşte corpul. rom., precum şi al privaţilor.
Aerul este cea dintâiu hrană a omului mervenyt âtszolgâltatni.
şi a animalelor, căci omul şi animalele în­ Szâszvâros, 1902. ăvi november
dată ce se nasc, respiră aer, cu care se ho 14-en.
hrănesc. A kir. jbirosâg mint tkvi hatosâg.
Prin experienţele ce le-atn făcut noi
asupra aerului, nu numai că am arătat com- Sohalmi,
posiţia sa, dar încă şi care anume corp din kir. albiro
„MINERVA" institut tipografic in Orăstie