Page 1 - Activitatea_1902_12_48

Anul II. O răsti e, ii Decemvrie n. 1902. Nr. 48

ĂCIIYITAIEĂ 4 coroane.
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe Va an 3 cor.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an

Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu sfi îna­ Pentru Rom ânia şi străin ătate:
poiază. Pe an 16 franci.

Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.

absolvat gimnasiul, sau cum se zicea pe atunci, [Elâpatak] s’a reînsănătoşat de nou şi în cei patru bărbaţi au presentat la Schmerling
liceul (filosofia şi fisica). toamna anului ear’ a plecat la studiu. De şi la împăratul un Memorand, care a ajuns
Absolvând cu succes eminent, ca cei astădată era însoţit de Iosif Hodoş, care mer­ să fie desbătut şi în cancelaria aulică arde­
+ mai mulţi tineri români şi Ioan Raţiu a intrat gea la Padua. Raţiu a rămas în Pesta şi s’a lenească. Toţi membrii cancelariei au fost
în toamna anului 1847 în seminarul teologic înscris ear’ la drepturi. In 2 ani ’şi-a făcut contra convocării, afară de Românul Ladislau
D r. lo a n R a tiu . din Blaj, cu propusul de a se face preot. După doctoratul, ear la 1857 a întrat în funcţie Ia Pop, care a dat vot separat. M. Sa împăratul
j
câteva zile petrecute în acest seminar episco­ tribunalul din Buda. Mai târziu a început o a primit votul separat al lui Pop şi a ordo­
pul Lemănyi, apreţiind talentele tinărului cle­ praxă advocaţială, mai întâiu la un advocat nat convocarea dietei. Astfel deputăţia şi-a
Figura imposantă a stegarului de ric, ’l-a trimis în seminarul central din Buda­ în Buda, apoi în Cluj, alăturea cu amicul seu ajuns scopul, ba mulţumită stăruinţelor ei,
preste un jumătate seclu, care falnic re- pesta, pentru a se perfecţiona confotm pute­ Ioan Şipotar. La 1860 a venit la Sibiiu, casă cancelarul Kemâny ’şi-a dat abzicerea făcând
presenta dorinţele poporului s6u la toate rilor sale spirituale. facă censura de advocat. loc lui Fr. Nâdasdy, un om de încredere al
deputaţiunile alăturea de bărbaţii pro­ In acest seminar, se trimit cei mai aleşi Pe timpul acesta cade înfiinţarea >Asoc. curţii, care înstalându-se în Cluj a pregătit
clerici din fiecare diecesă catolică şi gr.-cat. Transilv.<, de care cu mândrie se leagă şi terenul pentru dietă, care s’a şi convocat Ia
videnţiali ai neamului nostru, a răposat,
Pe timpul acela însă Români erau puţini în numele Dr. Ioan Raţiu. 1863 în Sibiiu.
urmând prescriselor fireşti.
acest seminar, câte 2—3 inşi. Ideea primă a »Asociaţiunii« s’a născut La 1862 Drul Raţiu ’şi-a deschis can­
Durerea noastră este cu atâta mai în cercul prietenesc al unor tineri români din
In seminarul din Pesta a ajuns tinărul celaria de advocat în Turda. Mulţi ani de
simţită, că nu i a fost dat să vază cu Raţiu anul epocal 1848. Şirul întâmplărilor Cluj: Şipotar, Raţiu, Filip şi advocatul Al. arîndul el fu unicul advocat român, ear’ can­
ochii săi mântuirea neamului său, pentru mari, ce au urmat în acel an şi în cel ur­ Bohăţel. Hotărîrea de a face paşi pentru în­ celaria sa în decurs de 30 de ani, până la
care cu atâta dor a întreprins lupte cu mător, s’a început, cum ştim, în 14 Martie. fiinţarea unei asociaţiuni culturale româneşti 1892, a fost ca şi o fortăreaţă de apărare a
arma, graiul viu şi peana. Pesta era pe atunci în cea mai mare ferbere, o luară într’o seară, când, ca de obiceiu după intereselor poporului român. Mai ales in cause
care, lucru firesc, s’a resimţit şi între zidurile cină povesteau cum ar putea mai bine pro­ de segregare şi comassare avea Dr. Raţiu
Poporul Român de pretutindenea,
liniştite ale seminarului. mova causa neamului românesc. Ei compu- procesele cele mai însemnate din toate păr­
cuprins de cea mai profundă jale, stă seră şi un apel cătră inteligenţa românească ţile. Unul dintre cele mai vestite procese
In urma acestor întâmplări clericii au
în faţa mormântului, care cuprinde osă- în scopul acesta, şi când Dr. Ioan Raţiu a purtate de dânsul a fost cel al Totfălenilor,
fost trimişi acasă mai curând ca de obiceiu,
mintele acestui distins luptător, dorindu-i cătră sfirşitul lui Maiu. Astfel vestea despre plecat din Cluj spre Sibiiu, ca să facă cen­ un proces despre câre s’a dus veste în toată
pacea de veci pentru multele sale jertfe măreaţa adunare românească de pe Câmpul- sura, el s’a oprit în Turda şi în Alba-Iulia ţeara. Dar’ nu numai Românii, ci şi Săcuii
aduse cu atâta abnegaţiune numai şi Libertăţii dela Blaj, tinărul nostru cleric, miş­ şi a câştigat pe toţi fruntaşii români pentru alergau cu procesele lor la advocatul român.
numai în interesul neamului său prigonit. cat şi el în tot sufletul seu, a aflat-o în se­ ideea »Asociaţiunii«. După-ce a făcut censura Procesele aşa numite pentru «siculica haere-
minarul din Pesta. Curând după măreaţa adu­ a rămas câtva timp încă în Sibiiu, ocupân- ditas«, toate Dr. Raţiu le-a purtat şi pe
Urmat-a în toată a sa viaţă pre­ du-se numai de causa »Asociaţiuniic. Pentru toate le-a câştigat.
nare a sosit acasă la Turda, de unde urmăria
scriselor morale şi anumâ: Ca bun pa­ ideea aceasta a câştigat pe Bologa, Ioan Han-
cu atenţiune mişcările revoluţionare ale Ma­ Deschizându-se dieta la Sibiiu, Dr. Raţiu
triot pîirtat-a în inima sa pentrti nea- ghiarilor contra oştirei împărăteşti şi se In­ nia, Nic. Popea şi mai ales pe Metropolitul a luat parte la ea ca deputat al Gurghiului
Şaguna, care s’a şi învoit să subscrie cererea
?nul siu ţi patria sa, care l'a născut ţi forma despre pornirea Românilor, care ’l-a şi şi a fost ales ca notar pentru procesele ver­
făcută cătră guvern, ca să permită ţinerea
ocrotit, bunătatea, gloria ţi iubirea ne­ răpit cu sine. bale româneşti. In dietă a vorbit pentru au­
unei adunări în scopul înfiinţării »Asociaţiunii«.
strămutată, fără ca prin aceste si fie In toamna anului 1848 tinărul cleric se tonomia Transilvaniei.
Iscălită astfel de Şaguna, cererea a fost tri­
luat în prigonire oarecândva pe conlo­ şi pregăteşte de luptă şi înfiinţează împreună misă prin doi tineri la Metropolitul Şuluţ în Atât faţă cu Reichsrathul din Viena,
cuitorii sii de alt neam. cu N. Murăşan şi Alexandru Arpady legiunea Blaj, care însă din pricina unor formalităţi cât şi faţă cu dieta feudală din Cluj a luat
comitatului Turda. In Decemvrie 1848 le­ posiţie contrară, — ca Românii să nu parti­
In urma acestor calităţi eminente giunea aceasta, în frunte cu căpitanul Gratze, n a voit să o subscrie. Atunci a mers Dr. cipe la ele.
Raţiu însuşi la Blaj şi dând Metropolitului es-
naţiunea l’a pus, din încrederea ce şi-o a plecat spre Huedin şi la muntele Hodiş a La 1866 o mare petiţiune circula prin­
plicările de lipsă, a fost aşa de norocos de ’l-a
câştigase, în fruntea sa ca ocârmuitor bătut pe honvezi. După bătaia asta au primit tre fruntaşii Românilor din Ardeal. Acope­
câştigat nu numai pe el, ci şi pe toţi cano­
şi adevărat interpret al său şi al aspi- ordin să se retragă cătră Aiud. Auzind că nicii, cari asemenea au subscris cererea cătră rită de vre-o 1900 de iscălituri, această pe­
Bem e în Cluj, oştirea română s’a abătut la
raţiunilor sale, pentru cari suferit-a pri­ guvern. Dela Blaj cererea a fost trimisă la tiţie avea să fie aşternută M. Sale împăra­
Petr dul-de-sus unde era o soră a tinărului tului. Cu aşternerea fură încredinţaţi George
goniri, alungări şi temniţă, în urmă chiar Braşov, apoi a circulat prin toate oraşele,
Raţiu, o soră măritată Medan Mergând mai Bariţiu şi Dr. Ioan Raţiu. Din pricină că
şi imputări nemeritate din partea alor departe spre Trăscâu, au ajuns la Aiud, Blaj unde sunt Români, şi în urmă s’a reîntors
ear’ la Sibiiu şi metropolitul Şaguna a îna­ Bariţiu se îmbolnăvi, Dr. Raţiu s’a dus singur
săi, cari şi mai simţitor îl jigniră în ca­ şi Sibiiu, unde au rămas până în Martie. la Viena şi aşternu marea petiţiune.
intat-o guvernului.
racterul lui firm şi puritan. După bătaia lui Bem la Ocna, trupele româ­ La 1869 se ţinu cea dintâiu conferenţâ
La 1860 tinărul advocat s ’a stabilit în
neşti s'au dus pe la Cricâu, unde ei a Axente
Pe lângă toate aceste a stat ca o naţională, la Mercurea, unde să hotărî pa­
cu oastea sa. Tinărul Raţiu a rămas 2 săp­ Alba-Iulia; în primăvara anului 1861 s’a re­
stîncă de granit, isbită de valurile fur­ întors la Turda. sivitatea Românilor ardeleni faţă de alegerile
tămâni în societatea lui Axente, ear’ apoi s’a
tunoase ale mării, fără să-şi părăsească îndată după aceea s’au început luptele dietale. La organisarea acestei conferenţe
retras la legiunea sa, care ajunsese într’aceea încă a lucrat Dr. Raţiu împreună cu Elia
locul şi fără de a ceda vederilor sale la Sălciua. După lupta dela Mărişel, unde politice în congregaţia comitatului, la cari
Măcelariu, care a convocat conferenţâ.
ducătoare la limanul doririlor Iui, pentru Hatvani şi Vasvâri fură bătuţi, baronul Ke- lupte Raţiu lua nu numai o parte activă, ci Proxima conferenţâ, care de nou a
cari cu atâta abnegaţiune a luptat, în­ mâny a întrat cu armata în Abrud. Atunci avea rol de conducător. In Maiu 1861 a şi enunţat pasivitatea, s’a ţinut în Alba-Iulia la
fruntând toate atacurile cu bărbăţie Avram Iancu, concentrâ toate legiunile în jurul fost ales de vice-comite al Turzii. Dar’ nu 1873, nu numai la iniţiaţiva, ci şi sub pre-
Abrudului, astfel şi tinărul Raţiu veni la mult a rămas în acel post, pentrucă admi­
eroică. sidiul Drului Raţiu. La 1880, în conţelegere
Abrud şi luă parte cu legiunea sa, condusă nistraţia ungurească, care se făcea în comitat,
Cu drept putem esclama cu zicerea cu George Bariţiu, George Pop de Băseşti
de Balint, la o bătălie asupra oastei lui Ke- ’l-a îngreţoşat. Odată s’a întâmplat că în lipsa şi Partenie Cosma a statorit în Turda prin­
lui Goethe: »Trecutul nu si va reîn­ mâny, care se retrase cătră Zlatna, dar fîi fu­ dânsului a fost falsificat chiar un proces ver­
cipiile fundamentale pentru organisarea par.
toarce, dar razele lucitoare a gloriei sale gărit şi silit să părăsească Munţii-Apuseni. bal, ceea-ce aşa de mult ’l-a indignat, încât tidului naţional, al cărui preşedinte a fost
vor lumina încă mult pentru posteritate». In Iulie 1849 Raţiu s’a retras earăşi la ’şi-a dat abzicerea. până la moarte. Conform acestor principii s’a
Turda, dimpreună cu tovarăşii sei Murăşanu îndată după aceea un larg câmp de
Poporul Român va deplânge încă alcătuit programul naţional, care s’a procla­
şi Arpady Aceştia însă se bolnăviră în cu­ alte lupte s’a deschis înaintea harnicului lup­ mat în conferenţâ dela 1881 în Sibiiu. La
multe vremuri pe acest bărbat aievea
rând, unii ziceau că de coleră, alţii că ar fi tător român: câmpul luptelor politice, un conferenţâ din 1884 a luat parte ca delegat
activ, căruia abea-i vom afla imitator! fost înveninaţi. Arpady plecase bolnav la Si­ câmp pe care îl găsim necontenit până în şi a fost ales president al şedinţelor; ase­
biiu; în Alba-Iulia însă îl ajunge moartea. La ora morţii sale. menea a participat şi la conferenţâ din 1887,
Biografia.
vestea tristă tinărul Raţiu a alergat la Alba- La 1861 se exmite la Viena o depu­ când s’a hotărît în principiu aşternerea unui
Dr. Ioan Raţiu s a născut la anul 1828, Iulia, ca să dea cea din urmă cinste priete­ tăţie de trei : Iacob Bologa, Elia Măcelariu memorand la tron. La 1890 a convocat dim­
în Turda, din părinţi ţărani nobili. Cariera nului seu, însoţindu-’i sicriul la mormânt. şi Dr. Ioan Raţiu. Deputăţia a plecat la în­ preună cu Iuliu Coroian conferenţâ ţinută în
vieţii ’şi-a început-o ca elev al şcoalei române Când s’a reîntors ear’ la Turda, Murăşanu încă ceputul lui Iunie la Viena, unde în scurt 27 Octomvrie, pe care a deschis-o cu o pă­
din localitate. La anul 1839, adecă în vîrstă era foarte rău şi în scurt timp muri şi el. timp a sosit şi metropolitul Şuluţ, şi a stat trunzătoare vorbire. Prin conclusele acestei
de 11 ani, el părăseşte casa părintească şi La 1850, după liniştirea sgomotoasei acolo până în Decemvrie. In timpul acesta conferenţe s’a atras atenţiunea Românilor de
trece la Blaj, unde avea pe unchiul său, ca­ revoluţiuni, desilusionat ca toţi tinerii în zi­ cei patru deputaţi au fost primiţi de mai peste Carpaţi la situaţia noastră. Din mişca­
nonicul Basiliu Raţiu. Ca elev al gimnasiului lele acelea posomărlte, Raţiu a întrat ca prac­ multe-ori în audienţă: la împăratul, la archi- rea pornită atunci a răsărit »Liga«.
a rămas în Blaj până Ia anul 1842, când s’a ticant pe lângă subcomisarul Botta din Agâr- ducele Reiner şi la ministrul Schmerling. îna­ Conferenţâ din 1892 (20—21 lan.) ase­
dus la gimnasiul din Cluj pentru a învăţa şi biciu. După câteva luni, primind un stipendiu, intea împăratului, Dr. Raţiu s’a înfăţoşat îm­ menea a fost convocată şi presidată de Dr.
ungureşte. La anul 1844 tinărul Raţiu a fost s’a dus la Viena, ca să înveţe drepturile. La brăcat într’un frumos costum românesc, de­ Raţiu. In conferenţâ aceasta s’a hotărît aş­
primit în convieţui piariştilor, unde avea toată 1854, după o prea încordată muncă sufle­ corat cu tricolor naţional. ternerea fără amânare a Memorandului.
întreţinerea pe spesele fundaţiunii episcopului tească de 4 ani, tinărul iurist s’a retras bol­ Scopul deputăţiei era să esopereze con­ In Maiu i892 Dr. Raţiu, ca president)
JBob. Ca alumn al acestui renumit convict, a nav acasă; tn câteva luni petrecute la Vâlcele vocarea dietei transilvane. In scopul acesta a condus deputăţia de 300 la Viena şi a