Page 2 - Activitatea_1902_12_48

Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 48

solicitat o audienţă la Maiestatea Sa, ca să de faţă, dar nu putea crede îndeosebi doamna care nu respectă angajamentele, ce le-a că sentinţa ce s’a adus Marţi în Timi­
predee Memorandul, ceea-ce prin intrevenirea Raţiu, în realitatea ce ni-se presenta. Numai luat asupraşi printr’un tractat. şoara, pentru-ce a produs o aşa de
guvernului maghiar s’a zădărnicit. «Memo­ cu greu, după sfâşietoare scene, am fost si­
E foarte firesc că acest ton să fi mare sensaţie, şi pentru-ce ziarele toate,
randul» depus în cancelaria de cabinet sub liţi a recunoaşte, că Dr. I, Raţiu a trecut
displăcut curţei şi poporului român. Nu nu numai cele din ţară, dar şi cele din
sigil, a fost returnat pe calea guvernului, — din vieaţa pământească, că a părăsit pe ai
nedesfăcut. sei şi pe poporul românesc, pe care-'l iubea suntem calificaţi să blamăm oraşul în ţări streine încă s’au grăbit să facă ne­
La 13 Iunie, Dr. Raţiu se reîntoarce la atât de mult. privinţa sentimentelor sale relative la crologul lui Mangra, alesul »episcop«
Turda. Pe cale e avisat de pericolul ce-’l felul cum sunt trataţi Evreii în regatul dela Arad
Anunţuri.
aşteaptă la gară, unde Maghiarii rabiaţi din dela Dunăre—ceea-ce constitue faptul Din incidentul reposârii episcopului
Turda se pregăteau să-’I întâmpine cu pe­ Vineri, în 6 Dec. s’au publicat următoarele de violare al dreptului public arătat de Iosif Goldiş dela Arad, dl Emanuil Mă-
tri, ciomege şi săcuri. De aceea în Cluj se anunţuri funebrale:
Din partea familiei. dl Marcus Samuel. Statele-Unite au glaşiu a publicat un articol ziaristic în­
dă jos din tren şi ajunge cu trăsura acasă.
Pericolul însă nu s’a putut evita. Furia plebei Emilia Raţiu, ca soţie, şi Emilia, Do­ vorbit cu multă emfasă asupra acestui titulat «Moartea episcopului Goldiş».
înverşunate s’a descărcat încă în aceeaşi rina, Felicia, ca fiice, anunţă cu cea mai capitol şi au fost susţinute de miniştrii Articolul a fost ţinut într’un ton
noapte asupra casei, dârîmând şi spărgând adâncă durere tuturor consângenilor, amicilor Maiestăţii Sale. Nu este însă vorbă de aspru, (»T. P.«, foaia lui Mangra în con­
totul, pentru a înscena cunoscutul «Vandalism şi cunoscuţilor, că neuitatul soţ, resp, tată a se şti dacă România trebue să sufere tinuu îl atacase pe dl Măglaşiu) dar cei-
dela Turda». In ziua următoare bătrânul lup­
D r . lo a n R a ţiu , un blam şi dacă desaprobarea mem­ ce l’au cetit nu au şovăit în adevărurile
tător a fost silit să părăsească Turda, —
fost advocat, vicecomite, deputat dictai, presidentul parti­ brului corporaţiunii este îndreptăţită. ce s’au cuprins în acel articol, fiind-câ
pentru totdeauna, — alungat de concetăţenii
dului naţional, etc, Chestiunea este de a se şti dacă oraşul au ştiut, că dl Măglaşiu e unul dintre
săi maghiari, şi s’a stabilit în Sibiiu. Astfel
adormind lin ’şi-a terminat vieaţa dedicată este în drept se aducă cea mai mică cei mat bum cunoscători ai stărilor
a trebuit să se despartă de locul său natal,
binelui naţiunii, în 4 Decemvrie a. c. la orele
unde atât a luptat şi a muncit pentru drept atingere Suveranului unui stat indepen­ anarchice din eparchia Aradului.
5 şi jum. p. m. în etate de 74 ani.
şi dreptate. dent. Nu încape nici o îndoială în a- Vasile Mangra, silit de împrejurări,
Rămăşiţele pământeşti ale scumpului
In Decemvrie 1892 a mers la Bucureşti, ceasta privinţă: răspunsul trebue să fie sau apoi îndemnat de niscaiva pseudo-
defunct vor fi aşezate Duminecă, 7 Decemvrie
ca să informeze pe mai mulţi bărbaţi de stat la 2 ore p. m. spre repaus etern în grădina negativ. Corporaţiunea oraşului este un amici de ai lui, a intentat proces au­
ai României despre starea noastră.
bisericei gr.-cat. din loc (Brtlckengasse 7). corp vechiu şi onorabil, care are însăm- torului articolului şi prin advocatul său
La începutul anului 1893 a avut dim­
Sibiiu, 5 Decemvrie 1902. nate îndatoriri şi pe cari le împlineşte a înaintat judelui de instrucţie din Ti­
preună cu E. Brote şi Aurel C. Popovici o
Fie-’i amintirea eternă! foarte bine; ea acordă ospitalitatea în mişoara o acusă vehementă, prin care
întâlnire cu fruntaşii Slovacilor şi ai Sârbilor
chipul cel mai liberal; dar’ în exerciţiul a cerut tribunalului, ca pe dl Măglaşiu
în Viena Acolo s’au pus primele base ale
Din partea Comitetului central.
alianţei naţionalităţilor, care s’a încheiat în acestei funcţiuni trebue să evite cu grije să-l pedepsească aspru, pentru că pe el
Comitetul central al partidului naţional
congresul din vara anului 1895 în Budapesta. de a se atinge de politică sau de religie. l’ar fi calumniat şi vătămat în onoare.
roman din Transilvania fi Ungaria cu adâncă
In Iunie 1893 s’a ţinut tot sub presidiul Corporaţiunea oraşului nu este calificată Dl Măglaşiu numindu-şi marto/i,
durere anunţă, că iubitul său president
dânsului ultima şi cea mai mare conferenţâ pentru a trata afacerile străine. Aceasta aceştia au fost ascultaţi şi pe basa fa-
naţională, în care s’a aprobat aşternerea
D r . lo a n R a ţiu , incumbă guvernului Maiestăţii Sale şi siunilor acestor martori, recrutaţi din
«Memorandului».
fo st advocat, vicecomite, deputat dictai etc. etc, ambasadorilor şi trimişilor axtraordinari toate păturile societăţii, a făcut escepţii
In toamna anului 1893 Dr. Raţiu cu
după scurte suferinţe adormind în Domnul a ai ţărilor străine. Ne putem uşor închi­ contra acusei.
mai mulţi fruntaşi, Români, Sârbi şi Slovaci
trecut în lumea geniilor poporului român în
au ţinut în Budapesta o conferenţă între sine pui câte încurcături s’ar putea ivi, dacă Escepţiile, care s’au publicat şi în
4 Decemvrie la 5l/2 ore p. m., în etate de
şi acolo s’a hotărit conchemarea congresului, ar fi altfel. Să ne închipuim, în adevăr, foaia noastră, au fost cetite de toţi cu
care s’a ţinut 2 ani mai târziu. Tot atunci 74 ani. că în loc de România, lucrul s’ar fi cea mai mare atenţie şi publicul româ­
Rămăşiţele pământeşti ale răposatului
ministrul unguresc Hieronymi a avut o con­ vor fi depuse spre odichna vecînică Dumi­ întâmplat Franciei, Rusiei sau Germa­ nesc a aşteptat cu mare nerăbdare să
vorbire cu Dr. Raţiu, şi ’i-a cerut să stăru-
necă, în 7 Decemvrie c. la 2 ore p. m., în niei. vadă, că pe care parte e adevărul. De
iascâ pe lângă Români, ca să părăsească
grădina bisericei gr.-cat. din loc (Brtlckengasse Oraşul poate să hotărască dacă una eram siguri: unul din doi, cum
programul dela 1881, şi în schimb făgăduia
nr. 7).
schimbarea legii electorale. Dr. Raţiu a de­ trebue sau nu să învite corpul diplo­ s’ar zice, pe platz avea. să rămână şi
S ib ii u, la 6 Decemvrie 1902.
clarat că «nu s’a născut încă acel Român, matic, dar’ nu stă în căderea ei să facă cel ce pierdea procesul n’avea ce mai
care ar cuteza să propună schimbarea pro­ Memoria Iui fie eternă şi spiritul său deosebiri, întemiate pe greşeli făcute căuta între oamenii cinstiţi.
gramului*. înfuriat de ţinuta bărbătească şi pururea planeze asupra poporului nostru I
de diferite state, în conduita lor poli­ Fără de a se destăinui şi publicului
neclintită a conducătorului român, guvernul
Din partea „Tipografiei*1. tică. Numai guvernul imperial are cuvent, mare ziua în care avea să se ţină pro­
unguresc în scurtă vreme a pus la cale pro­
cesul «Memorandului», chiar şi ziua era ho- »Tipografia« societate pe acţiuni în Si­ în chestiuni de acest fel. cesul, ziua de Marţi a tăcut deplină lu­
tărîtâ îndată, pe una din zilele lui Martie biiu, cum şi ziarele naţionale *Tribuna< şi De aceea regretăm că corporaţi­ mină asupra cestiunei, care de atâta
1894, dar’ mai târziu fii amânată pe 7 Maiu. *Foaia Toporului« au durere a anunţa că unea s’a lăsat condusă de sentimente, vreme ţine obştea în agitaţie.
Procesul acesta, cel mai mare şi mai presidentul fără îndoială de un caracter lăudabil, Pertractarea escepţiilor s’a început
fără păreche în ţeară, este cunoscut. In 5 D r. lo a n R a ţiu , dar’ cari au trecut peste atribuţiunile la ora 9 şi jumătate înainte de amiazi.
Maiu, când membrii comitetului în frunte cu advocat, fost vicecomite, deputat dictai, etc. etc,
Dr. Raţiu mergeau la Cluj,au fost întîmpinaţi după o vieaţă laborioasă şi cu merite nepe- sale. Dacă dl Marcus Samuel şi corpo­ Preşedinte al tribunalului judele de ta­
de mulţime mare de popor. In 7 Maiu, într’o ritoare pe terenul naţional, a adormit în Dom­ raţiunea au aprobat aceasta acţiune, au blă Gerdanovits Săndor, iar jude refe­
zi de Luni, peste 20.000 de Români erau nul Joi în 4, Decemvrie c. la oarele 5x/a d. a. uitat, fără îndoială, că Regele României rent Dr. Wlassics Kâroly, jude votant
în Cluj, însoţind pe conducătorii lor la tri­ în etate de 74 ani. este deaproape înrudit, prin sânge şi Dr. Menczer. Apărător al lui Mangra,
bunal, unde după o pertractare de aproape Rămăşiţele pământeşti ale răposatului prin căsătorie, cu propriul nostru Su­ Dr. loan Suciu, adv. în Arad şi fisc la
3 săptămâni au fost osândiţi la pedepse mari vor fi depuse spre odichna vecinică Duminecă veran, şi că trimisul seu, după o veche Consistor. Emanuil Măglaşiu s’a presen-
de temniţă de stat. în 7 Decemvrie c. la 3 ore d. a. în cimiterul
In 25 Iulie 1894 Dr. Raţiu a fost ares­ gr.-cat. din loc. obiernuinţă practicată de toate naţiunile tat în persoană însoţit de advocatul din
tat pe neaşteptate de gendarmi în locuinţa trebue să fie considerat, atâta timp cât Timişoara Dr. I, Făy.
Fie-’i odichna lină şi memoria bine­
sa din Sibiiu şi dus la Cluj, ear’ de acolo este recunoscut de curte, ca un alter- Cetindu-se fasiunile martorilor, Dr.
cuvântată.
Ia temniţa din Seghedin, unde a fost închis ego al Regelui Carol. Ori ce atingere Suciu şi-a susţinut acusa, Dr. Făy şi
Sibiiu, 5 Decemvrie c.
împreună cu Iuliu Coroianu şi Dr. V a s i 1 e a persoanei sale atinge în acelaşi timp Măglaşiu s’au apărat.
L u c a c i u , de unde după 15 luni de sufe­ Oeorge Pop de Săseşti,
vice-president. şi pe Suveranul şi supuşii sei. Incidentul Au fost 3 ore d. a. când s’a adus
rinţe, atât Dr. Raţiu cât şi soţii săi de luptă Silvestru Moldovan, este regretabil, cu atât mai mult, cu sentinţa, care ne-a zugrăvit fidel pe
au fost eliberaţi. director.
cât va provoca de sigur o oare-care omul, care atâta vreme a stat ca un
întreaga vieaţă a lui Dr. Raţiu, din ti­
nereţe până în adânci bătrâneţe a fost o Lordul-primar al Londrei şi România. iritare în loc să îmbunătăţească posiţia lăstun pe corpul neamului românesc.
luptă neîntreruptă pentru drepturile poporului nenorociţilor, în folosul cărora acest Sentinţa sensaţionalâ a ars la de-
român, cu sabia, cu graiul şi cu condeiul. demers a fost făcut. gede pe cei ce cu o serie întreagă de
In chestia neînvitării ministrului român
procese au gândit sâ-1 nimicească pe
Moartea. dela Londra la banchetul oraşului Londra,
marele ziar guvernamental «Standard» scrie un jurnalist român, faţă de care în tre­
Joi, în 4 Dec. cătră orele şese s’a răs­ Procesul Mangra-Măglaşiu.
următoarele, desaprobând categoric atitudinea cut au fost atât de nerecunoscători.
pândit ca fulgerul vestea în Sibiiu, că Dr. I.
obraznică a primarului jidan al Londrei, ju- Osânda din Timişoara nimiceşte
Raţiu a răposat pe neaşteptate. Ştirea era
pânul Marcus Samuel: După cum am amintit, Marţi, în
primită cu neîncredere, de oare-ce venerabilul pentru totdeauna clica arâdană şi pe
Nu putem să nu ne manifestăm 25 Nov. s’a pertractat în Timişoara un
bătrân în timpul din urmă nu fusese bolnav, corifeul ei.
cel puţin nu în de aşa, ca să fie un pericol surprindenea în privinţa purtării lordu­ proces sensaţional, care a avut un Sentinţa adusă în numele Maiestăţii
iminent. Dar’ durere, ştirea s’a adeverit. Dr. lui primar, care a omis de a trece nu­ sferşit letal pentru Vasile Mangra. După
Sale Regelui e următoarea:
I. Raţiu a adormit lin, fără suferinţe mari la mele ministrului României pe lista In­ cum spun ziarele streine, la proces s’au »S e n a tu l de a e u sâ e c o n v in s, că
orele 5 şi jum. seara, lovit de apoplexie de
vitaţilor la banchetul Guildhall, fapt ce petrecut scene foarte agitate, cum însă cele s u s ţin u te î n a r tic o lu l in c r im in a t
inimă şi fără să fi zăcut în pat, decât 2—3
a pricinuit o oare-care emoţiune atât în despre decursul pertractării dela senatul s’a ti d o v e d it ş i a c u z a tu l f i p e baza
ore înainte de catastrofă.
corpul diplomatic, cât şi în Regatul de acusă al unui tribunal nu e obiceiu, d o vezilo r a d u se î n d e c u rsu l c e rc e tă rii
In ora morţii lângă răposatul nu s’a a fo s t cu to tu lu i de b u n ă c re d in ţă f i
aflat decât iubita sa fiică, d-şoara Felicia, ce- Român. ba nici legea nu permite ca să se scrie
î n u r m a r e a a cesteia p e ba za § ~ u lu i
ialalţi membri ai familiei fiind duşi Ia înmor­ Sir Marcus Samuel a declarat la în ziare, noi nu vom urma mincinoasa
263 a l le g ii p e n a le a tre b u it să res­
mântarea ginerelui Onoriu Tilea, în Şmig. A Sinagoga dela Brondesburg, Mercurea foaie din Arad, care spune sfruntate p in g ă a c u za re a p î r î t u lu i f i proce­
fost o scenă sguduitoare, când seara la oarele
trecută, că aceasta omisiune a fost in­ minciuni despre decursul procesului, ci d u r a î n c o n tra lu i să se siste ze «.
9 şi jumătate venerabila doamnă Raţiu, în-
tenţionată şi că fusese hotărîtă de cor- ne vom restrînge la publicarea unor Afară publicul număros a primit
torcându-se acasă, a aflat in locul bărbatului
poraţiune în scop de a accentua desa- date interesante din actele ce au pre­ sentinţa cu vii complăceri. Din partea
seu încă în putere de vieaţă, un cadavru fără
simţire. Nu puteam crede noi toţi, cari eram probarea oraşului faţă de un guvern, mers procesului, din cari se va vedea, lui Mangra s’a însinuat recurs la tablă,