Page 2 - Activitatea_1902_12_49
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 49
pământeşti şi prin aceasta dând dovadă des cunoştinţa şi mulţumirea naţiunii şi a Când îţi iai patul liniştei de veci, în Reuniunea a doua de înmormentare
pre iubirea sa cea mare faţă cu Dumnezeu. noastră pentru jertfirea desinteresatâ, acest cimiter scump nouă, lângă măiestrii
Dar’ dacă acest gând mângăitor stră cu care ai servit sfânta causă a naţiunii şi foştii tăi soţi de lupte: Papiu Ilarian, din Deva.
bate astăzi fiinţa noastră, a celor ce ne-am George Bariţiu şi baronul Urs de Margina —
române, şi omagiile noastre ale con
adunat în jurul acestui sicriu, nu pot lăsa poporul român de pretutindenea te încun-
soţilor de luptă şi de suferinţă pentru
aceasta ocasiune, fără a pune întrebarea, că joară sufleteşte şi suspină îndurerat — ca
conducerea înţeleaptă. un codru bătut de vânturi, în jurul unui şi raportul general al directorului la
cu ce vom şti îmblânzi noi pe Dumnezeu,
pe care atât de des ’l-am vătămat cu păca Noi din partea noastră în faţa si stejar uriaş, căzut la pământ. adunarea generală extraordinară din
tele noastre nenumărate? Au doară cu in criului tău te asigurăm şi punem vot Aceste suspinuri, acest prinos de re 30 Noemvrie 1902.
vidia şi răutatatea noastră, isvorul atâtor cer sacru înaintea lui D-zeu şi a oamenilor, cunoştinţă nemărginită, de iubire îndurerată (Urmare).
te, calumnii şi prigoniri între cei din clasa va păstra amintirea faptelor tale bărbăteşti
că steagul falnic sub care ai luptat şi II. Directorul nu ar putea avea
cultă a poporului nostru ? Au doară cu pofta pentru generaţiile ce vin.
’l-ai purtat în numele libertăţii, frăţie controlul prescris faţă de tatăl său, ca
noastră de mărire deşeartă, de plăceri tre Acest suspin şi această iubire dureroasă
tăţii şi egalităţii cu demnitate, şi pe te însoţească drept suită meritată la eşirea cassar al reuniunei. Din această pricină
cătoare sensuale ? Au doară cu stoarcerea şi
exploatarea bietului popor, pentru-ca să avem care curat şi nepătat îl primim dela ta din patria şi vieaţa ta pământească, ce cu mersul reuniunei ar tânji, ba ar fi pri
cu ce ne mulţumi patimile rele şi coperi tine, cât ne va da bunul D-zeu vieaţă glorie o ai străbătut. mejduită toată averea reuniunei, să va
cheltuelele unui lux nebun ? Au doară cu pe urmele tale şi după exemplul tău Capetele noastre se apleacă înaintea prăpădi, până adunarea generală nu ne
născocirea de defecte neexistente, şi cu exa sicriului tău şi memoriei tale — mânile tre
vom lupta mai departe, îl vom ţinea va dudui, ori nu vom abzice îndată de
gerarea micilor scăderi în băibaţii, cari se murătoare cătră sicriul tău se îndreaptă şi
sus, îl vom păstra nepătat şi aşa îl posturile noastre.
expun pentru binele poporului românesc, inimile noastre îţi zic: »Fie-’ţi amintirea
pentru-ca prin aceasta apucătură să ascun vom transpune urmaşilor noştri, fii cre deapururea şi odihneşte în pace». Adevărul e: sub diiectoratul meu
dem laşitatea noastră, sau să motivăm ne- dincioşi ai neamului nostru. a ajuns reuniunea din an în an la o
I. Meruţiu.
participarea noastră, la acţiunile pentru îna In convingerea, că păcatele de stare tot mai înaintată:
Jalnică adunare! Trişti ascultătoril
intarea neamului nostru? Au doară prin scan abuz şi de putere ale străbunilor nos- Ca un vifor pornit din senin, ca un I. La 1899 a fost venitut curat Cor. 45098
dalul, ce-’l dăm în continuu ţărănimii noas » C reşterea.......................... * 2 6 0 -
trii de odinioară prin suferinţele noastre uragan, cate culcă la pământ cutropitor ce-i
tre, când îi cercetăm aşa de rar bisericile, îi II. La 1900 a fost venitul curat » 601-84
seculare sunt espiate, sperăm, că ur stă în cale, s'a năpustit neîngăduitoarea • C reşterea..........................
respectăm aşa de puţin obiceiurile bune şi • 787-13
mând calea idicată de înaintaşii noştri moarte spre ale noastre plaiuri. Şi năpraz- III. La 1901 a fost venitul curat » 1223-34
folositoare, şi nu-'i dăm nici un ajutor la nică cum tăia văzduhul s’a isbit de un fal Creşterea de un an face
susţinerea inst tuţiumlor ei culturale? şi de tine, lucrând şi luptând, prove- Cor. 809-11
nic stejar, care zeci de ani de arândul a In decurs de 15 ani numai în anul
Cu astfel de scăderi, păcate şi viţii dinţa divină ne va ajuta sfânta şi dreapta
dat pept cu grele vremi, care o jum. de
presentarea noastră înaintea marelui Jude noastră causă a o duce la isbândă! 1901 s’a ajuns această sumă în venitul
veac a resbit cu negre vijelii, cari aveau
cător trebue să ne înspăimânte. De aceea Dormi şi odihneşte deci în pace de ţintă a curma la pământ, a frânge plă curat, deşi ajutoarele împărţite la anul
până când nu este târziu, să ne întoarcem şi spiritul tău planând asupra noastră pânda vieaţă, ce se adăpostea sub ramu- 1901 au fost cu mult mai mari decum
la Dumnezeu şi la virtuţile cele adevărate rele-’i extinse, sub falnica-’i coroană. Şi 'l-au erau în anii premergători. La 1887 s’au
vecinică să fie memoria ta !
ale religiunei creştine, ear’ dela marele defunct
clătit prin aceste vijelii, şi printre ramurile împărţit numai 1230 cor. la 12 familii,
Dr. Ioan Raţiu să luăm pildă de iubire de
Dr. Gavril Tripon. vânjoase nu odată vuet au produs, curma la 1891 1329 cor. 66 fii., pe când la
neam, de abnegaţiune şi de jertfă pentru fe
însă nu ’l-au putut, şi el măestos a rămas, 1901: s’au dat 1981 cor. 43 fii.
ricirea lui. Mă opresc modest şi îngândurat în gata de nouă lupte, fală a plaiurilor române.
Numărul membrilor încă creşte din
Aceasta ar fi cel mai frumos omagiu, faţa sicriului care cuprinde rămăşiţele pă A trebuit însă să vină moartea, cel
an în an :
ce ’l-am aduce figurei măreţe, care ne pâ- mânteşti ale marelui fiu al naţiunii române mai îngrozitor dintre uragme, pentru-ca să-’l
răşeşte şi care pe când îşi ia prin graiul meu Stau îngândurat şi trecutul se oglindează în curme şi acum eată-'l căzut, acum e pră la finea a. 1899 am avut în vieaţă 312 membri,
rămas bun dela soţie, fice, rudenii, amici, sufletul meu, trecutul neamului, cu clipele buşit şi doborîrea lui duieros geamăt ră » » » 1900 » » » » 337 »
» » > 1901 » » » » 341 »
soţi de luptă, şi dela toţi cei de faţă, îm- frumoase şi cernite, cum toate-toate se gru sună din munţi şi din văi, din toate colţu
» > Nov. 1902 avem în vieaţă 397 membri,
ploară binecuvântarea înalt Prea Sfinţitului pează pe lângă m reaţa figură a răposatului rile încălzite de suflarea românească.
deşi am fost opriţi în lucrarea noastră
Archiepiscop şi Metropolit Victor, care la — Dar’ nu mă pun să fac aici istorie, tot Spun scrutătorii tainelor universului, că
dorinţa ferbinte a familiei nu ’şi-a pregetat ce dovedesc e, că în aceste momente de în văzduhul nedepărtat, între mii şi mii, 6 luni şi 4 zile. Dacă nu eram opriţi
a îndeplini funcţiunea sacră a înmormântării. sublimă durere să mai adresez câteva cu apar unii aştrii, cari calea o arată celor ce în avăntul luat deja anul trecut —
Primeşte, Doamne, în locaşurile sfinţilor vinte cătră cel-ce se duce dintre noi, cătră străbat munţii de valuri pe întinsele ocene, aveam în Deva cel puţin 450 de membri
tăi, sufletul fratelui nostru Dr. Ioan Raţiu. Dr. Ioan Raţiu : cari paşii îndreaptă celor-ce traversează şi în cele 2 filii proiectate alte 700 de
Amin. • Mai bine de un jumătate secol ai fost imensele pustii, dar’ că dela o vreme slă membri.
George Pop de Baseşti. ostaş neînfrânt şi statornic, stegar falnic, besc şi aceştia şi să prăbuşesc cât de târ
conducător înţelept şi credincios, pază nea ziu în oceanul vecîniciei, abea lăsând pe Că reuniunea întru adevăr are
Jalnică adunare I toate condiţiunile trăiniciei şi a unei
dormită a poporului român, în lupta lui urma lor o dungă luminoasă de scurtă du
Adînc mişcat de durere vin şi eu, pentru limbă şi cultură, pentru existenţă şi rată. Dacă aşa e în univers, atunci un ana desvoltări grabnice, să dovedeşte şi din
ca soţ de luptă, de muncă şi de sufe drepturi. log cas e acesta, când de pe orisontul nea împrejurarea, că abea într’o lună după
rinţă, în numele meu şi al consoţilor Ai fost unul dintre factorii de frunte mului român dispare un astru, care decenii oprirea ministerială s’au înscris 35 de
să mă adresez câtră marele decedat ai neamului din tinereţele tale, când în fur de-arîndul a îndreptat spre ţîntă paşii unui membri noi.
tunoasele vremuri de redeşteptare cu arma popor, căruia dat ’i-a fost, în oceanul vieţii
presidentul nostru, soţ credincios de să străbată colos de valuri. 12. închei cu cea mai mârşavă,
în mână, — apoi în epoca bărbăţiei cu ini
luptă, muncă şi suferinţă, aducendu-’i cea mai mişelească învinuire a dlui
ma şi cuvântul ai luat parte hotărîtoare la Şi mai spun învăţaţii popoarelor, că
prinosul naţiunii şi al nostru de recu toate actele culturale şi politice ale popo pământul, acest vecînic neîndestulit despot Szo'ts. Inchipuiţi-Vă, de ce primejdie a
noştinţă şi de mulţumire pentru dra rului român. De-apururi in frunte erai şi al omenimei, e o scenă, pe care omul apare, scăpat Domnia-sa patria?
gostea frăţească, înţeleaptă conducere, de-apururi inimos. Anii memorabili 1848, îşi joacă rolul şi dispare. Dacă într’adevăr Două adunări generale, pe basa
jertfire şi muncă desinteresatâ cu ca 1860, 63, 69, 73, 80, 81, 84, 87, apoi 1890, aşa este, atunci de pe scena luptei pentru §-lui 2 şi §. 11 litera d) a statutelor,
92, 94, toţi ne spun de idealismul, curajul, existenţă a poporului român a dispărut un
re marele defunct în vieaţa sa întreagă au ridicat numărul membrilor săi dela
înţelepciunea cu care ai luptat şi pe urmă preţios luptător, un vrednic stejar. A de-
a servit causa naţională română. 350 la 1150 de membri, ca să aibă loc
ca şef ai condus şirele de luptători desfă pinge ori baremi a schiţa rolul, ce ’l-a avut
Jalmcă adunare! şuraţi în linii de apărare. acest bărbat pe scena de luptă a poporului pentru Deva 450 de membri şi pentru
Ne-ai fost măestru neîntrecut în cultul român nu mă simt chiemat, nici aşi putea alte 2 comune din comitat 700 de
Faptele şi meritele marelui defunct
patriotismului luminat, — al iubirii de neam, după cuviinţă. membri, înfiinţând 2 filii. In strânsă le
au trecut în domeniul istoriei — istoria
vecînic caldă şi activă. Ne-ai învăţat a ră Dar’ în faţa acestui trist tablou, când gătură cu această hotărîre 2 adunări
este chemată a le transporta posterităţii. mânea pe vieaţă şi pe veacuri păzitori ne naţiunea jeleşte, cade-se să luăm şi noi par generale au votat un adaus la statute
Eu cu aceasta ocasiune mă resttîng a clintiţi ai limbii, legii şi datinelor străbune; tea de doliu.
în acel înţeles, ca filiile să se susţină
constata, că marele defunct ’şi-a jerlit, a păstra între toate împrejurările credinţa Ne achităm deci de o sfântă datorinţă, ele pe ele, să nu cadă în sarcina reu
ca nune altul dintre noi, toată vieaţa neştirbită în viitorul neamului nostru, spu- împlinim o on rifică misiune atunci, când
nându-ne, că din credinţa tare se naşte atât din propriu îndemn, cât şi cu deose niunei din Deva şi nici aceasta în sar
causei naţionale române dela anul 1848,
viitorul. bire din încrederea şi în numele tinerimii cina filieior.
anul eliberăm popoarelor din sclavia
Ne-ai fost conducător falnic, interpre univ. rom. din Cluj, depunem tributul de Am avut în vedere 2 scopuri măr
trecutului — asttel, că de atunci şi pănă tul fidel în acţiunea memorandistă, în epoca omagiu şi recunoştinţă, cât şi expresia du turisite în raportul meu tipărit românesc
astăzi nu s’a făcut în interesul causei de energie şi de apărare a vieţii noastre rerii noastre la mormântul, ce cu o clipă
şi unguresc:
naţionale un singur act şi nici un pas, naţionale organisate. mai târziu are să închidă în tainicul său sîn
Intre lacrămile şi entusiasmul nostru al un astru căzut de pe orizonul neamului ro întâi scopul: ca reuniunea mamă
la care fericitul decedat să nu fie luat
tuturora, ai fost interpretul inimilor noastre, mânesc, un brav luptător de pe scena lup din Deva să iee un avănt şi mai pu
parte desinteresatâ şi decizătoare.
ale neamului, când în marele proces al Me tei noastre pentru existenţă. ternic şi mai grabnic,
Fericitul decedat in înţelesul strict morandului ai făcut cunoscuta şi renumita Şi aducem acest modest tribut, dela al doilea scop: ca să lăţim binefa
a jertfit «totul pentru naţiune«. enunciaţie, că «drepturile nu se discută, ci Golgotha-rom., unde acest vrednic luptător cerile reuniunei şi în alte comune mari,
se afirmă», prin care ai ridicat poporul ro împreună cu neînfricaţii săi soţi şi cu dânşii
Marele decedat cu mândrie şi ero cari gem azi de cămătarii fără suflet,
mân la cunoştinţa demnităţii şi la nivelul un popor întreg, împins a fost spre dealul
ism antic roman a apărat causa naţio când moare vre-un stâlp al familiei în
înalt al drepturilor sale. Calvariei.
nală în faţa duşmanilor politici, şi a Fruntaş încărunţit şi rămas superb în Iţi zicem deci spre adio: înaintează, cutare comună.
purtat consecuenţele cu resignaţiune şi lupte, fruntaş ai fost şi în purtarea suferin suflete nobil spre înălţimea, ce ’ţi-ai deschis Aceste scopuri curate şi nobile —
demnitate bărbătească. ţelor ce ne-au urmat la Seghedin şi Vaţ, prin faptele tale, păşeşte şi fii încredinţat, că după dl Szo'ts — nu ar fi adevărate.
Şi acum, venerabile şi scumpul no prin ceea-ce tu cu tovarăşii tăi ai contribuit tinerimea rom. gata de luptă va cultiva neş Nu, Doamne fereşte: ne denunţă mini
în măsură nepreţuit de mare a înălţa nive tirbite idealurile ce ne ai lăsat moştenire
stru president, primeşte adânca noastră strului, că urmărim «scopuri ascunse«,
lul moral al luptelor noastre drepte, şi-a da şi pentru cari o vieaţă ai trăit.
mulţumită pentru dragostea frăţeascăj «scopuri contrare umanismului-*, sco
urmaşilor exemplu viu de jertfire de sine, drept Odihneşte în pace.
<de care toată vieaţa şi cu toată oca- sol roditor şi sămânţă sfântă la răsărirea vii Iţi vom păstra memoria. puri, cari ar «primejdui existenţa reu
.siunea ne-ai făcut părtaşi. Primeşte re torului nostru dorit. niunei, organisarea reuniunei* şcl.
