Page 2 - Activitatea_1902_12_50
P. 2

Pag.  2.                                                                  ACTIVITATEA                                                                       Nrul  50

         albumuri.  Planul  nostru  Îns6  a  fost  şi   Reuniunea  a  doua de  înmormentare           Onorată  adunare  generală !       niţi  contra  mea,  aflându-mă  pe  deplin  nevi­
         a  râmas  sâ  înzestrăm  albumurile  cu                                                   Lege  dumnezeească  e:  binele  în­   novat.  Să  înţălege,  că  finea  cercetării  in­
                                                      *         din  Deva.                                                               troduse,  fiind  fără  basă,  nu  a  putut  fi  înde-
         modele  din  toate  ţinuturile  româneşti                                            vinge  răul,  lumina  striveşte  întunerecul,
                                                                                                                                         favorul  meu,  însă  aceste  treburi  atât  mi-au
         mai  de  seamă, stingând  astfel în  acelaşi                                         adevărul  calcă  minciuna.  Am  avut  o
                                                                                                                                         tulburat  internul,  că  nu  am  mai  voit  a  servi
         mânunchiu,  ceea-ce  a  iscodit şi plăsmuit                                          iarnă  grea,  geroasă,  care  ne-a  silit  să  mai  departe  la  acest  institut.  Destul  de  trist
         geniul  femeilor  române,  aşa  zicând  de   fi  raportul  general  al  directorului  la   stăm  în  amorţire.  S’a  spart  însă  ghiaţa  lucru,  rând  la  un  institut  cu  colorit  româ­
         pretutindenea.                            adunarea  generală  extraordinară  din     la  razele  calde  a  soarelui  dreptăţii  S’a   nesc  astfel  să  tractează  cu  funcţionarii.  De
                                                              30  Noemvrie  1902.                                                        nenumărate  ori  am  auzit  expresii  din  gurile
              Sunt  la noi, aşa ştim, multe doamne                                            desprimăvărat.  Să  ne  apucăm  din  nou
                                                                 (Urmare  şi  fine).                                                     membrilor  direcţionali,  că  funcţionarii nu sunt
         şi  domnişoare  şi  ţârance,  cari urmăresc,                                         la  arat,  la  sămănat:  să  votăm  şi  întru­
                                                           Onorată  adunare  generală!                                                   şi  nu  se  consideră  de  altceva,  decât  de  sim­
         cu  viu  interes  lucrarea  noastră,  care                                           păm  nouele  statute  şi  vom  vedea  da­  pli  servitori  ai  institutului.
         de  prevâzut  îi  va  cuceri, la  timpul sâu,   Din  adusul  1  •/.  puteţi  vedea,  că  rurile  lucrării  noastre  pacinice  de  bine­  Cuget,  că  prea  frumoase  lucruri  sunt
         admiraţia  obştească.                     eu  am  umblat  de  2-ori  la  înaltul  mi­ facere.  Dumnezeu  ne  —  ajute!          acestea  şi  vin  sub toată critica, când un mem­
                                                   nister  de  interne  şi  am  grăbit  causa  tot   Cu  încredere  în  viitorul  reuniunei  bru  direcţional  aşa  să  poartă  faţă  de  func­
              A  face  dar’  parte  din  albumuri,
         fie  şi  numai  cu  2—3  brodării  sau  ţâ-   la  Budapesta  în  scris  şi  telegrafice,  la  noastre  Vă  salut  din  tot  sufletul,  din   ţionarii,  de  pe  a  căror  sudori  îşi  trage  veni­
                                                                                                                                         tele.  Nu  voesc  a  mă  duce  mai departe şi îmi
         seturi,  fireşte  bine  alese  şi  proprii  cu-   olaltă  de  6-ori.  Am  grăbit  causa  la ofi­ toată  inima.                 pare  bine  că  azi  nu  mă  mai aflu în  acel odios
                                                   ciul  vicecomiţial  şi  la  primărie  de  re-
         tărui  ţinut,  este  cinste,  pe care  bucuros                                            Declar  adunarea  generală  de  de­   cuib.  Apoi,  că  aşi  afla  mângăere  şi  satis­
                                                   peţite-ori.  Nu  e  vina mea,  că s’a isprăvit
         o  îmbiăm  cu  rugarea  călduroasă  de  a                                            schisă.                                    facţie  în  cazul  earăşi  ivit  la  institutul  »Arde­
                                                   aşa  târziu.  Deşi  târziu,  dar  bine,  har
         ni-se  trimite,  în  scopul  copiării,  obiecte                                           Deva,  la  28  Noemvrie  1902.       leana*,  declar  că  de  acestea  nu  am  trebu­
                                                   Domnului 1                                                                           inţă  şi  nici  nu  voesc  a  şti  de  satisfacţia dată
         de  felul  indicat.                                                                                     Directorul:
                                                        La  40  de  zile  după  oprirea  lu­                                            din  partea  direcţiunei  «Ardeleana».
              Binevenite  vor  fi  mai  ales  cusâ-                                                     August  A .  Nicoară  m.  p.
                                                   crării,  la  30  Maiu  1902  am  primit  eu,                                                                        Clujanul.
         turi  şi  ţâsături  aevea  frumoase  şi  ori­
                                                   ca  fiu,  Dvoastră,  ca  membrii  reuniunei
         ginale,  aşadar’ neaoşe româneşti  şi  apar­
                                                   şi  cei  mai  mulţi,  ca  parochieni,  o  sim­  CORESPONDENŢA
         ţinând  la  portul  obştesc  în  cutare ţinut                                                                                              N0UTĂTI
                                                   ţitoare lovitură tragică: moartea  d-lui  cas-
         sau  comună.
                                                   sar  George  Nicoară,  parochul  şi  ade­       Stimate  d-le  Redactor I  In  preţuitul
              întâietate  dăm  obiectelor  foarte                                             D-voastră  jurnal  «Activitatea»  Nr.  42  sub
                                                   văratul D-voastre  părinte,  tovareşul  meu                                               R ugăm ,  p e   a b o n a ţii  n o ştri  cari
         vechi,  fie  şi  spâlăcite  şi  macar  stricate                                      rubrica  «Ardeleana«-ide  călâtorul,  care  se  s u n t  în   resta n ţă   cu  a bonam entul,  să
                                                   la  intemeierea  şi  cassarul  reuniunei  din
         încâtva.  Cu  cât  ele  vor  fi  mai  vechi,                                         vede  a  fi  bine  informat  cu  afacerile  institu­ binevoiască  a-să  grăbi  cu p lă tire a  în
                                                   8  August  1886,  ziua  constituirei,  până   tului  de  credit  «Ardeleana»,  ocupându-se  cu  cel  m a i  scu rt  tim p   a  su m elo r  ce  ne
         de  20— 50  sau  doară  peste  100  ani,
                                                   la  30  Mai  1902.                         intreprinderea  electrică  a  acestui  institut,  în­ datoresc,  s p r e  a  î n c u n j u r a  a l t e
         cu  atât  mai  bine.
                                                        Din  ziua  oprirei reuniunei,  dela  15  tre  altele,  să ocupă  şi  cu persoana mea,  com-   n e p l ă c e r i .
              Obiecte  modernisate  şi  paradând                                              pătimindu-mă,  că  eu  aşi  fi  fost  jertla  direc-
                                                   Aprilie  1902,  până  în  ceasul  morţii  sale
         în  zugrăveli  şi  colori  strâine  gustului   nu  a  avut  altă  durere  sufletească decât   ţiunei  numitului  institut,  din  causa  iregu­  — N oul protopop al S ib iiu lu i. Cu  plă­
         artistic  românesc  de  giaba  ni-s’ar  tri­  îngrijirea  faţă  de  soartea  ficei  sale,  a   larităţilor  aflate  din  partea  genialului  comitet  cere  aflăm  că  consistorul  metropolitan  din
         mite,  menirea  albumurilor  fiind  strîn-   reuniunei.  In  zori  de  zi  venea  la  casa   de supraveghere.  Mai  înşiră  călătorul  şi  acea  Blaj  a  numit  de  protopop  al  tractului  şi
                                                                                              împrejurare,  că  în  present  la  ramul «electric»  preot gr.-cat. al Sibiiului pe dl Nicolau Togan,
         gerea  şi  conservarea  mai  ales  a  minu­
                                                   mea,  bătea  la  fereastră,  zicendu-mi:  este  şi  mai  mare  încurcătură  şi  că  nu  am  binemeritatul  bărbat  al  bisericii  sale  şi  neo­
        năţiilor  artistice  şi  aşa toarte numâroase   «Guşti, du-te  la  minister,  grăbeşte  causa,  fost  în  stare  a  încheia.  Mai  zice  călitorvl,  că  bositul  lucrător  pe  terenul  literar  român.
        şi  erezite  din  moşi-strămoşi.           n’am  somn,  nu  pot  mânca,  nu  pot  bea.   dacă  aşi  afla  despre  încurcăturile  horibile  de
              Decât  earăşi  obiecte  multe  şi  de   Mă  usc  pe  picioare».                 acum,  aşi  avea  oare-care  satisfacţie  şi  mân­  —   Iubileul  independenţei.  Săptă­
                                                                                             gâiere, fiind-că odinioară am procedat bona fide.
         a  doua  mână,  mai  bine  puţine,  dar’       A  binecuvântat  pe  cei  ce  au  sus­                                          mâna  trecută  o  delegaţie  compusă  din
                                                                                                   La  acestea,  stimate  d-le  redactor,  îmi
         alese  şi  în  adevâr  frumoase.  Buni-bu-   ţinut-o  şi  vor  susţinea-o,  a  blăstămat   permit  spre  orientarea  D-voastră  şi  a  publi­  generalii  superiori  din  armata  română,
       f curoşi  am  fi  şi  dacă  trimiterea  ar  fi   pe  cei  ce  au  atacat-o  şi  vor  ataca-o! cului  a  vă  comunica  următoarele :  mai  întâi  s’au  presentat  înaintea  regelui  Carol,
        mărginită  la  câte  4— 6  obiecte  de  fie­    S’o  ştiţi  aceasta.  Să  nu  uitaţi  of­ de toate îmi exprim părerea  de rău, că stimatul  spre  a-i  presenta  drept cadou un obiect
        care  ţinut.  Aşadar  obiecte  puţine,  dar’    tările  unui  preot  bătrân  de  70  de  ani,   călitor  earăşi  îmi  reaminteşte  tristele  întâm­  de  artă,  ca  amintirea  iubileului  de  25
                                                                                              plări  peste  cari  am  trecut  la  acest  institut
        aeva  mândre,  originale  şi  din  ţinuturi   care  a  murit  chinurile  restignirei  su­                                       dela răsboiul independenţei, obiectul oferit
                                                                                              de  mare  ponderanţă  şi  la  cari  nu  îmi  mai
        cât  mai  numâroase.                       fleteşti  nevinovat.                                                                 e  o  statuetă  de  bronz,  înfăţişând  pe un
                                                                                              vine  nici  decum  a  mă  mai  cugeta.  Să  nu
             Fiindcă  şi  aşa  vor  ocupa,  rea­        Ca  să’l  liniştesc,  deşi  era  pe  patul   se  mire  nici  decum  stimatul  călător  de  pur­  dorobanţ  cu  arma  la  picior.  Pe  soclu
        mintim,  aroape  jumâtate  din  cuprinsul   de  moarte,  am  plecat  la  Budapesta  cu  tarea  direcţiunei  «Ardelenei»  faţă  de  func­ sunt  bas  reliefurile,  cari  represintă  tre­
        albumurilor,  comunele  din  comitatul     trenul.                                   ţionarii  săi  şi  de  severele  cercetări  discipli­ cerea  Dunării,  luptele  dela  Griviţa  şi
        Sibiiului  sâ  nu  se  trimită  decât  cel      Sosind  la  Budapesta,  primesc  di­  nare  ce  se  manifestă  la  acest  institut.  Pu­  Smârdan. Regele a mulţumit  în  cel  mai
                                                                                             blicul  trebue  odată  să  cunoască  direcţiunea
        mult  obiecte  de  o vechime neobicinuită,   mineaţa  telegrama:  «Re’ntoarce,  tatăl a                                         afectuos  mod  pentru  această  aducere
                                                                                             acestui  institut  şi  în  deosebi  să  ştie,  că  con­
        nu  şi  altele.                            murit.»-                                  ducătorul  direcţiunei  institutului  «Ardeleana»   aminte.  Tot  întru  amintirea  luptei  de
                         (Va  urma).                    L’am  aflat  ziua  următoare  mort.   nu  prea  este  posesorul  nobleţei  sufleteşti.  independenţă  Camera  a  votat  cu multă
                                                   Dar  totuşi  am  grăbit  causa  la  dl  ref.    Intradevăr,  mare  ironie  a  sorţei  a  fost  însufleţire  suma  de  500  mii  lei  pentru
                                                        Ziceţi-’i:  «Dumnezeu  să-l  ierte!»  paşii  severi  ai  direcţiunei  «Ardeleana»  por- ridicarea  unui  monument  comemorativ

                                                   dică  cunoscuta  poesie  «Bălcescu  murind»,  în                                     mai  plăcut  pe  lumea  aceasta,  decât  a  te
                                                   care  tălmăceşte  atât  de  viu  şi  fidel  senti­                                   jertfi  pentru  neam,  precum  el  a  făcut,  jert-
                 FOIŞOARA                          mentele,  de  cari  era  stăpânit  Bălcescu.                                         findu-şi  totut  pentru  poporul său.
                                                        Poesia,  cum  ştim,  începe  astfel:      4m              4«  st«4«at.               Şi  se  întâmplase,  tot  în  acel  timp,  a
                                                                                                                                        părăsit  această  vale  a  plângerilor  şi  frun­
          NICOLAE  BÂLCESCU.                              De pe plaiu  ’nstrdinării
                                                           Unde iac fi  simt  că  mor                                                   taşul  Român  T.  Pop,  din  Baia-de-Criş,  la  a
                                                          De  amarul  desperării                  Eram  elev  al  gimnasiului  gr.-or.  român   cărui  înmormântare  am  luat  parte  cu  mic
             La  17  Octomvrie  s’au  împlinit  50  de     Şi  de-al firii  mele  dor...     din  Brad.                                 cu  mare.
                                                                                                  O  voi,  zile  fericite  de  student,  voi,
        ani  dela  moartea  neuitatului  Bălcescu.  De­  Ca scriitor-istoriograf, Bălcescu  este unul                                        Discursurile  rostite  cu  acea  ocasiune
        parte  de  patrie,  în  Palermo,  s’a  stins  acum                                   momente  dulci,  în  care  am  început  a  cu­  de  nou  au  insuflat  în  peptu-mi  iubirea  de
                                                   dintre  cei  mai  de frunte  ai  noştri.  Afară  de   noaşte  lumea  şi  cuprinsul  ei, cum  v’aţi  stre­
        50  de  ani  acel  suflet  mare  şi  nobil, care ne-a                                                                           neam,  aşa  că  n’aveam  dorinţă  mai  ferbinte,
                                                   scrierile  mai  mici,  cum  e  «Puterea  armată şi   curat  în  noianul  vecîniciei.
        dat  cel  mai  frumos  exemplu  de  iubire  de                                                                                  decât  să  ascult  şi  să  admir  faptele  oame­
                                                   arta  militară  la  Români»,  etc.  Scrierea  lui   Amintirea  voastră  mi-e  scumpă  şi cele
        neam  şi  patrie  şi  ne-a lăsat opere neperitoare,                                                                             nilor  noştri  mari,  cari  prin  moartea  lor  au
                                                   principală  rămâne:  „Istoria  lui  Mihaiu  Vodă-   învăţate  şi  petrecute  în  acele  zile,  adânc
        scrise  într’o  limbă  dulce  şi  frumoasă.                                                                                     trecut  la  nemurire, căci faptele omului numai
                                                   Viteazul»,  care  este  una  dintre  cele  mai  de   gravate  vor  rămânea  în  inima  mea  până  la
             Bălcescu,  patriot  şi  luptător  pentru  re­                                                                              după  moarte  se  preţuesc,  vrednicia  bărba­
                                                   valoare  scrieri  româneşti  şi  ca  conţinut  şi  ca   ceasul  morţii  mele.
        deşteptarea  şi  Închegarea neamului românesc,   limbă.  Pe  lângă  expunerile  istorice, aflăm aici                            ţilor  providenţiali  numai  după  apunerea  lor
        ne  readuce  aminte  acea epocă de lupte uriaşe,   şi  părţi  descriptive,  zugrăvite  cu  atâta  artă,   Da,  căci  am  avut  între  ele  unele  zile   se  glorifică,  mai  cu  seamă  observându-să
        prin  cari  s’a  scos  poporul  român  din  letargia                                 de  înălţare  sufletească  şi  de  mândrie  na­  golul  rămas  în  urma  lor.
                                                   încât  te  captivează.                    ţională.
        sa  şi  s’a  pus  basa  desvoltării  lui  ulterioare
                                                        Scrierile  lui  Bălcescu,  dar  în  special   .   Cum  aşi  şi  putea  oare  uita  acele  cia-   Cu  o  rîvnă  nespusă  aşteptam  timpul
        şi  a  succeselor  din  a  doua  jumâtate  a  seco­                                                                             în  care  să  mă  văd  şi  eu  bărbat,  timpul,  în
                                                   „Istoria  lui  Mihaiu  Vodă-Viteazul“,  ar  tre­  suri,  în  care  profesorul  ne  istorisia  sau  mai
        lului  trecut.                             bui  să  fie  cetite  de  fie-care  cărturar  român.  bine  zis  ne  descria  vieaţa,  în  toate  amă­  care  devenit  om  în  strictul  înţeles  al cuvân­
             El,  ca  şi  alţi  soţi  ai  lui  şi  în  general                                                                          tului,  să  pun  şi  eu  umărul  la  carul  naţiunii,
                                                        Bălcescu  la  1848  a fost în Ardeal, ames-   nuntele  ei,  a  bărbaţilor  noştri  mari, a eroilor
        ca  toţi  aceia  cari  îşi  ridică glasul contra opre­
                                                   tecându-se  în  valurile revoluţiei.  El,  împreună  din  timpurile  trecute.  Şi  mai  ales  adânc   şi  mereu  să-’l  împingem  înainte.
        sorilor  şi  despotismului,  lovit  a  fost  de  bra­
                                                   cu  alţi  fruntaşi  ai  Munteniei,  ţinea  la  o  îm­ gravată  în  inimă mi-a rămas memoria eroului   Dar'  dat  e  unora  în  lumea  aceasta,  ca
        ţul  despotic.  A  fost  întemniţat  şi  în  temniţă
                                                   păcare  şi  alianţă  între Români şi Unguri, plan,  nostru  Ian cu,  cu  atât  mai  vârtos,  căci  în  tocmai  atunci,  când  se  apropie  de  lumină,
        a  căpătat  boala  care  nu  iartă.  Fiind expulsat
                                                   cum  ştim,  zădărnicit  pentru  rîul  ambelor  zilele  în  care  nu  aveam  prelegere,  peregri­ cruda  soarte  să  le  dea  câte  o lovitură  mor­
        din  ţară,  a  mers  în  Italia,  unde  la  Palermo
                                                   popoare.                                  nam  la  mormântul  lui,  la  Cebea,  lângă  care  tală,  câte  o  lovitură,  în  urma  căreia  să  se
        i-s'a  stins  vieaţa,  departe  de  ai  săi,  departe
                                                        Bălcescu  a  şi  scris  o  schiţă despre miş­ se  ridică  falnicul  şi  uriaşul  gorun,  alui  prăbuşească  tot  ce  au  zidit,  ce  au  făcut
        de  patria,  pe  care  o  iubea  atât  de  mult,
                                                   carea  Românilor  din  Ardeal,  în  care  aduce  H orea,  care-i  adumbreşte  mormântul.  până  atunci.
        pentru  care  a  luptat  toată  vieaţa  şi  la  care
                                                   laude  elogioase  cu  deosebire  adunării  naţio­  M’am  închinat  înaintea  mormântului
        li  era  îndreptată  gândirea  şi  în  ceasul  morţii                                                                                Intre  aceşti  unii  mă  aflu  si  eu,  căci
                                                   nale  dela  3/15  Maiu  şi  vitejiei  Românilor.
             Prietenul  şi  tovarăşul  de  luptă  al  lui                                    rece  şi  m’am  hotărît,  că în vieaţa mea numai  când  m’am  apropiat  de  visul  ce  continuu
                                                        Oameni  de  măsura lui Nicolae  Bălcescu   iubirea  de  neam  o  voiu  avea  în  vedere  şi  mi-se  reoglindea,  cruda  soarte  a  răpit  din
        Bălcescu,  marele  «Alexandri»,  într’o  mică
                                                   sunt  încă  rari  între  Românii  de  astăzi.  numai  pentru a neamului înaintare voiu lucra,  mijlocul  familiei  mele  stîlpul  cel  mai  puter­
        schiţă  despre  vieaţa  lui  Bălcescu,  arătând                                 T.
        marile  virtuţi  şi  Însuşiri  nobile  ale  lui,  ti  de­                            întrucât  îmi  va  sta  în  putinţă,  căci  nimic nic,  de  care  se  răzima  întreaga  casă,  a  luat
   1   2   3   4