Page 3 - Activitatea_1902_12_50
P. 3
Nrul 50 ACTIVITATEA Pag- 3.
în Bucureşti. Din partea sa regele a Iarnă foarte aspră se anunţă şi lire asemenea s’a înecat; zăpada stă mor au cai să corăspundă cerinţelor de mai sus
promis tot spre acest scop 250 mii lei, din Anglia. Dela 1894 nu s’a înregis mane pe pieţele publice. Pe locul unde a şi voesc să-’i vîndă, să facă de ştire de-a
fost clopotniţa Sfântului Marcu, azi ruinele dreptul comandei amintite mai sus, care pe
ear primăria capitalei 100 mii. Astfel trat un frig mare aşa de timpuriu. Fri
turnului sunt acoperite de zăpadă. Priveliştea basa înştiinţărilor să poată apoi fixa locul
suma disponibilă spre acest scop se ri gul a fost ieri aici de 27° C., după
oraşului e de tot ciudată cu lagunele sale în şi ziua târgului, despre ce-cei interesaţi vor
dică la cilra considerabilă de 850 mii. «Tribuna «. gheţate, dar iarna aceasta nu e de tot iu fi înştiinţaţi apoi pe calea sa.
Camera a votat suma de 500 mii în In urma gerului teribil chiar şi co bită de Veneţieni, din cari mulţi şi-au rupt
mijlocul unei însufleţiri mari şi in urma municaţia cu trenurile a devenit greoaie, nasurile alunecând pe ghiaţă. — M in u n ile dresu rii. Pe la menagerii
unei frumoase vorbiri a preş. Pherekyde. încât acelea sosesc cu mari întârzieri. şi comedii să văd fel de fel de animale do
Ştim, că gerul este cel mai mare — Tot omul să audă şi să’nţeleagă! mestice şi selbatice, pe cari omul Cu multă
— f M ih a il A nd reica . Luni seara, în răbdare le-a dresat şi se dau cu ele repre-
duşman al sărăcimii, care sufere din Minciunile convenţionale formează ca
15 Decemvrie, a reposat în Câmpeni eroicul sentaţiuni spre delectarea publicului. Caii,
lipsa locuinţelor corespunzătoare şi a racterul timpului present. Advărul mereu
tribun dela 1849 Mihail Andreica, unul din urşii, maimuţele, leii, elefanţii, cânii şi altele
cei mai inimoşi soţi de luptă ai lui lancu şi veştmintelor bune. Zilnic auzim plânsori strigă: Unde-’i Calicul, scriptura eter- erau pănă acuma la ordinea zilei. In Viena
Axente. Andreica era de 75 ani. In luptele şi aici în Orăştie dela acea pătură a nisării mele? «Hic sum«, se aude o s'au dat mai deunăzi nişte representaţii cu
dela 1849 s’a distins prin curagiu! lui şi după locuitorilor, care singură poartă aproape voce din ţeara morţilor! Mă număr încă nişte papagali, cari mergeau cu bicicleta. Acum
ce Buteanu a fost spânzurat, el a fost ales toate sarcinile orăşeneşti, în contra ma între cei morţi, dar’ la noul an al ve tot din Viena se scrie, că în orfeul lui Danzer
prefect în locul lui Buteanu. Pe cât de viteaz gistratului, pe motiv: că abea acum s’a chiului calendar, voiu învia din morţi. se dau representaţii cu doi tauri. Publicul se
era Andreica în luptă, pe atât de milos şi îngrozeşte când vede Intrând pe arenă pe
început tăierea lemnelor, ce sunt a să Atunci tot natul de viţă traiană, dedat
îndurător era faţă cu cei învinşi. Această cei doi tauri, cu coarnele lor mari, în vîrful
blândeţă a manifestat’o mai ales după lupta împărţi din pădurea oraşului. a se închina adevărului, va putea saluta cărora se află nişte globuri de plumb. Groaza
sângeroasă, ce a avut’o cu Hatvani, pe care Trist de tot, că stăpânirea orăşe pe deaproapele său cu: „Calicul a în însă dispare numai decât, când vede eşind
îl înfrânse total. — Reposatul trăia în timpul nească aşa de târziu a dispus împărţirea viat", ear’ răspunsul bucuriei ecumenice pe dresonul cu biciul în mână şi două dom
din urmă ca proprietar în Câmpeni, unde ur lemnelor de foc. Şi din această intre- va răsuna: «Adevărat c’a înviat!« Cu 1 nişoare îmbrăcate în tricou, ca la comedie,
mărea cu viu interes toate mişcările naţionale. cari se avântă în spatele tauiilor şi se plimbă
lăsare să vede cât de puţin să îngri Ianuarie 1903 mă voiu număra între
cu ei jur împrejur călări, sărind peste mai
— Redactor osândit. Luni în 15 jesc domnii oraşului de cei-ce siliţi sunt cei vii. Şepte ani am trăit cu morţii. multe piedeci, cum nu s’a mai văzut sărind
Decemvrie s’a pertractat la T6rgu-Mu- să sufere. După ştirile telefonice, ce mi-au sosit
până acuma numai caii. Unul din cei doi
rSşului procesul de presă al redactorului Ajungă-i suferinţele pe unul fieşte- înviind, doi colegi mă aşteaptă pe glo tauri, se sui pe două puţine puse peste olaltă,
dela »Kronstâdter Zeitung« Hermann
care, cari chemaţi au fost a împlini îm bul Ungariei şi satele învecinate: «Gura apoi se ridica în două picioare şi cu picioa
Schroff pentru articoli politici. H. Schroff
părţirea lemnelor de foc! Satului« şi »Vulturul«, cari sug, ca rele dinainte deschide un coş, care e aşezat
a fost condamnat la un an tem sus, în cât abia îl poate ajunge, ear signorina
niţă de stat şi 5000 coroane pedeapsă ursul, din unghii. Dar’ atâta rău! Unde
— * A n u a r u l B ă n cilo r M om âne« a Otera (căci aşa o chiamă pe curagioasa dom
în bani. Condamnatul a anunţat recurs doi n’au ce mânca, uşor poate şi al
apărut şi pe anul 1903 (IV) şi cuprinde pe nişoară) tot călare pe taur. Al doilea se pune
de nulitate. __ treilea flămânzi. In alianţă cu celebrii
9V* coaie format 8° mare pe lângă partea în genunchi şi umblă şi fuge aşa împrejur
— Iarnă geroasă. In ţeara noastră calendaristică: şematismul complet al insti şi cunoscuţii autori: «Sus marcule», cu signorina Palermo, adecă cu cealaltă dom
pretutindenea domneşte o iarnă cum de tutelor financiare române din ţară ; termi- «Urzică Scandalografescu«, «Popa Colac nişoară în spate.
nele ultime pentru administraţia contribuţiu- cu popa Pupăză«, Prorocul Bileam«,
mult nu s’a mai pomenit. Din multe
nilor şi competinţelor erariale ; monetele sta «Popa Condac cu popa Prohod«, «Stan — V ulpe albă. Vînătorul Paul Klosecz
părţi ne vin ştiri despre oameni periţi
telor mai mari; extras din regulamentul afa din Szombathely zilele trecute a puşcat o
de ger şi foame. Rîurile toate sunt în cerilor Băncii Austro-Ungare; cassa de păs Păţitul«, «Cocoana Gurădulce*, »Dr. vulpe albă. Cum vulpea albă e tot aşa de
Amnariu«, «Hieronim Colivă«, «Radu
gheţate. trare poştală reg. ung.; extras din tarifele de raritate ca şi corbul alb, norocosul vînător
Ciubuc», etc. îmi voiu continua lucră
Pe întreaga Dunăre, dela Severin postă şi telegraf; competinţe şi timbre şi în putea să o vînză scump oare-cărui muzeu.
şi pănă la Sulina, sunt înşirate o mul fine o tabelă pentru calcularea intereselor. rile humoristice şi satirice. Voiu deschide Se vede însă că nu a avut ştire de raritatea
Preţul »Anuarului» legat în pânză este, ca o nouă rubrică de următorul interesant vînatului său, căci numai decât i-a despoiat
ţime de vase, representând câteva sute
şi în anii trecuţi K 3. — şi se poate procura cuprins: Prelegeri publice. Interpelaţiuni pielea şi a vîndut-o ieftin unui negustor.
de milioane, prinse de gheţuri. încer
dela administraţia «Revistei Economice» în volante. Versuri cu musca pe căciulă.
cările făcute de armatori de-a putea st Sibiiu (Nagyszeben).
le scoată şi atrage la adăposturi au rS- Novele. Schiţe şi obede din vieaţa şco »Cartea de aur,* — volumul II. de
— Miseria în Ţransvaal. In fos lară. Toată lumea le ştie, dar nime nu Teodor V. Păcăţian. Din opul «Cartea de
mas în mare parte zădarnice. Din Ga aur,» sau luptele politice naţionale ale Româ
tele republice ale Burilor domneşte acum, le scrie. Serum anticosmaticon, Toaste.
laţi aflăm că comisia europeană s’ar li nilor de sub Coroana ungară», a apărut zi
în urma exceselor răsboiului, o mare
oferit a sparge gheţurile dela Brăila la Epitafuri pentru vii şi pentru morţi. lele acestea volumul al doilea, cuprinzând pe
miserie. Vitele pentru agricultură sunt
Sulina, îns6 în schimbul unui milion. aşa de rare, încât să înjugă oameni la Epigrame etc. Toate lucrări originale, 802 pagine 8° mare descrierea evenimentelor
humoristice, şi satirice, cu devisa: «Rîs din anii 1860—1863 sub următorii capitoli:
Comisiunea se va servi de o maşină de plug. Vita cea mai slabă costă până
spart gheţuri. Ideea de-a întrebuinţa la 400 lei. Locuitorii dela marginea cu o r i - c e preţ«! Ori-ce lucrare hu- Senatul imperial (înmulţit). Adresele Româ
nilor. Memorandul senatorului Mocsonyi. Şa-
dinamită sau alte explosive s’a părăsit, provinciei trăesc cu totul despărţiţi de moristică şi satirică să onorează cu 4 guna acasă. Noua constituţie octroată. Pe-
lume şi ajutorul guvernului le parvine fileri de şir, sau amăsurat convenţiei
deoare-ce şi legea pescuitului, precum tiţiunea sinodului din Sibiiu. Conferenţa na
cu multă greutate.
şi convenţiunile internaţionale opresc particulare. Onorarul să expedează deloc ţională din Timişoara. Conferenţe confidenţiale.
acest procedeu. O mulţime de vase în — I/u m in â electrică în Deva. Reu după publicare. Dela corespondenţi pre Două petiţiuni. Petiţiunea Românilor năsăudeni.
tind comunicarea de fapte adevărate. Convocarea adunării naţionale. Petiţiunea Ro
cărcate cu mărfuri pentru Galaţi stau niunea de anticipaţii din Deva a făcut ofert
în Sulina, neputând înainta. oraşului, că pentru 6000 cor. taxă anuală este Imbrăcarea faptelor adevărate în haine mânilor din Haţeg. Disposiţii preaînalte cu
aplicată a Introduce lumină electrică de 200 humoristice şi satirice să îngrijeşte de privire la Ardeal. Incheerea anului (1860) ear’
în vîrtejul său pe tatăl meu, prin ceea-ce lămpi pe seama luminatului public orăşenesc, croitorul curţii caliceşti. Epistole ne din 1861 următoarele: Revistă. Conferenţa
dacă i-se va da dreptul exclusiv pe 50 ani naţională din Sibiiu. Rescriptul Împărătesc
a dat familiei numeroase o lovitură, ale cărei francate nu se primesc. din 16 Ianuarie. Conferenţa regnicolară din
urmări eu am fost care le-am simţit mai şi dacă va fi scutită de aruncurile întregi Alba-Iulia. Andreiu de Mocsonyi despre si
adânc, căci am fost silit să întrerup pentru toare după aceasta întreprindere. Oraşul a
primit îmbiemântul — M icrobul lenei. Secolul al XX-lea tuaţie. Patenta împărătească din 26 Februarie.
totdeauna studiile tocmai în timpul, când Congresul Sârbilor. Glas de frate. Lupte par
mai bine am început a cunoaşte lumea şi Oraşului Sebeşul-săsesc asemenea i-s’a e pe cale să facă o descoperire, care va
făcut ofert, din partea a două firme, pentru întrece toate descoperirile câte s’au făcut de lamentare în dieta din Pesta. Lupta în co
când am început a pătrunde binişor în tai
introducerea luminei electrice. când e lumea şi pănă astăzi. Este vorba de mitate. Senatul imperial Protestul Românilor
nele omenirii.
o boală, mai teribilă de cât holera si de cât din Banat. Din «fundul regiu». Universitatea
Soartea mi-a fost crudă şi ursita neîn — G raţia Ţ a ru lu i. Ţarul Nicolae II ciuma, — al cărei remediu l'a găsit d-rul săsească. Inaugurarea »Asociaţiunii». Zădăr
durată I al Rusiei, cum raportează foaia oficioasă ru Stiles din Paris. Boala aceasta ţine omenimea nicirea întrunirii dietei ardelene. Căderea can
sească, din prilejul zilei sale onomastice a celarului Kemâny. Guvern nou în Ardeal.__
Dat îi este însă omului, ca cu resig- pe loc, opreşte oamenii de a face progrese
trimis ministrului său de interne următoarea In fine, din anii 1862—63 următoarele: In
naţiune să supoarte loviturile provedinţei şi câştig. Cetitorii au gâcit cum se chiamă
telegramă: chestia despărţirii ierarchice. Declaraţiunea
divine. Astfel m’am aplecat şi eu” voei această boală: este lenea. Ei bine, doctorul
Să dimiţi acasă pe studenţii exlaţi in
dzeeşti şi rugând pe Atotputernicul ca în Stiles i-a găsit leacul, sau mai bine zis mi lui Andreiu de Mocsonyi. Apărarea şcoalelor
Siberia din causa turburănlor. Admit, ca deo
noua vieaţă, ce voiu începe să-mi dee pu crobul. El pretinde, că lenea nu este o slă române din Banat. Adresa districtului Năsăud.
camdată să nu li-se încuviinţeze a locul în
tere şi voinţă tare spre săvîrşirea tuturor biciune a voinţei, nici o atrofie de energie, Congresul politic naţional din 1863. Plân-
oraşe cu universitate, să faci însă disposiţiuni,
lucrurilor ce-mi vor obvenl înainte, mi-am ci o boală causată de un microb. El crede, soarea Românilor bănăţeni. Incheere.
ca tinerii re’ntorşi să fie concrezuţi îngrijirei
ales o altă carieră, o carieră, care mă mul că razele solare ar fi în stare să omoare Chiar şi numai din titlul capitlilor se
familiei lor, deoare-ce milieul familiar îi va
ţumeşte într’atâta, că-mi dă posibilitatea, a acest microb. Şi mai recomandă şi un regim poate vedea ce vast material cuprinde acest
deda la ordine.
ceti din când în când, ba pot zice cât de special pentru leneşii Cel mai bun leac însă volum al Cărţii de aur, care — după natura
des, despre tot ce ca student am învăţat Această graţiare se referă la 58 stu după noi este să nu le dee de mâncare de materialului tractat, — poate să formeze şi
denţi, cari erau exilaţi în S beria-ostică Tot
între zidurile şcoalei. loc celor atinşi de boală! volum de sine stătător, fără a-i micşora din
astfel fuseseră graţiaţi în 26 Septemvrie 62 valoare faptul confiscării volumului prim. Toc
Adio, deci, vă zic vouă, zile fericite studenţi. mai de aceea credem că publicul român nu
din vieaţa de student, amintirea voastră îmi — I n a te n ţiu n ea p ro p rieta rilo r de va întârzia să şi-l procure, făcând astfel ba
e scumpă şi nici când nu se va şterge din — N o u l m in is tr u de rSsboiu. In urma cai. Comanda regimentului de husari Nr. 9 rem în câtva posibil autorului, ca — nu răs
inima mea. demisionării fostului min;stru de răsboiu Krieg- din Murăş-Oşorheiu, prin scripta dto 15 No- plata muncei puse în el, — ci cel puţin o
hammer, M. S. a numit pe locotenentul feld- emvrie a. c. Nr. 2602, adresată comisiunii
£ . B . comitatense pentru prăsirea de cai, face cu parte din spese (şi din paguba îndurată prin
marşal de Pitreich, fost locţiitor de şef al
statului major. noscut, că în luna Ianuarie 1903 va cumpăra confiscarea volumului prim) să i-se rebonifice.
pe seama regimentului caii de lipsă pe anul Costă 10 coroane (pentru România 12
— V eneţia în g h eţa tă . De câteva zile 1903. Sunt admişi la târg cai în vârstă 3*/*—7 lei) şi se poate procura numai de la autor:
suflă peste Veneţia un viscol atât de groaz ani, înalţi de 158—166 cm. ai fiind fără de Teodor V. Păcăţian în Sibiiu, str. Măcelarilor
nic, încât mai multe bărci s’au înecat. Un fecte, cari conform cualităţei lor vor fi plă Nr. 34.
vas încărcat cu rufe în valoare de 10,000 tiţi cu preţ până la 650 coroane. Cei cari
