Page 2 - Activitatea_1903_01_000

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 51

tive, şi anume: sau să se abzicâ chiria adecă spre strada Morii. In scopul ace­ preocupate de înaintarea culturală a po-
locuinţei a Il-a din etagiul I al edifi­ sta autorisează biroul s6 însărcineze pe polui nostru, cu bunăvoinţă şi însufleţire NOUTĂTI
îndoită, ca şi pe această cale să se dee
ciului din spre strada Morii şi acel cuar- architectul Francisc Szallai cu facerea
Asociaţiunii noastre posibilitatea de a rea-
tir să se folosească pentru trebuinţele unui plan şi preliminar, care s6 se pre- R u g ă m p e a b o n a ţii n o ştri c a r i
lisa în timp cât mai apropiat o veche do­
Asociaţiunii, sau să se înceapă zidirea senteze la timpul seu spre censurare. rinţă a obştei româneşti. su n t în re sta n ţă cu ab o n am en tu l, să
unei părţi a «Casei naţionale«. Comi- Totodată este poftită comisiunea exmisă, Sibi iu, 12 Decemvrie 1902. b in ev o iască a-să g ră b i eu p lă tir e a în
cel m a i sc u rt tim p a su m e lo r ce ne
siunea presenteazâ şi o schiţă de casa ca s6 elaboreze şi un exposeu de finan­ Comitetul central d ato resc, s p r e a î n c u n j u r a a l t e
naţională, ce ar fi a se ridica pe tere­ ciare a acestei afaceri. Spesele clădirii al Asociaţiunii pentru literatura română n e p l ă c e r i .
ţi cultura poporului român.
nul disponibil din vecinătatea şcoalei de 100.000 se vor putea acoperi din
civile. Schiţa proiectează casa naţională un împrumut, replătibil în anuităţi din — Alegeri comunale. Pretura Oră-
din 3 părţi. Partea primă ar fi situată chiria casei noue şi din chiria localurilor Cât doarme omul In vieată ? ştiei şi mai cu seamă cele 12 comune,
*
spre strada Morii cu intrarea la mijloc. actuale în cari se află biblioteca şi can­ cari formau odinioară fundul-regiu, s6
Şcoala pedagogică din Salerna nu acordă
Acest edificiu e proiectat cu 2 etagii. celariile Asociaţiunii. Va s6 zică în­ de cât şese ciasuri de somn, ear’ pentru află în toiul organisărilor de trei ani.
In parterre au să fie cancelariile Aso­ treagă afacerea se poate considera şi cei leneşi şepte. Bine este, ca locuitorii să aibă grije în
ciaţiunii şi biblioteca cu toate odăile apar­ ca o investiţie, care garantează un venit Pascal se plânge, că contimporanii sfii acui mâni pun administraţia comunelor
ţinătoare şi necesare, între cari şi o egal cu etalonul de azi, ce mereu tinde îşi petreceau jumfitate vieaţa numai în somn. şi mai vertos chivernisirea însemnatei
Se poate că autorul Cugetărilor a exagerat
sală mai măiişoară de bibliotecă. Acea­ a scădea. averi comunale, din alcărei venit, mai
puţin. Un calcul, simplu de tot, probează că
sta se poate folosi şi ca sală de şedinţe Zidirea celorlalte 2 părţi va urma noi durmim, dacă nu jumfitate, dar cel puţin toate acoper dajdiile anuale cătră stat,
pentru comitetul Asociaţiunii. Cele 2 atunci când contribuirile pentru casa a treia parte din vieaţa noastră. comitat şi cultura proprie,
etagii se vor întocmi de aşa, ca să for­ naţională vor admite continuarea zidirii. Pentru aceasta trebue sfi ţinem socoteală Lur.i la 22 Dec. st. n. s’a sevârşit
meze 4 locuinţe de închiriat. In legă­ nu numai de timpul cât doarme un om când alegerea în fruntaşa comună Vaidei,
tură cu această zidire stă un alt edi­ este în vîrstă, ci şi de timpul cât a dormit ai cărei alegători nici când nu au putut
ficiu mijlociu, cu 2 etagii. Parterul ace­ A P E L ! ca copil, sau ca tînfir fiind. fi seduşi prin momeli şi corupţiuni la
Se ştie în adevăr, că copilul îşi petrece
stei părţi este contemplat, ca să poată diferitele alegeri, dovedind totdeauna,
vieaţa mai mult în somn şi nu se deşteaptă
satisface trebuinţele diferitelor reuniuni Iniţiativa luată de >Asociaţiunea pen­ de cât când e sfi ceară mâncare. că ştiu să se folosească de dreptul lor
culturale române din Sibiiu; ear’ în tru literatura română şi cultura poporului Apoi indisposiţi le, boalele, măresc şi constituţional; aşa şi acum au ales pe
român», de a pune obiceiul fe lic ită r ilo r
etagiu ar fi o sală mare, de care atâta ele numărul orelor de somn. Bătrâneţea care cei mai vrednici şi anume: primar Ioan
de A n u l-N ou în serviciul culturei noastre
lipsă a simţit şi simte societatea noa­ te reduce la nemişcare şi roii de alte întâm­ Nistor Grozav, substitut de primar Petru
naţionale, întimpinând consimţământul ge­
plări, conduc toate la această conclusie:
stră cu diferite ocasiuni festive. Intre neral al publicului român, — venim acum, Borcan, cassar Iosif Stroia, tutor orfana!
Omul îşi petrece a treia parte din vieaţă
aceste 2 clădiri rămâne şi un spaţiu li­ în presără unei noue aniversări, a adresa Ioan Todor şi juraţi pe Ioan Dobreai.,
în pat.
ber, care formează curtea primă. cătră toţi iubitorii culturei poporului român Iată acum, cum se împarte vieaţa noastră George Stroia, Adam Socol.
A treia parte din casa naţională din această ţeară, un călduros apel, ca să în afară de somn. Le dorim din inimă să aibă cu
participe şi de astă-dată la rfiscumpfirarea
o presenteazâ schiţa ca un edificiu in­ Sir John Lubbock, in cartea Fericirea toţii tărie de a-şi împlini datorinţele lor
felicitărilor de Anul-Nou în favorul Fondu­
dependent, situat spre parcul oraşului, lui C asei N aţio n ale. vieţii, zice: totdeauna în interesul locuitorilor cari
dar’ nu tocmai până în mezuină. În­ Consemnarea rfiscumpfirărilor de feli­ »Vieaţa omului este de aproape 70 de i au ales.
ani, dintre cari, numai foarte puţini ani sunt
tocmirea lui corăspunde trebuinţelor citări se va publica şi în anul acesta atât
ai noştri, restul sunt întrebuinţaţi la somn,
unui «museu naţional«. Intre acest mu- în ziare, cât şi în o mică ediţiune ocasio- la mâncare, la îmbrăcare, la desbrăcare, etc.« — P etrecere cu D a n s va aranja tine­
seu şi celelalte părţi este curtea a doua. nală, care pe ziua Anului-Nou se va trimite Să arătăm în cifre timpul întrebuinţat rimea rom. din Orăştie şi jur în sala Hote­
tuturor acelora, cari vor contribui sub acest lului »Transsilvania« din loc Joi (a doua zi
Pe basa schiţei provisorice partea pentru fie-care ocupaţiune.
titlu la Fondul Casei Naţionale. de Crăciun) 26 Decemvrie 1902, 8 Ianuarie
primă a clădirii costă 100.000 coroane, Trei ani de instrucţiune pentru om, re-
Prin aceasta vom conserva pe deplin presintă suma orelor consacrate pentru edu­ 1903. Venitul curat este destinat pentru bi­
partea a doua cu sala cea mare (mai părţile frumoase ale obiceiului felicitărilor sericile române din loc. Comitetul aranjator,
caţia lui, când este copil şi când se face
mică decât cea dela Gesellschaftshaus, de Anul-Nou, întâlnindu-ne şi unindu-ne cu începutul la 8 ore seara. Preţul de întrare :
mai mare
dar’ mai mare decât celelalte sale de toţii cu ocasiunea nouei aniversări la un Un an de serviciu militar, căci restul de persoană cor. 1.50, de familie 3 cor.
act de nobilă însufleţire pentru înaintarea Oferte benevole sfi primesc cu mulţumită şi
asemenea natură din Sibiiu) 70.000 cor., până la trei, îl petrece cu alte ocupaţii.
culturală a neamului nostru. se vor cuita publice. Damele sunt rugate a
ear’ museul preste 80.000 cor. Unsprezece ani de muncă, în toată
Având Comitetul central, în urma în­ se presenta în toaletă simplă ori costum
Considerând, că edificiul de acum vieaţa, dacă am socoti toate orele cât omul
sărcinării primite dela ultima adunare gene­ naţional.
munceşte.
de pe terenul de clădire este din seamă rală a Asociaţiunii, ţinute în Septemvrie a.
Pentru distracţie opt ani, pentru cură­
afară deteriorat, încât înlocuirea lui cu c. în Oraviţa, a lua în timp apropiat dispo- — R a r p e n tru b ise ric ă . Simion Hă-
ţenie, spălat, băi, etc. trei ani, pentru masă
o zidire nouă se impune; considerând, siţiunile trebuincioase pentru realisarea pro­ şese ani, pentru umblare cinci ani, pentru ţăgan şi soţia Măriuţa, ştiind starea sfiracă
că lărgirea localităţilor biroului, biblio- iectatului Museu istoric şi etnografic al Ro­ conversaţie trei ani, pentru cetire de ziare şi a parochiei noastre, au binevoit a dărui pe
mânilor din Transilvania şi Ungaria, alimen­ seama bisericii un ornat preoţesc complet,
tecei etc. este o necesitate ce nu se alte cărţi şese ani, pentru somn douezeci
tarea fondului Casei Naţionale cu mijloace în valoare de 70 coroane. Ii rugăm sfi pri­
mai poate amâna, comitetul în princi­ şi patru de anii
băneşti a devenit o chestiune de interes ac­ Aceasta este vieaţa unui om, care a mească profunda noastră mulţumită, ear’
piu decide a se începe la primăvară zi­ tual, şi astfel sperăm că apelul nostru va fi trăit şeptezeci de ani I bunul D-zeu dăruiască-le sănfitate şi putere
direa părţii prime a edificiului proiectat, * *** întimpinat de astă-dată în toate cercurile pentru frumoasa lor faptă creştinească. Dorim
Turcii se retrag acum în disordine şi portă că Turcii încearcă a eşi în valea Vi­ ferite divizii raliate cum se putuse, sub co­ Osman şi au dus-o direct împăratului Alexan­
vor a retrece podurile după rîul Vid, dar ei dului, ordonă diviziilor d-lor coloneii Ange- manda colonelului Oton Sachelarie, de ase­ dru II.
sunt urmăriţi de aproape de cele 2 divizii lescu Gh. şi Cerchez a ataca Griviţa Nr. 2 menea general în rezervă. In vremea aceasta, la Bucureşti, se fă­
ruse şi divizia 4-a română. Toată artileria şi Bucovul. Aceştia, cuceriră în mai puţin de De altă parte, Domnitorul însărcinează ceau imposante manifestaţiuni înaintea pa­
'tuso-română îi fulgeră cu focul a 62 guri de o oră ambele redute, cu pierderi relativ mici, pe generalul Mânu a ralia toate bateriile dis­ latului dela Cotroceni, unde se afla Măria Sa
tun; în special se distinge din oastea noastră şi la orele 9 a. m. ne găseam în posesiunea ponibile, şi a concentra focul asupra Opane­ Doamna şi înaintea locuinţei primului minis­
bateria căpitanului C. Alexandrescu, astăzi întregei posiţii de pe crestele dinspre sud-ost. zului, — dar nu era la îndemână de cât o tru I. C. Brăteanu ; — ştirea despre căderea
colonel în retragere, şi spre aripa externă Când sosi M. S. Domnitorul la orele 10 singură baterie, a căpitanului Crimeneanu, Plevnei nu sosise încă, fireşte, dar cetăţenii
stângă bateria căpitanului Grămâticescu, mort a. m., Opanezul singur mai rezista, ceea-ce mort mai în urmă colonel. Dl maior Varth adi, Capitalei sărbătoreau victoria dela Rahova,
general. văzând marele nostru căpitan, îşi dete imediat astăzi general şi şeful casei militare a M. S. repurtată, cu puţine zile înainte, de trupele
Brigada l-ia din divizia 4-a română, se seama, că aci e cheea posiţiei. Se aşeză dar Regelui, ia însuşi direcţia bateriei şi deschide româneşti.
năpusteşte la atac cu baioneta, şi răpeşte în reduta Craiova din faţa Opanezului şi or­ un foc viu asupra redutei. Trupele însă nu Când însă ştirea despre căderea Plev­
Turcilor doufi baterii, în apropiere de pod al donă formarea a 2 coloane de atac, com­ mai au răbdare şi se năpustesc asupra ulti­ nei sosi un adevărat delir fu în capitală;
de peste Vid. puse fie-care din câte 4 batalioane: l-a co­ mei Întăriri a Osmanliilor. ştirea, de altfel, avu un răsunet nespus în
loană, comandant colonel Sachelarie Oton, a toată Europa; şi pretutindeni se menţiona
* * * După o luptă crâncenă şi înverşunată,
Erau orele 11 şi jum. când se auziră 2, comandant colonel Borănescu Gr. corp la corp, de o jumătate de oră, bravii Partea ce au luat Românii la victoria do­
urale şi salve de puşti de asupra Opanezului ; Acestea înaintară cu un avînt strălucit si noştri oşteni cuceriră reduta, luând prisonieri, bândită. .
diviziile noastre a 2 şi a 3-a, comandate de cu baionetele la armă, drapelele desfăşurate un paşă, 10 oficeri superiori şi 32 inferiori, Felicitările se concentrară cu deosebire
colonelă Cerkez şi Anghelescu Gh., ambii mai şi muzicele cântând, se năpustiră ca leii asupra împreună cu 2000 soldaţi şi 5 tunuri. adresându-se comandantului suprem al tru­
târziu generali, cuceriseră această formidabilă celor 3 prime redute şi le luară în stăpânire pelor ruso-române dinaintea Plevnei, Măriei
redută, şi acum deschideau focul in spatele gonind Turcii în ultima redută din creasta Răposatul generel Cerchez este primul Sale Domnului Carol. împăratul Alexandru
oficer care a sosit lâr.gă Osman Paşa, ce se al II-lea conferă învingătorului dela Plevna
armiei turceşti. dealului. află rănit într’o colibă de pe marginea Vi­
Măcelul era îngrozitor, cu sutele cădeau Dar orele înaintau şi reduta principală ordinul Sfântului Andrei cu spade, şi împreună
la pământ fesurile roşii! tot rezista. dului. Osman sta întins pe o Iadă de cartuşe cei doi Suverani îşi fac intrarea solemnă în
goală, având la o picioarele lui pe doctorul Plevna şi se opresc la locul unde se află
Gemete şi strigăte de Aman I aman 1 Atunci Domnitorul eşî din reduta Cra­
rfisunau lugubru în aerul rece şi îmbâxit de iova, încălecă şi ordonă formarea altor co­ său Hassib-bey, care-i pansa rana. Cerchez a cortul lui Osman Paşa ; aci aşteaptă Marele
ordonat imediat o gardă de onoare, care s’a duce Nicolae cu suita sa şi un Te-Deum se
fum negru plumburiu, — când de odată se loane de atac, care le puse sub comanda
şi aşezat la casa viteazului ostaş. Aceasta celebră în bubuitul tunurilor...
vfizurâ sute de drapele albe arborate de duş­ colonelului Fălcoianu, azi general de divizie
man, şi apoi se auziră semnale de încetarea în rezervă. Acestea se compuneau din bata­ era formită dintr’o companie a regimentului Douăzeci şi cinci de ani au trecut...
focurilor, în toate direcţiile. lionul al 2-lea, din al 5-lea reg. de doro­ 3 de linie. împăratul Alexandru nu mai este. Pe tronul
Dar sfi narăm, înainte de a termina, ce banţi cu maiorul Pruncu C., în frunte, bata­ Osman adresându-se lui Cerchez, i-a strălucit al Ţarilor se află astăzi Maiestatea
se petrecuse la corpul principal al oastei ro­ lionul l-iu de vînători şi regimentul 1 de oferit sabia sa ; acesta, din mărinimie, i-a Sa împăratul Nicolae ai 11-lea. Nepotului
mâneşti. linie întreg; a doua coloană, întreaga brigadă lăsat-o, zicându-i că merită să o poarte. August al gloriosului Alexandru al II-lea,
Generalul Cerhat, comandant şef al ar- a colonelului Dona, azi general în rezervă,— Generalii Strukoff şi Ganetzki, sosiţi 40 a adresat Maiestatea Sa Regele Carol cuvin­
, matei române înaintea Plevnei, cum ’i-se ra- şi în fine, în susţinere, 6 batalioane din di­ de minute mai târziu, au luat însă sabia lu tele de amintire ce l’a inspirat recenta Sa vi-