Page 3 - Activitatea_1903_01_000
P. 3
Nrul 51 A C T I V I T A T E A Pag. 3.
ca binefăcătorii sus amintiţi să aibă mai zona 16-a vor fi preţurile : 24, 16 şi 10 co Atunci locuitorii ei sunt: crocodilii, cari sunt fisaţiei sale, ca amendă. In cas de refus, se
mulţi imitatori. roane ; pe trenul accelerat 30, 20 şi 12 co foarte primejdioşi, şi şerpii de apă, foarte ve va exclude din societate.
In numele curatoratului bisericesc gr.-cat. roane. Ca un fel de recompensă pentru scum ninoşi, ai căror dinţi rup chiar ferul. Art. 18. — In zilele care vor urma
din Sibişel (tractul Orăştiei). pirea biletului de drum s’au introdus urmă Vărsarea apei vine din causa revărsărei după adunările generale, suma adunată din
lo a n C iu m aşiu , toarele favoruri: 1. Călătoria poate fi odată număroaselor rîuri ce străbat aceste câmpii. vărsarea cotisaţiilor se va depune în numele
administr. parochial. întreruptă; 2. Şi pe trenurile accelerate se va Rîul cel mai puternic e Orenocul, care e casei mutuale de asigurare Ia cassa de de
putea călători pe clasa IlI-a. lung de 2000 kilometri. Pe fiecare secundă puneri.
— P e n tru iu b iţii răp o saţi. Medicul cară 14.000 metri cubici de apă. Comitetul va hotărî suma maximă pe
c. şi r. de ştab superior din Braşov, stima — C o p il crescu t de o u rso a ic ă . E o Populaţiunea Venezuelei nu e deasă, care cassierul va fi autorisat să o conserve
bilul domn Dr. loan Popp, a binevoit a dărui istorie americană, se pricepe după titlu, şi decât împrejurul a câtorva oraşe ca Valence, pentru cheltuelile de administraţie ale cassei.
în amintirea neuitaţilor sei amici Nicolae Cri- o povestesc ziarele din New-York. Doi vâ Caracas şi Merida.
Art. 19. — Resursele societăţii se
stea, fost asesor consist, şi Dr. Nicolae Olariu, nători găsiră într’o pădure la Gordon Heights, Toţi Venezuelenii la un loc sunt vre-o compun :
fost advocat, în loc de cunună peritoare pe regiune muntoasă în Pensilvania, o ursoaică, 2 milioane şi jumătate, din cari numai vre-o 1. — Din cotisaţiile membrilor parti
mormintele lor, suma de 5 cor. fondului de jucându-se cu un copil foarte murdar şi pe 600.000 sunt albi. cipanţi ;
20 bani, creat de »Reuniunea sodalilor români jumătate gol. Curioşii vânători se apropiară 2. — Din drepturile de intrare ale noilor
din Sibiiu» pentru acuirarea unei case cu şi recunoscură în copil pe fiiul unui locui Limba lor e cea spaniolă, adusă de membrii;
hală de vînzare; 5 cor. fondului văduvelor tor din satul lor. Copilul fusese răpit cu locuitorii din Spania (Europa desud-vest). 3. — Din produsul amenzilor;
şi orfanilor meseriaşilor români; 5 cor. fon câteva luni înainte de un individ, care era Religiunea e cea catolică, afară, bine
dului »Masa învăţăceilor meseriaşilor români» amoresat de mama lui, dar de care fiind înţăles, de triburile de indieni, ce mai există 4. — Din ajutoarele şi subvenţiunile
şi 5 cor. fondului »Asilului«, întemeiat de respins, voise prin acest chip să se răsbune încă. statului, judeţului sau comunelor ;
»Reuniunea română de înmormântare din Si pe dînsa. Inzadar părinţii desperaţi căutară Imigrarea în Venezuela e foarte slabă, 5. — Din daruri şi legate făcute cassei
biiu». In total 20 cor. copilul pe care-l credeau mort. Vânătorii uci- cifra imigranţilor nu trece peste 3000 pe an. mutuale de ori-ce persoană care se intere
seră ursoaica şi luară pe copil, pe care-l du Intensitatea considerabilă a climei calde, sează de progresul agriculturei şi cu deose
— M oştenitoarea tronului saxon dis seră la părinţii lui. Sărmanul copil, care neprincioasă Europenilor, face ca această bire de îmbunătăţirea vitelor.
avea doi ani în momentul răpirei, uitase ţeară să nu fie căutată de emigranţii europeni. Art. 20. — Se va forma un fond de
părută. Ziarul »Dresd. Journal» din
deja să vorbească şi urla ca un u rs; nu Cei mai număroşi colonişti sunt Ger- reservă cu excedentul cotisaţiilor neabsorbite
Drezda aduce ştirea sensaţională, că
ştia nici să stea drept, ci mergea d’abuşele. mânii, apoi Francezii şi Italienii. de pagube sau de cheltuelile societâţei, pre
moştenitoarea tronului din Saxonia, în di cum şi cu drepturile de Intrare ale noilor
Singurii emigranţi buni de muncă sunt
mineaţa zilei de 12 Decemvrie, a pă — D in la r g u l lu m ii. De vre-o câteva Islenos, locuitorii din insulele Canare, în membri, produsul amenzilor, subvenţiunile,
răsit pe neaşteptate oraşul Salzburg şi zile s’a iscat răsboiu între Englezii uniţi număr de 30—40 mii, şi cari cultivă solul darurile şi legăturile persoanelor generoase,
ferindu-se de ori-ce contact cu cunos cu Nemţii şi o ţeară din America:de-sud, venezuelan. şi dobânda banilor depuşi.
Venezuela. Aceasta, — se zice — din pri Fondul de reservă va fi destinat să
cuţii şi rudeniile sale, a dispărut, mer Venezuela se compune din 8 state şi 8
cina, că Venezuelenii au stricat cu totul o teritorii, cu un district federal, împrejurul acopere pagubele anilor răi. In fie-care
gând în străinătate. Causa acestei dis
cale ferată, ce era a Nemţilor şi a Engle oraşului Caracas. exerciţiu nu se va cheltui decât jumătate
pariţii este dragostea principesei pentru cel mult din fondul de reservă.
zilor şi în urmă n’au vrut să le dee nici o
Acest oraş, asupra căruia sunt îndrep
instructorul de limba franceză al micilor despăgubire pentru asta. Cele două popoare Când fondul de reservă va ajunge la
tate azi toate privirile, a fost întemeiat în
prinţi. Aflându-se la Curte relaţiunea au şi pornit oaste spre Venezuela şi lupta 1567. Se află la 800 metri înălţime şi are o maximum de lei., el se va întrebuinţa în
de dragoste a acestor doi, s’a dat în a şi început prin cufundarea de cătră Nemţi climă excelentă, temperată în tot anul. Ma scop de a reduce sau a suprima cu totul
dată drumul instructorului, principesa şi Englezi a trei vapoare, ce erau ale Vene- ximul căldurei e de 26 şi maximul frigului 12. cotisaţia anuală.
zuelenilor. — Mai marele statului Venezuela,
îns£ n’a mai putut fi fără acesta şi a Oraşul Caracas a fost în secolele tre Art. 21. îndată ce un asociat are
preşedintele Castro, a dat ordin, că toţi dela
preferit să rupă toate legăturile cu fa cute distrus de cutremur de pământ. Cu o vită greu bolnavă, sub pedeapsă de a
vârsta de 15 până la 50 ani vor lua armele
aceasta ocasie periră 50.000 de oameni. pierde ori-ce drept de despăgubire, el tre-
milia şi să abzică de tron, numai să fie spre a apăra patria.
Acum Caracas-ul are 70.000 locuitori. bue să încunoştiinţeze trei societari vecini
cu iubitul său. Principesa e de 32 ani, Venezuela şt locuitorii ei. Venezuela La 25 kilometri depărtare, un drum cu dânsul, care constată boala.
e căsătorită de 12 ani şi are 5 copii. Însemnează pe limba spaniolă »Mica Vene splendid te duce la Guayra, un port foarte Art. 22. — Dacă vita moare, consta
E mare jalea la curtea saxonă în urma ţie», nume dat de Ojedo, tovarăşul lui Ame- rău situat. tarea să face chiar de acele trei persoane
rigo Vespuci, care a descoperit-o cel dintâiu
acestui incident şi nici o festivitate nu care eliberează un certificat. Acest certificat
şi care văzuse acolo câteva colibe de In
se va face în carneval. — P e n tru o flo a r e ! Nicolae Vulcu din să depune la sediul societăţii de cel în drept
dieni, clădite pe nişte stîlpi, pe ţărmul în 48 ore după întâmplare.
mării. Râhău a furat din fereasta unei case din Ră-
— N ou t a r if la c ă ile fe r a te . Cu 1 Suprafaţa Venezuelei e de vre-o 154 hău o oală cu flori. Dat în judecată, a fost Art. 23. — Biroul societăţii, după ce
Ianuarie ÎDtră In vigoare un nou tarif la căile milioane de hectare. Clima ei e foarte schim- osândit la 16 zile temniţă. Vulcu a înştiinţat exammă cu băgare de seamă caşul, ordină
ferate ungare. Biletele de tren vor fi cu mult băcioasă : caldă, temperată, extrem de caldă recurs contra sentinţei. cassierului să plătească în 8 zile păgubaşului
o despăgubire de */6 sau 80°/0 din valoarea
mai scumpe ca pănă aci. Pănă acum existau şi în sfîrşit tot temperată. Cel mai mare frig
vitei, hotârîtă prin cea din urmă extimare.
14 zone şi biletul de tren costa dela Bu e de 24 grade sub zero, cum am avut noi Asigurări de interes agricol.
dapesta până la Braşov (14 zone) 12 coroane zilele trecute. Din această sumă se va scădea preţul
pe trenul de persoane şi 16 cor. pe trenul Din munţii Cordilieri să scoboară o pantă Statute model pentru crearea caselor de asi pielei şi al cărnei, dacă va fi cu putinţă să
accelerat (clasa II). Acum s’au Introdus 16 uşoară, care să întinde în depărtare, numită gurare mutuală în contra morţii vitelor. se consume.
zone; zona a 15-a se va estinde între 301 Zlanos, câmpl unde-şi găsesc asilul jaguarii, Art. 24. — Când o vită, în urma unei
şi 400 chilometri; a 16-a dela 400 chilometri boii, caii şi catârii sălbatici. (Urmare). întâmplări, este în primejdie de moarte, cei
în sus. Preţurile vor fi pe zona a 15-a 21 De cele mai multe-ori câmpiile aces Art. 17. — Ori-ce societar care va în trei societari chemaţi să constate, au dreptul
(cl. I), 14 (ci. II) şi 9 (cl. III) coroane; pentru tea sunt însă acoperite de apă, formând o târzia cu plata cotisaţiei va plăti o despăgu să o tae pentru a fi vîndutâ, şi produsul ÎI
trenul accelerat: 27, 18 şi 10 coroane. In adevărată mare. bire suplimentară de 10°/0 din valoarea co- vor vărsa la cassierul societăţii, ear’ acesta
sită la locurile acelea — cuvinte ce este lo Căderea Plevnei a fost adusă la cuno »Aş fi însă de opiniune, d-lor, dacă şi • numai prin inimă, iar nu prin educaţiune
cul a le reaminti aci: ştinţa Adunării deputaţilor în şedinţa dela onor. Adunare va binevoi a admite propu şi prin instrucţiune, ştie cât e de mare şi
29 Noemvrie 1877, de cătră preşedintele ei, nerea mea, ca prin votul ce,vom da astăzi sfântă datoria de a-şi vărsa sângele pentru
Plevna, 30 Octomvric 1902.
C. A. Rosetti, prin următoarele cuvinte: în privinţa armatei române şi a demnului ei ţara lui».
Maiestăţii Sale împăratului Rusiei. Şef, să declarăm că această armată, dimpreună
D-lor deputaţi, sunt dator, şi ştiri ofi George Vernescu. D-lor deputaţi, eu
Ajlându-mi pe câmpul de luptă dela cu Şeful său, a bine-meritat dela Patrie.
ciale nu sunt încă venite ca să poată banca v’aş ruga ca în momente 1 aşa de solemne,
Plevna, îmi reamintesc cu o adîncă emoţiune (Aplause prelungite).
ministerială a vă spune cuvântul său, sunt în cari se află astăzi ţara noastră, să nu fa
vremea neuitată când eram alătttri de Impl- George Misail a făcut şi susţinut urmă
dator vouă, representanţi ai naţiunei, ca să cem nici o propunere particulară a noastră,
ratul Alexandru, Augustul moş al Maiestăţii toarea moţiune :
vă anunţ ca fapt positiv, că Plevna, acel al să nu exprimăm un sentiment al nostru par
Voastre, împărţind cu El, zt de zi, vicisitu-
doilea Gibraltar, şi Osman-Paşa, acel erou al »Măriei Sale Carol I, Domn glorios al ticular, ci să lăsăm ca biroul Adunării, al
dinele luptelor memorabile cari au fost răs
Imperiului Otoman, s'a închinat şi este în Românilor. Representaţiunii Ţării, să exprime aceste
plătite, după lungi sforţări, prin strălucita
mâinile armatelor aliate. (Aplause prelungite). • Armatei Române, care în campania sentimente de recunoştinţă Domnitorului şi
victorie dela 28 Noemvrie.
Acum, representanţi ai naţiunei, când anului 1877, şi-a reluat vechia-i şi glorioasa oştirei române în genere. (Aplause).
Am depus astăzi, ca mărturie a senti
vedeţi faptele armatei voastre — din par misiune de a fi scutul patriei şi de a-şi vărsa Nu trebue să facem distincţiuni de
mentelor Mele de recunoştinţă, o cunună pe cu generositate sângele pentru liberarea po
mormintul vitejilor soldaţi ruşi, pe cari Am te-mi numai am nim:c de zis — rămâne să clase într’un moment, când Domnitorii, ofi-
avut cinstea de a-i avea sub ordinele Mele. chibzuiţi, dacă credeţi că este bine, chiar poarelor, care gem sub jugul barbar al semi- cerii şi soldaţii au fost cu toţii la înălţimea
astăzi să trimeteţi o telegramă Măriei Sale lunei, regimentelor de linie, excelentei noa datoriei lor. (Aplause prelungite).
M l felicit de această ocasie solemnă de a re-
Domnitorului, prin care să exprimaţi simţi- stre artilerii, dorobanţilor şi vânătorilor, că
înot M aiestăţii Voastre asigurarea viuei mele Acum, trebue să trimitem peste hotar
mintele voastre şi tot-de-odată şi Maiestăţei lăraşilor şi roşiorilor, rămăşiţe venerate, vlă
simpatii şi a sincerei mele afecţiuni. o strângere de mână frăţească la toţi, şi
Sale împăratului Alexandru, nobilul Său stare neperitoare ale acelor batalioane fal
CAROL. dea Dumnezeu ca şi noi, când vom fi acolo,
Aliat, pentru bravura oştirei Sale. Tot-de- nice ce din secolul XIII până astăzi n’au în să ne facem datoria cum ne-o facem aici,
La care telegramă Maiestatea Sa îm odată aşi crede că ar trebui să trageţi la cetat de a fi ante-garda creştinătăţii în lupte să ne-o facem cu acel devotament şi abne-
păratul Nicolae II-lea a răspuns: sorţi o comisiune, care să meargă să feli- cu hoardele Islamismului.
gaţiune, cu cari şi-au făcut’o Domnitorul, ofi-
Maiestăţii Sale Regelui României. citeze pe Măria Sa Doamna, din partea re- • Adunarea Naţională trimite felicitările cerii şi soldaţii români.
presentaţiunii naţionale. (Aplause entusiaste sale pe câmpul de onoare şi sânge, în zi
Sentimentele pe cari Maiestatea Voastră şi îndelung repetate). Astăzi să mulţămim tuturor pentru re-
a binevoit a Mi-le esprima, visitând câmpul durile formidabile ale Plevnei, cucerite de înoirea gloriei străbune, să mulţămim Dom
de luptă dela Plevna, M l ating vin şi pre- Dl B. Maniu susţine propunerea preşe oştirile aliate.
ţuesc din adâncul inimei mele omagiul ce l-a dintelui »de a da un vot de omagiu, de recu • Adunarea naţională, in numele Ţărei nitorului şi armatei că a încoronat naţiunea
plăcut M. Voastre a aduce victimelor luptelor noştinţă acelei viteze armate române, care a recunoscătoare, declară că: Domn, guvern şi cu laurii victoriei, repurtate de armata ro
eroice cari an încununat cu o glorie neştearsă mână pe câmpul de luptă. (Aplause).
epoca de confraternitate a at matelor Rusă şi făcut din această zi, o zi de sărbătoare pentru armată au bine meritat dela Patrie, care este
Română. Rog pe M. Voastră s l primească, naţiunea noastră.» mândră de fiii ei.» (Aplause). (Va urma).
dimpreună cu toate mulţămirile Mele, asigu George Pruncu, după-ce declară că se Nicolae Fleva aduce elogii şi exprimă,
rarea sinceră a afecţiunii Mele nestrămutate.
uneşte în totul cu propunerea preşedintelui, recunoştinţă, săteanului român, care formează
N IC O LA E. adaogă: şi represintă temelia Statului nostru şi care
