Page 4 - Activitatea_1903_01_000
P. 4
Pag. 4 A C T I V I T A T E A Nrul 51
va plăti păgubaşului Indemnitatea cum s’a Ca de încheiere amintim pe scurt, 00000000j§?0©00000
zis mai sus. că la pregătirea alor 9 albumuri se cer
Toţi membrii societăţii sunt ţinuţi să spese de peste 7500 cor., poate şi mai mari.
cumpere carne (când vînzarea camei este
autorisată) după mijloacele şi trebuinţele lor. Această sumă, negreşit foarte mare
Art. 25. — Când nu sunt bani în cassă pentru o Reuniune ca a noastră, se va
pentru plata despăgubirei în caşuri urgente, putea acoperi abia pe jumătate din vân D A C I A
asociaţii pot fi supuşi la cotisaţiuni extra-or- zarea albumurilor de tipărit. Pentru a- 11
dinare proporţionale cu cea din urmă coti- coperirea considerabilului rest trebui-va
saţte şi cu trebuinţa. să întrevină obştea românească, în ser institut de credit şi economii, societate pe acţii.
Art. 26. — In caşuri de epidemie, plata
viciul şi cinstea căreia puse vor fi al-
despăgubirei se face numai dacă există un
fond de reservă, plata fiind subordonată re bumurile noastre. Reşedinţa societăţii: Orăştie (Szâszvâros, Broos).
surselor cassei In toate caşurile, în timp de Colecta s’a fost deschis, la expo-
epidemie, plata despăgubirilor se suspendă siţie, prin amicul şi vicepresidensul nos
pană la încetarea contagiunei, şi s6 facă tot tru Dr. D. P. Barcianu, cu suma de Birourile societăţii se află în casele proprii:
deauna proporţional cu pierderile fiecăruia. (Strada B e r ă r i e i nr. 12 lângă posta regească).
100 cor Au urmat d-na Constanţa Bar
Nu se va plăti nici o despăgubire ori-carui
cianu, care a contribuit 30, d-şoara A.
asigurat, care nu se va conforma prescripţiu-
Oltean 20, ear’ domnii: adv. Dr. E. Capital social 100.000 cor.
nilor legei de poliţie sanitară.
Art. 27. — Când se ordonă de admi Pătâcian 10 şi G. Borzea, notar corn.
nistraţie tâerea unei vite, în cas de boală con 2 cor. Următorii domni oaspeţi, veniţi Operaţiunile societăţii sunt:
tagioasă, spre exemplu tuberculosâ, dacă din România, contribuiră şi anume: S.
statul plăteşte o parte din valoare, cassa so Beloescu 10, D. Ureche 5, C. C. Ge,or-
cietăţii va completa numai partea din valoare A) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă
gescu 2, N. Manole 5, C, Roth 5 şi
pănă la concurenţa sumei de 80%. care. siguranţă hipotecară.
N. Mondrea 18 cor. 92 bani (20 lei). a) depunem fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de aman etare pe
(V a uima).
Zilele trecute am primit dela înte cor. 5 V2 %. aurituri, argintării, pe lângă disposi-
meietorul şi directorul băncii naţionale b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi
de un an cu 6%-
înştiinţare şi apel a României, dl E. Carada, o scrisoare, c) depuneri făcute de biserici, şcoale, concesiunea forului competent.
în care acest generos şi ilustru patriot F) Cumpără şi vinde efecte pu
în causa albumurilor Reuniunei noastre agricole. corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate
s’a declarat gata a cumpăra din albu- de binefacere cu 6% lombarda.
(Urm are şi ftne). murile tipărite exemplare în preţ de Contribuţia crarială pentru su G) Cumpără şi vinde realităţi.
Cu atât mai binevenite vor ii obiec 500 lei. mele depuse se plăteşte prin institut. Ii) Cumpără şi vinde ori-ce lu
tele ce ni-s’ar ti trimiţând din celelalte Rîndul e acum la cărturarii noştri, Regulamentul special pentru de cruri mobile.
comitate şi mat ales din multele ţinu cărora le adresăm rugarea se binevo- puneri se cuprinde în libelul de de I) Tot felul de întreprinderi co
puneri. merciale şi economice, în societate
turi, unde vechiul şi mândrul port ro iascâ a contribui, care cât poate şi-’l
Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură.
mânesc continuă a se menţinea. trage inima de dragul unei lucrări de pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente.
Spre a intimpina confusia şi încur mare interes cultural şi naţional, cum veazâ fără întârziere. L) Arendează şi exarâridează rea
căturile, este neaperat a se înzestra fie este edarea albumurilor des amintite. B) Acoardă credite personale pe litâţi şi alte drepturi şi intreprinder-
care obiect de trimis cu câte o tâşioarâ, Intre cei cu dare de mână şi pă lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul.
cusută bine şi cuprinzând: numele co trunşi de importanţa albumurilor se vor C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
«
munei şi al proprietarului, eventual ve afla, aşa sperăm, şi de cari vor ţinea
chimea (socotită după ani) obiectului, să contribue cu sume mai mari. Reu
preţul vânzării şi alte notiţe de interes niunile noastre de femei vor aduce şi
pentru noi. Un preţios serviciu ni-s’ar ele prinosul cuvenit, deasemenea cele
tace, daca ni-s’ar împărtăşi apriat şi în lalte reuniuni culturale în frunte *cu
tocmai, care e numirea locală ce o dau »Asociaţiunea«, institutele economico-
ţărancele cutârei găteli cusute, d. e. financiare, cărturarii orăşeneşti şi toţi
«altiţâ», «ciupag», «bănuţi», «pui pe dos», şi toate cari vor, împreună cu noi, să
«cheiţâ», «ciocănele» sau altcum. Nu înalţe arta ţărancei române şi se dee
mirile proprii diverselor ţeseturi ori şi acului şi răsboiului românesc avântul
cutârei găteli ţesute, d. e. «vargâ», «ale meritat.
suri» şi c. 1. de asemenea ar trebui In faţa muncei ce îndeplinim şi a
împărtăşite, dacă e să putem strînge şi
jertfelor grele ce pe altarul neamului
pune în serviciul obştei multele numiri aducem, cu dragă inimă, cu abnegaţie
adese interesante, felurite şi a bunâ-
şi zel fără preget, întemeiată apare spe
seamâ instructive. La brodânile îmbinate
ranţa că, în scopul copiărei, se vor tri
s’ar putea' alătura o schiţă tăcută din O p u ri-----
mite obiecte frumoase şi originale din Bilete du log.
simple linii,, înzestrate cu numirile lo E x istă deja de 14 ani şi este pro-
mai multe ţinuturi româneşti şi că în Broşuri - .
cale ţărăneşti. acelaş timp, vor incurge, pe seama Circulare -T-= , văzută cu to t felul de m a t e r i a l
Comitetele vrednicelor noastre Reu Bil. de visită n e c e s a r , ca ori-care altă tipografie.
confecţionării albumurilor, număroase
niuni de femei, de asemenea preotesele, dărui i în bani, cum şi obiecte foarte Invitări
învăţâtoresele, notărâşiţele şi preste tot, Bilanţuri =
vechi, pe seama colecţiei atinse mai sus. institutul j&i'pcgxafiie
doamnele noastre, îndoealâ nu încape, A c ţ i i = ~ =
Demetriu Comsa, Cap. de epist.
vor premerge cu bun exemplu, atât în presidentul „ Reuniunii române de Placate - ~ ii
alegerea şi strîngerea, cât şi înzestrarea agricultură din comit. Siâiiului ^ in erv a
Ord. de dans
< L S t 99
cu numiri în regulă a obiectelor de Adrese ■■■■— —
trimis. Compturi pe lângă că efectueşte o r i - c e co
De când cu exposiţia, făcut-am un Note m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i m o d e
modest început cu strîngerea de brodăm Preţ Curent. rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
Anunţui i- — ||J^2aSj
(chindiseli), ţesături şi alte obiecte foarte ziar humoristic şi satiric cu multe ilus- a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
Registre — __
vechi. îngăduit fie-ne să reînoim acum, traţiuni, care la 1 Ianuarie 1903 se va Imprimate— fără- erori.
şi prin tipar, rugarea de a ni-se trimite eda în broşuri lunare, în al XVI-lea an Couverte = Pâiiă de present se bucură de sprigi-
în cinste asemenea obiecte, pe seama Bilete de cun. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
dela naşterea sa. 3 _g
colecţiei începute. Etc. etc. eic. aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
De altcum gata suntem a şi cum ABONAMENTUL: a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
păra pe bani ceea-ce m-s’ar îmbia, cu l u c r a r e .
Pentru Austro-Ungaiia pe an 6 cor., pe 1j2
preţuri, fireşte, moderate. Ca unica ti p o g r afi e româneasca în
an 3 ror., pentru România şi str£ nâtate pe
La cumpărare vom da întâietate acest mare comitat, se roagă de bine-*
an 7 lei; pe 1/2 an 3 50 lei.
obiectelor, cari s ar fi deosebind prin voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u t e
frumseţă artistică şi vechime neobicinuită, L a 10 abon., u n u l se d ă rab at. rom., precum şi al privaţilor.
aparţină ele la industria casnică sau Abonamentul se trimite la : A d m in is
fiind modele ori vase străvechi, scule tr a ţia „ C a lic u lu i" în S ib tiu (N ayy-
de lemn sau de metal, icoane, cărţi, Szeben.
lucruri filigrane şi c. 1. Binevenite vor Administraţia „Calicului".
li mai ales obiectele de însemnătate
istorică sau artistică. .
„MINERVA" institut oocrafic în Qrăstie-