Page 1 - Activitatea_1903_01_001
P. 1
Anul II. Orăştie, 8 Ianuarie n. 1903. Nr. 52
ĂCIIYIIĂIEĂ 4 coroane.
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe x/s an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru Rom ânia şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 băni.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
Dr. Aurel Muntean L aurian B ercian
Crăciunul nostru. era un ce necunoscut, egalitatea era un De aceea sărbătorile Crăciunului Pe lângă aceste principii, des-
scut pentrn o anumită clică de oameni nostru aduc bucurie mare nu numai schide nou abonament pe anul 1903, cu
legaţi între ei prin interese particulare. bătrânilor, tinerilor ci şi pruncilor, şi la preţurile de până acum:
Fiecare popor, fiecare ţară, fiecare Cu un cuvănt zis, starea lumei de atunci toţi casnicii familiilor noastre. In urma
oraş, pănă şi fiecare sat îşi are datinele era putredă şi stricată, nu numai după acestui eveniment plin de nădejdi o Pe an 6 oor., pe jumătate an 3
sale, care-’l caracteriseazâ. De aceste nu natura firei ci şi după simţul moral. mulţime de datini şi obiceiuri frumoase oor., ear pentru plugari — ţărani
s6 desparte, ci le împlineşte şi le folo Cine putea da pept cu puternicii ne-a rămas dela părinţii noştri la aceste numai 4 cor. pe aU.
seşte cu toată punctualitatea, afle-se în Rugăm pe onoraţii noştri abonaţi
împăraţi de atunci şi cu iudeii de atunci sărbători înălţătoare şi datorinţâ sfântă
stare de bucurie sau, copleşit de lipsu îngâmfaţi şi conservativi în obiceiurile avem să le păstrăm şi nevătămate să şi sprijinitori a grăbi cu reînoirea abo
rile ce-’l apasă, în tristeţe. lor, decât singur numai împăratul Ce le lăsăm spre moştenire următorilor no namentului pe 1903, ear restanţierii
Nici o sărbătoare de peste an nu să binevoiască a se cuita în cel mai
rturilor,, care din iubirea sa cea ne ştri I Pe lângă păstrarea acestora şi
să aşteaptă cu atâta dor din partea po mărginită, la împlinirea vremii, trimite cercetarea bisericei noastre, să păstrăm scurt timp cu sumele ce ne datoresc,
porului Român ca Crăciunul. Poporul încunjurâud alte neplăceri.
pe fiul s6u să ie trup omenesc, în chip cu sfinţenie credinţa, dragostea şi nă
nostru îşi are datinele sale, care-’i arată
de rob, ca cel mai umilit, şi să se dejdea în Dumnezeu, aşa precum ne-a Redacţia şi Adm inistraţia.
originea şi îi aduc aminte de strămoşii nască nouă Mântuitoriul în peştera din învăţat Christos fiul lui Dumnezeu, cel
lui; durere că bunele însuşiri ici-colea,
Viflaim. ce s’a născut pentru noi şi ne-a mân
şi mai cu samă la oraşe, încetul cu în Un răspuns.
O stea neobicinuitâ să arată atunci tuit din robia păcatului I Fie, ca fi po
cetul dispar, sau apoi să împistriţează
pe firmamentul răsăritului, pentru că a porul nostru, fără deosebire de confe Foaia din Arad vrea să ne scoată
cu datini străine, pe cari cu atâta uşu
răsărit nouă lumina cunoştinţei, fâcănd siune, stare fi rang, pătruns de aceste vinovaţi pentru atentat săvîrşit asupra
rătate şi-le însuşeşte.
pe cei ce să închinau stelelor să se în învăţături, se trăiască în înţelegere fră- conştiinţei deputaţilor sinodali, fiindcă
Apropierea Crăciunului stîrneşte o
chine soarelui dreptăţii, Mântuitoriului ţiascâ între şinei în primul din numărul 139 al ziarului
bucurie nemărginită mai cu seamă la
nostru Isus Christos! îngerii cu pă Cu aceste, dorim tuturor cetitorilor nostru lansasem idea, că la noua ale
copii, cari privesc în această sărbătoare
storii vestesc în lume evenimentul cel noştri sirbători fericite l gere de episcop ar fi bine dacă sino
o zi însemnată, îutrucât li-se dă prilej
mare, cântând: »Mărire întru cei de sus dul din Arad ar urma calea pe care a
a merge din casă în casă colindând şi
lui Dumnezeu fi pe pămint pace fi urmat-o la 1874 congresul naţional-bi-
urând fericire celor ce i a cinstit cu „Activitatea44.
între oameni bunăvoire*. Magii să duc sericesc, când într’alt cas, analog cu
colăcei, nuci, mere şi altele.
să ’i-se închine celui nou născut, ducân- cel de acum dela Arad, în locul ne
înălţătoarele sărbători ale Crăciu
du-i daruri: aur, smirnă şi tămâie. Cu numărul de faţă încheiem al confirmatului metropolit a ales o per
nului nostru involuntar dau impuls sim-
ţămintelor noastre religioase să se ma împăraţii cei puternici să cutrămurâ doilea an de muncă şi cu ajutorul lui soană agreată şi binevăzută la factorii
nifesteze. Şi noi cu bucurie dăm curs şi inimile cărturarilor şi fariseilor egoişti D-zeu şi al amicilor de principii vom decizători.
liber acestor simţăminte, pentru că bi să turbură. Puterea lui Dumnezeu însă continua şi mai departe. Foaia dela Arad se află pe punct
serica ni-le-a dat, şi noi trebue să fim învinge, şi neamul omenesc să mântu- Ca şi până acum, vom sta la dis- greşit de vedere, când pune chestia
recunoscători bisericei de care, a fost, eşte din robie, pentru câ de odată cu posiţia publicului neîndreptăţit, vină plân- astfel: Avem ori n’avem drept de ale
este şi va fi legată soartea viitorului naşterea lui Christos, să nasc: Credinţa, sorile dela ori şi cine şi contra ori şi gere ? Şi fiindcă avem acest drept, vom
nostru. iubirea fi speranţa creftinească, cari cui, vom da loc şi întîmpinărilor obiec lupta, că dreptul să ne fie respectat;
înainte de naşterea lui Christos umplu de idealuri sufletele cele înse tive şi îndreptăţite. pentru că n’avem decât să ne întoar
lumea gemea sub jugul despotismului tate după lumină, adevir, dreptate, fră- Scurt, »Activitatea« va fi şi pe vii cem moneta, şi să punem întrebarea
Roman, care nu cunoştea alte arme ţietate, egalitate fi pace între popoare. tor tot aşa de neatîrnătoare şi nu va astfel: Are ori nu are şi guvernul ţării
pentru răspândirea culturei şi civilisa- O lume nouă să formează, un nou servi cultul personal, ţinăndu se strict drept de a refusa propunerea de în
ţiunei decât ferul şi focul. Dreptul po curent de idei, şi o nouă viaţă în spre de programul său inaugurat la prima tărire, atunci când alegerea cade pe o
poarelor să măsura cu sabia, frăţietatea fericire 1 sa apariţie. persoană lui neagreată? şi suntem în
♦ Adunarea deputaţilor, în unanimitate, ♦ Felicitările, ce Mi-a trimes Adunarea In faţa acestui fapt măreţ, Senatul, în
___ FOlfrOARA exprimă Măriei Tale călduroasele ei felicitări deputaţilor, sunt cu deosebire scumpe inimei unanimitate, presintă Măriei Tale viile Sale
pentru strălucita victorie deia Pleva. Ea de Mele de Domn şi de oştean român.
felicitări şi aduce omagiul devotamentului Său.
clară că armata română şi Comandantul ei ♦ Memorabilul triumf dela Plevna va des Să trăiţi Măria Tal
28 Noemvrie. suprem au bine-meriiat dela Patrie. chide, sper, o nouă eră de mândră desvol- Să trăiască România 1*
♦ Adunarea roagă pe Măria Ta să facă tare şi înflorire pentru iubita noastră Patrie. Senatul a aprobat această adresă prin
(Urmare.) a se agrea de Maiestatea Sa împăratul Ale ♦ Puternicul şi binevoitorul nostru vecin, aplause generale şi prelungite.
Iată, d-lor, propunerea ce trebue făcută xandru al II-lea, viile sale felicitări pentru Maiestatea Sa împăratul Alexandru al II-lea, Tot de odată, Senatul a dat autOrisare
din partea biuroului, care ne represintă pe glorioasa izbândă a armatelor lui. cu a căruia glorioasă armată oştirea română biuroului său ca să presinte felicitări Măriei
noi toţi; şi în materie de asemenea propu ♦ Să trăiască Măria Ta I şi-a amestecat sângele, a fost foarte simţitor Sale Doamnei.
nere nu trebue să facem politică. ♦ Să trăiască Maiestatea Sa Alexandru pentru sentimentele ce i-a exprimat Adunarea La telegrama Senatului, Domnitorul a
Tot de odată cred că e bine ca tdt deputaţilor României. dat următorul răspuns.’
al II-lea I
biuroul să comunice din partea noastră că ♦ Fiţi interpretul simţămintelor Mele de ♦ Armata şi Eu suntem recunoscători
♦ Să trăiască aripatele aliate!*
Adunarea, în unanimitate, simte de datorie gratitudine cătră mandatarii ţării*. pentru felicitările, ce ne trimite prin Dv., cel
Biuroul si comisiunea Camerei presefi-
a face mulţumirile şi felicitările ei Marelui CAROL. dintâiu Corp al Statului.
tându*se apoi şi la palat, Măriei Sale Doamnei,
Imperator Alexandru II. (Aplause). La Senat, ştirea despre căderea Plevnei Naţiunea română, sunt convins, nu va
preşedintele C. A. Rosetti a rostit, în numele
Propunerea lui George Vernescu a fost n’a fost comunicată în mod oficial. uita nici odată recunoştinţa ce se datoreşte
Adunării, următoarele cuvinte:
admisă în unanimitate. După deschiderea şedinţei, dela 29 No oştirei, scut puternic al onoarei şi indepen
Adunarea a delegat apoi o comisiune, ♦ Camera deputaţilor a votat astăzi în emvrie, Dimitrie Brăteanu, vice-preşedinte al denţei.
aleasă din sinul ei, prin tragere la sorţi, care unanimitate că armata română şi viteazul ei Matorului Corp, care presida acea şedinţă, a Sprijiniţi pe patrioticile sentimente ale
împreună cu biuroul să presinte felicitările ei conducător au binemeritat dela Patrie. a sezistat Senatul despre adresa de felicitare Senatului şi ale ţării întregi, vitejii noştri
Măriei Sale Doamnei Elisabeta ♦ Representanţii naţiunii ne-au făcut onoarea ce urmează a fi trimisă Domnitorului pentru oşteni vor merge împreună cu Mine neclin
Această comisiune era compusă din de de a ne însărcina încă, de a presenta înăl- gloriosul fapt de arme al armatelor aliate. tiţi pe calea mârirei şi prosperităţii Patriei*.
putaţii : ţimei Tale felicitările şi simţămintele lor de La acest scop, şedinţa a fost suspendată. C A R O L .
Petre Zamfirescu, Ion Fundescu, R. N. devotament pentru Măria Ta, care, pe când La redeschidere, Dimitrie Brăteanu a
Biuroul Senatului s'a presentat la palat
Locusteanu, Pană Buescu, G. Fulger, G. Tăcu, Ilustrul Căpitan conducea armata română la dat cetire următorului proiect de adresă:
G. Cantili, N. Furculescu, H. Zugrăvescu, M. glorie, ca o mamă duioasă vindecai ranele ♦ Prea înălţate Doamne, şi Dimitrie Brătianu a rostit următoarele
cuvinte:
Burileanu, I. Poenaru, N. Constantinescu, C. oştenilor şi-i retrimiteai astfel, veseli şi pu Partea ce a luat armata română la că
Fusea, D. Genescu, G. Hasnas, P. Arbore, I. ternici, la noue biruinţe. derea Plevnei a umplut inimele tuturor Ro „Măria Ta,
Carabatescu, G Lecca, I. Sturdza, I. Ionescu. ♦ Să trăiţi Măriile Voastre, pentru a iubi mânilor de bucurie şi de o legitimă mândrie Senatul se simte ferice d’a presintă astăzi
Conform votului Camerei, biuroul a şi a fi iubiţi*. naţională. Măriei Voastre fel citările sale respectuoase
trimis Domnitorului următoarea adresă de La felicitările Adunărei, Domnitorul a Eroismului Măriei Tale şi al oştenilor şi omagiul simţcmintelor sale de devotament,
felicitare: răspuns prin următoarea telegramă: 1 Români datorim reîntoarcerea gloriei străbune. pe care le-a presentat Prea înălţatului nostru
