Page 2 - Activitatea_1903_01_001

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 52

curat cu faptul, că din o eventuală analele privitoare la afacerile bisericilor »Rev. Ec.«, nu s’a realisat. Dintre su­ Lamentările ce s6 cuprind în acest
tragdre în degete pe tema validitării româneşti. tele de funcţionari şi conducători ai articlu final sunt la tot caşul îndrep­
dreptului, nu sinodul, ci guvernul va Invectivile aceste la tot caşul vor băncilor noastre au fost foarte puţini, tăţite. Ţînta urmărită nu s£ va ajunge
eşî biruitor, ca cel mai tare. contribui la destrăbălarea treburilor die- ba aproape nu s’au găsit de loc, cari îns6 pănă atunci, pănâ când în direc­
Dar fiind vorba de drept, ne per­ cesei arădane şi vor provoca ingerarea să useze de ospitalitatea revistei noastre ţiuni şi comitetele de supraveghere s£
mitem să scoatem şi noi la suprafaţă guvernului în măsură mare. Oare ătunci spre a conlucra la desvoltarea şi per­ vor dispune alegerile după sprinceană;
un drept, — dreptul Metropolitului. Ca­ cari sunt vrednici de blăstimul oame­ fecţionarea organisaţiunii economice-fi- pănâ când membrii direcţionali nu vor
nilor de bine? Dat ne va fi a face es- nanciare a poporului nostru. fi bărbaţi, cari s6 umble pe picioarele
nonul 6 al sinodului prim ecumenic ne
perinţe şi mai triste!) proprii şi s6 ştie medita asupra che­
spune, anume, că: «nime nu poate fi Constatăm prin aceasta un fapt
episcop fără sentenţă şi învoirea Me­ trist — nu numai pentru noi, ci preste mării lor cu capul lor propriu şi sfe nu
tropolitului«. Ear’ Andreiu baron de tot şi pentru starea în care se află băn­ joace rolul de marionete, puşi la dis-
Şaguna scrie în privinţa aceasta ur­ cile noastre. Căci nu credem că această creţiunea a câte unui director executiv
mătoarele în cartea sa: «Compendiu regretabilă apariţiune să se poată atribui sau preşedinte fără suflet şi cu însuşiri
de dreptul canonic« (pag. 121): Unicul organ de specialitate al numai împrejurării, că redacţiunii noa­ despotice.
In restimp de 4 ani nici pe departe
— Mai departe se poate naşte şi băncilor române în Nr. 52 dela 27 De­ stre nu i-ar fi succes a ţinea revista la
acea întrebare, dacă poate cineva să cemvrie 1902 st. n. publică următoarele: un nivel care să satisfacă aşteptările şi nu s’a ajuns la oare cari unificări, ce
se facă episcop peste judecata Metro­ să câştige simpatiile cercurilor interesate, priveşte administrarea însăşi, cu atât
politului? Aceasta îşi află deslegare în „La finea anului. ci în mare parte va trebui să o atri­ mai puţin s’a atins acea dorinţă, ce
des citatul canon al 6-lea al sinodului buim şi indiferentismului elementelor să pusese de problemă la apariţia acestei
Cu numărul de faţă încheiăm un reviste economice.
ecumenic I, în care lămurit stă, că: angajate astăzi la conducerea băncilor
nou an al existenţei «Revistei Econo­ Pedecă stagnatoare la o desvoltare
dacă cineva s’ar face episcop peste ju­ noastre. Se pare anume, că nu avem
mice*. mai intensivă presupunem a fi fost, şi
decata Metropolitului, marele sinod a încă oameni cu cunoştinţe de specia­
Timpul decurs dela înfiinţarea ace­ va fi şi în viitor, “acea împrejurare, că
hotărît, că unuia ca acestuia nu i-se litate mai superioare, că în administrarea
stui organ, ce e drept, e relativ încă »R. E.« este supusă unui control prea
cuvine a fi episcop«. institutelor noastre suntem lipsiţi şi de
foarte scurt, dar cu toate aceste suficient aspru din partea susţinătorilor ei, în­
Să punem deci întrebarea astfel: prevederea necesară pentru viitor şi ne
spre a ne putea forma o judecată asupra trucât discusiunile libere, mai cu seamă
Are sau nu are şi Metropolitul dreptul conducem numai de interesele momen­
întrebării, dacă şi întru cât ni-a succes din partea celor aievea chiemaţi, sunt
de a-’şi spune judecata în chestii de tului, fără a ne preocupa mult de soartea
prin lucrarea noastră de păn’aci a ne rari sau cu desăvîrşire exchise. Dacă
alegere de episcop? Şi dacă îl are, nu noastră de mâne.
apropia de ţinta ce am urmărit-o prin şi în viitor să va urma tot aşa, apoi
cred cei dela Arad, că are şi datorinţa In vederea acestor stări nici jert­
crearea şi desvoltarea publicaţiunii noa­ toată munca asiduă şi grea va fi şi mai
a griji, ca acest drept să-’i fie res­ fele băneşti, nici îmbunătăţirile aduse
stre. zădarnică.
pectat ? foii noastre în timpul din urmă, nici
Respunsul ce trebue sâ ni-1 dăm la Să ne recunoaştem păcatul propriu.
Cei în drept să mediteze asupra această întrebare, — o recunoaştem cu munca zeloasă a micului nostru grup Cele mai multe institute în mod ego-
lucrului. N’am scris de altcum, nici ar­ toată sinceritatea, — e puţin încuragia- de colaboratori interni, nu au putut face istic retac experienţele zilnice, ce le fac
ticolul din numărul 139 al ziarului nos­ tor, încât astăzi, după 4 ani de zile, din «Revista Economică** ceea-ce avea pe terenul economic-administrativ, în loc
tru, nici cel de acum, în scopul de a nu putem enunţa cu deplină convingere să fie, şi continuând stările de păn’aci, de a le împărtăşi, după praxa revistelor
provoca discuţii cu foaia dela Arad; nici chiar aceea, că jertfele băneşti de­ probabil deja în timp apropiat va trebui străine de asemenea natură Dacă şi în
ci le am scris în urma datorinţei ce ne stul de considerabile ce le-a reclamat să ne punem întrebarea, dacă are ori viitor va dăinui asupra institutelor şi
incumbă de a apela la tactul şi înţe­ susţinerea «Revistei Economice«, şi nu raţiune a aduce şi în viitor jertfe conducătorilor lor tot acest sistem de
lepciunea deputaţilor sinodali din die- munca asiduă şi grea la care ne-am atât de mari spre a servi o serie de jalusie şi va lipsi simţul comun bine pri­
cesa Aradului,ca la noua alegere de supus, nu au fost zădarnice. instituţiuni, care pare că nu reflectează ceput, apoi la resultate progresive să
episcop să caute şi să resfire norii ce «Revista Economică-*, după inten- la serviciile noastre. nu ne aşteptăm, ci şi peste zeci de ani
ameninţă cu primejdie biserica noastră ţiunea fundatorilor ei, avea să stee în înainte de ce am lua însă o ho- tot aci vom remânea.
naţională, şi credem, că domnii depu­ cea mai intimă legătură cu institutele tărîre definitivă în această chestiune, A învinui sutele de funcţionari ai
este datoria noastră a nu părăsi causa
taţi, cărora tot aşa le zace la inimă în al căror serviciu a fost pusă; avea băncilor noastre, că nu s’au folosit de
binele de obşte ca şi nouă, ne vor în­ să le fie nu numai un bun sfătuitor, ci ce o servim cât timp o mai putem sus­ ospitalitatea revistei spre a conlucra la
ţelege. totodată şi o credincioasă călăuză în ţinea cu speranţe de reuşită. desvoltarea şi perfecţionarea organisa­
(Am făcut loc răspunsului atât de daraverile lor de toate zilele, precum Vom continua deci a ne face da­ ţiunii economice-financiare peste tot, să
obiectiv al »Telegrafului Roman« dela şi terenul pe care experienţele, cuno­ toria şi vom insista, eventual şi cu mij­ poate aplica, credem noi, numai acolo
21 Dec. 1902 (3 Ianuarie 1903) referitor ştinţele şi vederile cercurilor largi ce loace mai drastice, ca şi alţii să şi-o şi numai la aceia, cari au directori li­
la neîntărirea dela Arad. — Ce deose­ conduc băncile noastre, să devină un facă. Căci scopul ce îl urmăreşte revista berali şi cari admit, ca şi funcţionarii
bire întră înjurăturile, persiflările şi bun comun al totalităţii acestora. noastră: consolidarea instituţiunilor noa­ să-’şi aibă părerile lor. Unde însă regu­
ameninţările » T. P. <* * la adresa capului Această parte de caracter pur prac­ stre financiare, nu se poate realisa decât lamentele draconice, vrednice de alte
bisericesc, cari stau fără păreche în tic a serviciilor ce avea să le facă cu concursul conducătorilor acestora.*' vremi, atîrnă ca sabia lui Damocle de

Domn la primirea nuvelei îmbucurătoare a s’au petrecut. Locul meu în asemenea îm­ Delegaţiunea era compusă de d-nii: Ge­ cei răniţi, precum şi gradele inferioare, atâ{
luarei Plevnei. prejurări era în fruntea oastei, care apăra neral Iarca, comandantul corpului IV de ar­ morţi cât şi răniţi.
Pe când eroismul oştenilor Români şi al moşia românească, onoarea şi neatîrnarea ei. mată ; General Tătărăscu, comandantul divi- M. S. Regele răspunse în modul următor :
Augustului lor Şef crea României titluri ne­ Ţara ştie cum armata şi-a făcut datoria, cum siei IV. infanterie ; General Anghelescu, co­ „Primesc cu vie mulţumire acest frumos
prescriptibile la stima şi la iubirea lumei în­ ea a realisat speranţele puse într’însa, justi­ mandantul brigadei VIII. infanterie, şi de dar, ca o nouă dovadă a credinţei armatei
tregi, Măria Voastră aţi luat şi luaţi o parte ficând şi nestrămutata Mea încredere. câte un colonel, un locotenent colonel, un şi ca o scumpă amintire a răsboiului, în care
activă la apărarea Patriei, căutârd a uşura Intorcându-mă de pe câmpul de luptă, maior, un căpitan, un locotenent şi un sub­ infanteria a avut un rol aşa de însemnat.
suferinţele bravilor noştri oşteni, rane pe astăzi când cele mai scumpe din datorinţele locotenent din fiecare corp de armată; ear’ Mă bucur că aţi ales tocmai chipul unui do­
care ei le primesc voioşi pe câmpuri.e de dela o mie optsuteşasezeci şi şese s’au înde­ de un locotenent colonel, un maior şi un robanţ, care a câştigat în campania noastră
bătaie, pentru-ca să vindece rana cea mare plinit, am voit a veni iarăşi în mijlocul D-V. Căpitan din divisia activă. o adevărată popularitate. Regimentele de in­
a ţărei noastre, pentru-ca să dea României, spre a mulţumi de felicitările ce Mi-aţi tri­ La ora 2 p. m., Maiestăţile Lor cu Al­ fanterie şi batalioanele de vânători pot privi
independenţa atât de dorită. mis prin delegaţiunea însărcinată a Mă întim- teţele Lor Regale şi A. S. R. Principele Carol cu mândrie pe camarazii lor, cari au cules
Să trăiţi Măria Tal pina în Bulgaria. Din fericire, evenimentele intrară în sala tronului, unde se aflau: dl la Griviţa, Plevna, Rahova şi Smârdan lauri
au mers mai repede decât se credea, şi as­ Sturdza, preşedintele consiliului şi ministru neperitori. Acolo trupele pedestre au întemeiat
Să trăiască armata română şi ilustrul
tăzi avem o nouă pagină de înscris în Istoria de răsboiu, delegaţiunea oficerilor în ordinea renumele lor ■ trofeele cucerite pe câmpurile
său Şefi ‘
Trăiască România liberă şi indepen­ noastră, căderea Plevnei. vechimei, casele militare Regală şi Princiară. de bătălie, mărturisesc cu ce avînt au luptat
Ştiu şi am simţit că ţara a fost într’un Dl General Iarca, luând cuvântul în nu­ şi cu ce vitejie au înfruntat toate primejdiile.
dentă 1“ cuget unită cu Mine în toate grelele împre­ mele oficerilor, se exprimă astfel:
La 15 Decemvrie, Domnitorul s’a re­ Sunt convins că faptele răsboinice din trecut
jurări prin cari am trecut, şi că eaatresăltat Maiestate, vor fi deapururea un puternic îndemn pentru
întors în capitală, fiind primit cu mare en-
de bucurie la auzirea izbândelor armatei • Infanteria recunoscătoare Maiestăţii Voas­ viitor, şi că armata nu va uita nici odată
tusiasm.
noastre. tre pentru tot binele ce a făcut armatei şi marea epocă când s’a redeşteptat acuma 25
Dela gară, Domnitorul s’a dus dea
Sunt mândru că am fost în capul ei pentru gloria neperitoare ce i-a dat, îndrăz­ ani vitejia strămoşească. Mulţumesc pentru
dreptul la Metropolie, de unde apoi, după ser­
pe când şi-a vărsat sângele pentru indepen­ neşte să ofere Maiestăţei Voastre acest dar, cuvintele călduroase cu cari-mi oferiţi acest
viciul Te-Deumului, a intrat în sala şedinţei
denţa scumpei noastre Patrii. în semn de dragoste, de devotament şi de frumos dar, împodobit cu episode ale răsbo­
Camerei şi a ţinut următoarea cuvântare:
Dumnezeu să binecuvinteze România de recunoştinţă ce păstrează Maiestăţii Voastre iului şi care are un preţ deosebit pentru
«Domnilor Senatori, sine stătătoare şi să întărească pururea vi­ şi întregei Familii Regale*. Mtne“.
• Domnilor Deputaţi, teaza noastră armată 1“ Darul oferit era o frumoasă statue de Ziua de 28 Noemvrie, a 25-a aniver­
»ln anul 1866, când am pus piciorul Amintirea acestor fapte s’a sărbat acum bronz, turnată la şcoala de meserii şi repre- sare a căderei Plevnei a fost vestită Capi­
pe pământul românesc, am venit mai întâiu după trecere de un sfert de veac în chipul sentând un dorobanţ în ţinuta de campanie talei prin 21 lovituri de tunuri.
în mijlocul Representaţiunii Naţionale, spre a următor: cu arma la picior. Pe soclu, lucrat asemenea La orele 108/*, M. S. Regele dimpreună
spune ţării că din acea zi vom împărtăşi îm­ Marţi, 26 Noemvrie, o delegaţiune a cu multă artă, se văd baso reliefuri repre- cu A. S- R. Principile Ferdinand, a mers la
preună soartea cea bună ca şi pe cea rea. infanteriei s’a presentat la Palatul Regal, spre sentând trecerea Dunării, bătăliile dela Gri- biserica Sf. George Nou, pentru a asista Ia
Unsprezece ani au trecut de atunci. a oferi M. S. Regelui un obiect de artă, cu viţa şi dela Smârdan, precum şi o inscripţie serviciul divin ce se oficia în amintirea acestei
Multe greutăţi, multe nevoi am avut de învins. ocasiunea jubileului de 25 ani al răsboiului arătând nominal pe toţi oficerii de infanterie zile memorabile, străbătând calea Victoriei,
De şese luni, mari şi însemnate evenimente independenţei. morţi pe câmpul de luptă, iar numeric pe Bulevardul şi strada I. C. Brătianu, unde