Page 3 - Activitatea_1903_01_001
P. 3
Nrul 52 A C T I V I T A T E A Pag. 3.
asupra capului lor, acolo înceată chiar începutul la 8 ore seara. Preţul de in Atunci a venit un vânt. In câteva mi
şi părerile întemeiate pe praxă, prin cari CORESPONDENŢA trare : de persoană cor. 1.50, de familie 3 nute satul era în flăcări. Ear' oamenii steteau
cor, logea cu câte 6 cor. Bilete de întrare neputincioşi în stradă, scrîşnind dinţii, cu
de altcum numai folositoare ar deveni
se află de vânzare numai seara la casă. mânile ridicate spre cer.
pentru institute şi poate că ocrotitoare Stimate Dle Redactor! Oferte benevole să primes cu mulţu
pentru clientelă.
• Corul mixt» din Spini înfiinţat de sub mită şi să vor cuita publice. Damele sunt — E m ig ră rile la A m erica. Comisia
Pănă când între directorii institu scrisul, din tinerimea din loc, mişcat de iu- rugate a se presenta în toaletă simplă ori emigrărilor din Washington a publicat ra
telor şi funcţionarii acelora s6 va sus birea şi dragostea cătră s. biserică, în 16 costum naţional. portul său despre anul financiar 1901 —1902
ţinea acel zid despărţitor; pănă când Noemvrie c. n. anul trecut a dat o »pro- încât avem informări petrecerea va fi în care se cuprind şi datele statistice des
aceştia sunt expuşi despotismului atărui ducţiune teatrală» în favorul înfiinţării unui bine cercetată. Cei-ce din greşală n’ar fi pre emigrările în Statele-Unite americane.
fond pentru zidirea unei biserici noue, după primit învitare, sunt rugaţi a se privi prin
ce director ignorant, care a ajuns ca Datele acele sunt prea triste pentru noi,
ce biserica cea veche a fost grav lovită şi aceasta de invitaţi.
musca în z6r în direcţiune pe temeiul scrie >Kozgazdasâg« dela 29 Decemvrie,
mişcată în zidurile sale prin cele două ful pentru-că cifre autentice dovedesc cât de
linguşirilor tîrîitoare, căruia îi lipsesc şi gere descărcate asupra-i în vara trecută. — Avansări în armata comună. mari şi însemnate sunt emigrările din Un
cele mai primitive însuşiri intelectuale; Venitele la producţiunea teatrală au fost Pe ziua de 1 Ianuarie s’au făcut avan garia. In anul amintit au emigrat din Mo-
şi până când posiţia funcţionarilor nu de 37 cor. 70 fii., din care substrăgându-se sările în reservă în armata comună. narchie peste tot 171.989 persoane în Sta-
va fi regulată prin lege, ear’ existenţa spesele, a remas un venit curat de 25 cor. Intre cei avansaţi sunt şi următorii: tcle-Unite, pe când în anul precedent abea
Suprasolviri a incurs dela domnii: Farkas
lor asigurată în mod permanent, devine Sublocotenenţi în reservă la infanterie: 113-390. In anul ultim au emigrat 36,900
Zsigmond, notar cerc. în Jeledinţi 2 cor.,
ridiculă pretensiunea »R. E.« Gabriel Simon reg. 62, Ioan Ciuleiu 82, Slovaci, 23.609 Maghiari şi 30.223 Croaţi-
Onor. Demetriu Ianc, paroch în Turdaş 1 George Triffa 64, Ştefan Mezei 82, Slavoni; aşa dară din ţările coroanei ungare
Nimic mai trist pentru băncile cor.; Chira George, docent în Spini 1 cor.; Roman Lucerna 62, Sebastian Stoica laolaltă 90.732 persoane, adecă 52.70 per-
noastre române decât diferinţa ce s6 Nicolau Teodor, docent în Ocolişul mic 1
64, George Telescu 51, Emil Banciu cente, luând în băgare de seamă numărul
aplică între directori şi funcţionari. cor.; Aron Dungaciu 1 cor.; Victor Ghinea 50, Geoige Demeter 63, Vasile Varga emigranţilor din Monarchie. Afirmă numita
Oameni necualificaţi, cari abea îşi 1 cor. Deci primească toţi d-nii participanţi 63. In artilerie: Dr. Sextil Puşcariu reg. foaie, că se pot calcula şi 53°/0» adecă se
şi suprasolvenţi şi pe această cale sincerile
ştiu scrie numele, în viaţa lor nu au 34 de div., Virgil Olariu 36, Ioan Co- mai adaug şi Nemţii, Rutenii, Jidanii şi alte
noastre mulţămite pentru bunăvoinţa şi spri- manici 34, Traian Mihaiu 36. — Că naţionalităţi emigrate din Ungaria. Acest
produs nimic, apoi oameni histerici, slu
ginul dat pentru interesul s. biserici. deţi aspiranţi de oficeri în infanterie: — conspect trist ar fi şi mai dureros, dacă
garnici şi diletanţi cunoscuţi, s£ dSrîme Tot cu această ocasiune On. D. Simian George Preda 2, Anton Petric 2, Ze- ni-s'ar pune la disposiţie datele statistice şi
asupra funcţionarilor şi existenţei lori? Corvin jun. din Orăştie a donat s. biserici novie Gheaja 31, Ioan Balint 64, Ar- din America-de-sud. In fine lamentează, cât
Poftească şi scrie careva funcţionar o icoană foarte frumoasă în preţ de 20 cor., tene Mureşianu 31, Mateiu Sirlineanu de zdrobitoare şi apăsătoare pot fi ranele
un atare tractat, care ar învolva în sine îi mulţămim şi pe această cale, că ceea-ce 62, Nicolae Căldărea 31. La vânători: stărilor publice, dacă aţâţa oameni părăsesc
a jertfit pentru mărirea şi lauda lui D-zeu,
sanarea afacerilor dela o bancă, ai cărei Victor Costantinescu bat. 28 de vânăt. patria lor, care i-a hrănit şi crescut până
să i-se răsplătească însutit. — Următorii sub-oficeri în reservă din acum, deşi legile americane pun multe pedeci
directori sunt dresaţi de a vota la co
In fine, On. Dle Redactor 1 Nu pot re- infanterie şi vânători au fost avansaţi emigrărilor. Faţă de aceste lamentări ce să
mandă şi sunt aplicaţi a mistifica chiar tăcea aceea, ca să nu aduc înaintea Onora cădeţi în reservă: Nicolae Tamaş 31, zică bietul Român, care zilnic este asuprit
şi voturile, apoi ţine-te la persecuţii, şi- tului public cetitor trista împrejurare, că
Vasile Preşmereanu 64, Iosif Maiorescu de executori financiari, judecătoreşti şi ad
canări, conduită rea, cercetare discipli din comitetul bisericesc nici un membru n’a 63, Ilie Beleuţia 31, Vas. Sâlăgianu 50, ministrativi ? I
nară şi alungare din post! Unde lipseşte luat parte la producţiunea teatrală, afară de Adam Damian 64, Vasile Magda 2,
George Ciolna, cassar al şcoalei şi membru
cultura inimii, te poţi aştepta la toate. Nerva Oncu 51, Iulian Braşoveanu 51,
în comitetul bisericesc: le-a. fost frică că — Bancnote de iooo coroane. In
In vederea acestor stări »R. E.« George Voina 50. In cavalerie: Caiu
li-se va întâmpla ceva de vor ajuta cu filerul Pop, la reg. 1. de husari. — In artile 2 Ianuarie 1903 vor întră în circulaţie
nu va acapâra colaboratori şi nu va lor »concertul* pentru însăşi biserica lor. nouâ bancnote şi anume de 1000 co
ajunge nici când la nivoul dorit. In 1/14 Ianuarie, seara la 7 ore, corul rie: Remus Cosma 36. roane. Nouâle bancnote au o lăţime de
Chemarea »R. E.« este s6 conlucre din Spini va da o producţiune teatrală tot 192 mm. şi înălţime de 128 mm. Câm
— O tragedie. Ai crede că e dintr’un pul adevârat al bancnotei e de coloare
din puteri pentru stabilitatea funcţiona în favorul s. biserici la > Ciurda dela podul roman ştirea următoare:
rilor, cari sunt mai strîns legaţi de Simeriei«. vânâtă şi înfrumseţat cu un cap ideal
Spini, la 1 Ianuarie 1903. In noaptea spre Dumineca trecută paci- de femee şi împrejur struguri şi rose.
soartea institutelor decât mulţi directori nicii locuitori din comuna Loman (Ungaria- Pe o parte e vulturul austriac, pe cea
In numele coriştilor:
slabi de înger. In această direcţiune de-nord) au fost alarmaţi designale de alarmă. laltă emblema Ungariei. Pe partea au
Ioan A vra m ,
doreşte corpul funcţionarilor s6 vadă o paroch şi instructor de cor. Casa ţăranului Antonie Podric era în flăcări. Când striacă e indicată valoarea bancnotei în
mişcare oare-care temeinică. o stingeau mai cu zel focul, deodată se aprinde toate 8 limbile din Austria, deci şi ro
Numai cu un corp de funcţionari NOUTĂTI altă casă din capul extrem al satului. Apoi încă mâneşte, ear pe partea maghiară e nu
stabil şi permanent să va ajunge mai una, şi încă una, — rînd pe rînd. Oamenii mai text maghiar. Câmpul fundamental
’şi-au perdut capul. Toţi ştiau că au de lu al bancnotei e brun. Deodată cu adu
lesne consolidarea institutelor noastre cru cu un răufăcător. Şi într’adevăr, cerce cerea în circulaţie a nouâlor bancnote,
T u tu ror cetitorilor n o ştri le do
financiare. tând, ’l-au prins pe ţăranul Matei Rucan bancnotele de 1000 florini vor fi scoase
r im * Sărbători fe r ic ite ! »
La această temă vastă vom mai chiar în clipa când punea un mănunchiu de din circulaţie şi anume vor fi primite
reveni de altcum, rugăm pe cei inte — Petrecere cu dan s va aranja tine pae cu foc la streşina căsii lui George Mihoc. la banca austro-ungară şi filialele ei
rimea română din Orăştie şi jur în sala Ho Rucan era un alienat pacinic, care trăia la până în 30 Iunie 1904; ear de atunci
resaţi a să expectora în merit, noi bu
telului »Transsilvania« din loc, Joi (a doua rudeniile sale în Lomna. Oamenii înfuriaţi încolo până în 31 Decemvrie 1904 vor
curos le deschidem coloanele noastre,
zi de Crăciun) 26 Decemvrie 1902, 8 Ianua ’l-au prins şi ’l-au aruncat într’o boade de fi primite numai la institutele centrale
promiţând discreţiune perfectă. rie 1903. Venitul curat este destinat pentru fân ce ardea bobotae. Peste un pătrar de ale băncei.
bisericile române din loc. Comitetul aranjator. cias sărmanul Rucan era scrum şi cenuşe.
mulţimea, îndesată pe trotuare, aclama cu generali şi superiori cari au luptat în timpul sângele lor cea mai frumoasă pagină a isto Cu un trimes al Provedinţei V'a fost
iubire şi respect pe Suveran, aruncându-i râsboiului Neatârnării. riei noastre naţionale. dat, Sire, să redeşteptaţi la vieaţă întreg
flori; iar trupele ce au luat parte în paradă, La orele 7 fără un sfert. Maiestăţile Serbând astăzi cu recunoştinţă a două neamul românesc ce zăcea de secoli în ui
înşirate dealungul stradei I. C. Brătianu până lor şi Alteţele Lor Regale Principele Ferdi- zeci şi cincea aniversare a intrării triumfale tare sub impilarea străinilor ce-1 încunjurase.
la biserica Sf. George-Nou, dete onorurile. nand şi Principesa Maria au intrat în sala a armatelor aliate rouso-române la Plevna, Prin actele Voastre măreţe, săvîrşite
La sosire Maiestatea Sa a fost întâm de sârbări, unde s’au întreţinut cu toate per gândesc la toţi acei cari sub ordinele Mele, în scurt timp, Dinastia Hohenzollern şi des
soanele presente. au condus trupele la izbândă. In amintirea tinele întreg neamului Românesc sunt indiso
pinat de dl D. Sturdza, preşedintele Consi
liului de miniştri şi ministru de râsboiu ; de In timpul mesei M S. Regele a rostit acelora cari nu mai sunt, şi urând vieaţă lubil legate pentru vecie şi istoria Vă va
următoarea impunătoare cuvântare: lungă celor cari trăesc, ridic păharul Meu1'. denumi cu drept cuvânt Carol-cel-Mare, steaua
d-nii miniştri ; de dl Balabanow, agent di
„Cu vie mulţumire Am întrunit astăzi Ultimile cuvinte ale Suveranului au mântuitoare a României.
plomatic al Bulgariei ; de dl primar al ca
împrejurul Meu pe vechii Mei tovarăşi de fost acoperite prin îndelungate şi entusiaste
pitalei; de dl comandant al corpului II. de Aşa fiind, permiteţi-mi, Sire, ca în
luptă, ca să sârbăm împreună a 25-a ani ovaţiuni.
armată; de d-nii generali şi oficeri superiori numele oastei, să Vă exprim simţimintele
versare a luărei Plevenei, Dl general de divisie în reservă G. An-
din reservă, cari au luat parte în campanie, sale de iubire şi adînc devotament ce Vă
N'am putut da o sfinţire mai înălţătoare gelescu, în numele camarazilor săi de arme,
de d-nii generali din activitate, aflaţi îri Ca poartă, asigurându-vă că toţi oştenii vor
glorioasei aniversări a râsboiului, de cât du- a închinat M. S. Regelui următorul toast.'
pitală; de d-nii militari; d-nii adjutanţi regali; pu ta vie în sufletele lor imagina cuvintelor
cându-mă însumi pe câmpul de bătălie, spre Sire,
comandanţii de coi puri de trupă, precum şi „Onoare*1 şi „Patrie" înscrise pe drapele şi
a depune, ca semn de vecînică recunoştinţă,
de d-nit oficeri superiori şi inferiori aflaţi în Astăzi sărbăm a douăzeci şi cincea ani vor şti şi pe viitor să apere cu vitejie Patria
cunune pe mormintele acelora cari au căzut
garnizoană. versare a căderei Plevnei, punctul cel mai şi Augustul Tron ce L’aţi edificat Inşi-vă,
în lupte. important strategic din campania Româno- rugăm pe cel Atotputinte a vă acorda vieaţă
M. S. Regele, la Intrarea în biserică a
Adine mişcat Am stat în faţa osemin Ruso-Turcă din Bulgaria din 1877—1878, lungă, ca să domniţi încă mult timp pentru
fost întîmpinat de P. S. S. Archiereul Nifon,
telor bravilor noştri oşteni, cari odihnesc căderea căreia a şi determinat succesul cam propăşirea României şi vă urăm să trăiţi
vicariul Sfintei Metropolii, care, înconjurat de
acum, departe de vetrele lor, în pământ străin, paniei. Maiestate, să trăiască Maiestatea Sa Regina,
clerul oficiant, a început serviciul divin, în
însă mi-s'a pătruns inima când Mitropolitul Sunt două zeci şi cinci de ani, Sire, trăiască Alteţa Sa Regală Principele Moşte
care timp drapelele trupelor din paradă au de Vratza, în frumoasa sa cuvântare, a ex
fost aduse în biserică şi aşezate în faţa Re clamat arătând pe câmpul de luptă: Scula- de când sub înţeleaptă Voastră conducere, nitor, trăiască Alteţa Sa Regală Principesa
gelui. ţi-vă din mormintele voastre, Regele vostru ca cap suprem al armatelor aliate Ruso-Ro Maria, trăiască scumpele odrasle Principele
mâne, ce au operat la Plevna, oastea Ro Carol şi Principesele Elisabeta şi Maria.
După săvîrşirea slujbei Maiestatea Sa a a venit pentru a vă mulţumi pentru vitejia
mână, sub impulsia Voastră a reînviat glo După prânz Maiestăţile Lor au făcut
primit defilarea trupelor. voastră. Dai Am venit la Griviţa, spre a mă ria străbună, a redeşteptat vitejia ostaşului din nou cerc până la orele 9 fără un sfert,
La orele 12, Suveranul străbătând strada închina cu dragoste şi veneraţiune înaintea român în apărarea Patriei şi Tronului. când s’au retras în apartamentele lor.
Lipscani şi calea Victoriei, s’a reîntors la acestor vrednici fii ai ţârei, care au jertfit Ca cel mai vechiu în grad dintre fraţii La orele 9, M. Sa Regele, împreună
Palat, fiind aclamat de mulţime pe tot par vieaţa lor pentru neatîrnarea României. de arme aci presenţi, cari au avut fericirea cu Alteţele lor Regale Principele Ferdinand
cursul. Un sfert de veac a trecut de atunci şi sub comanda Maiestăţii Voastre să lupte şi Principesa Maria, a mers la Teatrul Na
Seara, la orele 7, a avut loc la Palat un faptele răsboinice sunt încă vii în mintea noas pentru recucerirea independenţii României, ţional pentru a onora cu presenţa lor re-
prânz de gală, ia care au avut onoare a lua tră ; însă mai vie trebue să rămână în sufletul Permiteţi mi să vă adresez câte-va cuvinte presentaţia de gală, dată cu prilejul aniver-
parte dl ministru de râsboiu, toţi d-nii oficeri nostru amintirea eroilor, cari au scris cu din partea oastei: sărei acelei zile, (Va urma).