Page 2 - Activitatea_1903_01_02

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 2
f f i n i ....................................... "Tril Ti

toriei*. Şi resultatul e evident câ şi grădină învăţătorii vor arăta copiilor, cum însuşi Mântuitorul Christos a porun­ pe Domnul Beşa ca să-mi presenteze proiectul
contele Eszterhâzy şi Komjâty cunosc se face munca pământului în alte ţări, cit: «lăsaţi pe copii să vie la mine!«.... de statute, şi venind Ia mine, am aflat, că în
foarte bine, cum au decurs trebile noa­ pentru-ca să ştie, când vor fi mari, cum şi în adevăr, numai dacă vor învăţa copiii proiect e precisat scopul: susţinerea unei
şcoale de fetiţe cu internat, am reflectat: sco­
stre prin Arad, şi în special cum se sus­ trebue muncit pământul ca să aducă carte vor putea să afle adevărata învă­
pul reuniunei să fie: »susţinerea unui des-
ţine banca »Victoria«. folosul cel mare pe care îl aduce în ţătură a Mântuitorului, care se găseşte
părţiment de fetiţe în şcoala română din
Nu amintesc multe! Dela »Victoria« alte ţări, unde pământul este mai puţin în cărţile sfinte. Zlatna, avend in vedere cu deosebire economia
au ieşit toate »conventiculele«. Ea are şi mai rău decât la noi. Numai dacă învăţaţi pe fiii şi fii­ şi industria de casă*.
candidaţii sei prin cercuri, la sinoade şi Articolul 30 porunceşte: cele voastre carte, vor putea «umbla în In acest sens am militat la adunarea de
episcopie. Ea, şi numai ea, umbla şi calea Domnului« şi vor putea cu uşu­ constituire unde în apel au fost invitaţi nu
Dacă Statului îi va da mâna, va numai acei memoraţi de Domnul Beşa, adecă
se silea si fie Mangra Episcop. Nu-i rinţă să se roage şi să se îndrepte cătră
căuta să facă ateliere de meserii lângă am zis: că avănd şcoală română cu două sale
trebue fonduri şi fundaţiuni. Nu-i tre­ Dumnezeu în toată vieaţa lor!
şcoale. In aceste ateliere copiii se vor de propunere şi numai un învăţător, care încă
bue un Moise Nicoarâ, un Samuil Vul­ M inisterul în văţătu rii. nu-’şi primeşte salariul regulat, se stăruim a
deprinde cu câte ceva din meşteşugu­
can, un Ţichindeal, un Gojdu, un Şa- itnpopula şcoala, se concentrăm elevii, aproape
rile de care vor avea mai multă nevoe
guna, un Roman, un Meţian, ci numai 200, în şcoala română, fiindu-ne cunoscut
când vor fi gospodari. Atunci să nu
Mangra pocitul, care de când există, CORESPONDENTA cele publicate prin ziare faţă cu catechisarea
aibă nevoe să-şi dea banul muncit cu "9 elevilor dela şcoalele de stat. La toate aceste
numai maliţie şi minciuni a ştiut co­
sudoare, chiar şi pentru cioplit un cui mi-s’a reflectat să nu fac politică cu părintele
mite! Numai a vaganbundat şi a agitat.
la car. Reflexiuni Beşa, se nu-i hulesc şcoala, să nu susţin, că
M6 mir de »Drapelul« de astăzi *
* * docenţele nu-’şi primeşte salariul, neavfind
Nr. 2, că preamăreşte pe Mangra: » Ori­ la respunsul Domnului Emmanuel Beşa, alta a face decât a apostrofa: însuţi mi-ai
Acestea sunt articolele cari vor­ preot în Zlatna, publicat în «Tribuna Po­
care va fi alesul, grupeze-se toţi în ju ­ spus şi este faptă. Este absurd a ne concentra
besc despre datoriile cătră şcoală a porului* Nr. 51 din 1902.
rul lui, dând la o parte toate pati- pentru o şcoală de fetiţe cu internat; căci
părinţilor, epitropilor, stăpânilor şi mă- ideea, deşi este frumoasă, nu este realisabilă
nile, isvorîte din lupta electorală*. Cu­
estrilor. Numai din incidentul, că părintele Beşa în timpurile aceste, să ne mărginim la acele,
rios! Lui Mangra nu i-a stat bine când
Ministerul învăţăturii aduce la cu­ descrie lucrurile, nu după starea faptică, atacă ce se pot duce în îndeplinire; neputând noi
şi-a pus în cumpănă puterile sale. El ar convingerile mai multora în mod nedemn, mă a susţinea 2 docenţi, să ne dee mână de aju­
noştinţa obştei aceste articole, pentrucă
fi trebuit să renunţe încă atunci, căci aflu îndemnat a face obiective următoarele tor jurul, să susţinem la început un despăr­
a primit numeroase jalbe dela săteni
a trebuit să-’şi cunoască păcatele. Clica reflexiuni: ţământ de fete etc.
în contra învăţătorilor şi învăţătoarelor Scopul reuniunei proiectate în 1897 a
însă l’a candidat, la clică nu-’i trebue Preotul Beşa s’a iritat în mod neaştep­
câ-i pun la bir. Să se ştie dar că nu fost susţinerea unei casine române. Spre acel tat zicând: că totdeauna ne opunem şi stăm
-ionduri şi fundaţiuni. Nu-i pasă de ce
sunt învăţătorii sau învăţătoarele vino­ scop s’a şi arangiat o petrecere, despre venit în contră noi gr.-catolicii, şi făcându-se un
a creat Meţian. Dar sunt oameni, cari
vaţi că sătenii sufer amenzi pentru şcoală. dare de seamă nu s’a dat publice, ear’ ini­ sgomot, cei chemaţi de a lucra în unire, ne
îl plâng pe Meţianu: «Mocsoneştii, Gali, ţiatorii n’au mai convocat adunarea de con­ putându-ne înţelege, cei de acord cu cele sus­
Nici Ministerul nu-’i vinovat de aceste
Zigre, Babeş etc.«, doresc se aibă încă stituire, şi aşa unii dintre Români s’au făcut ţinute de mine ne-am depărtat.
amenzi, pentru-că legea e mai mare şi
biserică şi ortodoxie în diecesa Aradului. membrii la casina maghiară, prenumerându-se Din parte-mi doresc prosperare ori şi
are putere mai multă şi decât învăţă­ la insistinţa noastră »Gazeta Transilvaniei* şi cărei reuniuni cu scop cultural român, deoare­
Ei şi mulţi alţii urăsc din inimă banca
torul şi decât revisorul; legea e mai «Tribuna* din Sibiiu, ba pe 1903 şi «Foaia ce atât ca preot, cât şi ca protopop am stă­
•Victoria* şi conventiculele ei. Nici
mare şi decât Ministrul. Toţi sunt sluj­ Poporului* din Sibiiu. ruit cu mult zel pentru susţinerea şcoalelor,
acuma nu înţelegeţi, că în diecesa Ara­ Reuniunea pentru înfrumseţarea bisericei pentru docenţi binecualificaţi şi conştii de
başii legei. Şi iată pentru-ce: Legea e
dului trebue om, ca si nisuiască a pă­ gr.-cat. şi ajutorarea elevilor miseri, îşi are chemarea lor.
făcută, aşa cum se fac toate legile, adecă
stra ce a creat} Meţianu Numai Hamsea deja statutele aprobate, este constituită, scopul In 1890 venind la Zlatna, m’a susprins
e făcută de Adunarea Deputaţilor şi de
€ chemat să fie Episcop la Arad. este precisat şi nu are să supere pe nime, cu trist starea şcoalelor române, cea gr.-or. nu
Adunarea Senatorilor; iar aceste adu­ atât mai vârtos, căci cu cât suntem mai pu­ deplin corespnnzătore, gr.-catolicii având un
Grupaţi-vi dară pe lângă El. Alegătorii
nări, au cea mai mare putere în ţară, ţini, cu atât suntem chemaţi mai mult să ne docent necualificat, cu un salar de 10 cor.
cari nu ar face aceasta, vor fi rii voi­
pentru-că Deputaţii şi Senatorii au îm­ concentrăm spre realisarea scopurilor măreţe Abia 8—12 elevi în o căsuţă închiriată.
tori ai bisericii, naţiunii şi statuluil şi nobile. Nu observă părintele Beşa, că atunci Am stăruit să susţinem şcoala cu un
puternicirea obştiei din ţară. Deputaţii
Nu căutaţi la mulţimea, pe care o con­ când »încercările noastre le numeşte obraznice, docent cualificat, că în decursul alor 3 ani,
şi Senatorii sunt aleşi de ţară. Adecă
duc numai interesele marşave, ci la bi­ îşi dă sieşi epitet? am ţinut curs şcolastic cu un învăţător cua­
legea e făcută de ţara întreagă.
serică, naţiune şi stat. »Si tacuisses, phi- Per fas et nefas nu să face proselitism lificat, dându-i salariul legal, partea leului cade
pentru a trece la gr.-cat., şi este audaciă ne- pe Domnul Albini, care a premers cu exem­
losophus mansissesU (»Drapelului«). Săteni /
permisă dela un preot, a ataca o persoană, plu, contribuind anual spre acel scop 48 cor.
Zisam în Curticiu, 4/17 Ian. 1903.
Când Adunarea Deputaţilor şi Se­ ca şi pe spectabila Doamnă Elena Albini, Activitatea acestui bărbat, ca notar e
Bocfnn Moise, natorilor au făcut legea învăţăturii, apoi pentru-că a trecut la gr.-cat, fiind soţul, Dom­ lăudată la comitat, recunoscută de comuna
espertul bătrân, păţitul protopop. nul Iuliu V. Albini, gr.-cat., şi încă a erua noastră politică, care multe bune şi frumoase
aceasta au făcut-o numai din dorul ca
motivele trecerei. are al-e atribui activităţii şi energiei dânsului.
tot poporul să ştie carte, pentru-că po­
înştiinţare pentru obştea poarele cari ştiu carte dau tot înainte. După cele alegate de părintele Beşa se Românii, că s’au afirmat în mod demn cu
poate deduce, că Doamna Albini a făcut tre­ toate ocasiunile, cu ocasiunea primirei des­
locuitorilor din sate în Să nu vă pară rău dar că Legea vă si­ cerea la gr.-cat. din voie liberă, nefiind soţia părţământului »Astrei«, a Societăţei pentru
România. leşte să daţi copiii la şcoală! unui preot, ci a unui notar, ear’ Doamna Beşa fondul teatrului român, darea concertelor prin
Legea nu vrea decât binele copii­ ar fi făcut trecerea dela gr.-cat. la gr.-orient. teologii din Sibiiu şi Blaj, în mare parte au
(Urmare şi fine).
^silită«, ceea-ce nu susţin, deşi este preoteasă, se o mulţămească sacrificiilor şi fatigiilor
Articolul 28 porunceşte: lor voştri. Lăsaţi copiilor, ca zestre, şi căci pentru o fragă şi frunza ţi dragă. dânsului. Ear' bisericile române din loc în
Lângă fie-care şcoală, ori în apro­ învăţătura de carte, dacă voiţi ca ei să
In urma apelului pentru constituirea unei special sunt deobligate a-i recunoaşte fati-
piere de şcoală, va fi o grădină a şcoa- vă blagoslovească şi să pomenească cu reuniunei a femeilor române din Zlatna şi giile făcute în conţelegere cu mine, pentru
ei cel puţin de un pogon. In această drag numele vostru. jur, subscris si de o soră a mea, am invitat câştigarea teritorului comun situat înaintea
litici, noi cari representâm ţara, nu putem cari agitau atunci inimile noastre ale tuturor D-v. urmând pe dl Sturdza, şeful nos­
uita că jertfei eroilor din cari unii au înălbit — noi, cari am trăit acele ceasuri neuitate, tru, pe calea ce ne-a arătat, aţi făcut ce tre­
F O l^ O A R A cu oasele lor câmpiile Bulgariei şi alţii s’au când armata se lupta în ploi, In ger şi ză­ bue pentru a se restabili finanţele şi creditul
întors victorioşi în ţară, jertfei acesteia se padă, în lipsă de hrană; când inima naţiunei ţărei, aceste două base ale existenţei Statelor
28 Noemvrie. datoreşte situaţiunea de astăzi a ţărei, situa- întregi urma pe bătrânul Brătianu, care într’o moderne. (Aplause).
ţiune chiar invidiată de alţii. (Aplause sgo- căruţă cu un cal se ducea peste câmpii, din Deja resultatul muncei d-voastră se
(Urmare şi fine). motoase). brigadă în brigadă, să vadă dacă lipseşte vede: budgetul 1901—902 a dat un esce-
Noi astăzi suntem România, de care ceva armatei; când el se întorcea să ceară
Cum privesc străinii faptele armatei dent constatat.
ţine toată lumea, socoteală. Inlăuntrul hota­ noue sacrificii, şi ţara întreagă, laolaltă adu­
noastre, aceasta ne dă măsura meritului ce Cred, d-lor, că este bine, ca din esce-
relor noastre, noi şi numai noi suntem stă­ nată, dedea tot ce trebueal Astfel s’a pro­
l’a dovedit pe câmpul de bătae. Acest merit dentul acesta, o sumă să fie afectată pentru
pâni. [Aplause prelungite şi îndelung repetate]. dus acest miracol, că armata noastră tînără,
este cu atât mai deosebit, cu cât, pe lângă a se ridica un monument în amintirea răs­
faptele de eroism, cari sunt impulsiunea unui Aţi văzut cum, atunci când s’a făcut o necunoscănd răsboiul, nepregătită de mai boiuiui Independenţei şi în onoarea armatei.
încercare ca, prin o înţălegere fără de noi, nainte cu cele necesare, s’a arătat în luptă
moment de entusiasm, armata a dovedit ca­ (Aplause prelungite).
să se pună mâna pe Dunărea română, a fost ca o armată Îmbătrânită şi cu îndestularea
lităţi mult mai rari şi de preţ mult mai mare, Este un bine ca faptul acesta să fie
aceasta o încercare zadarnică. (Aplause pre­ tuturor trebuinţelor; la acest miracol sunt
acelea ale unei stăruinţi care n’a putut fi în­ săvârşit de d-v. în onoarea acelora cari, pe
lungite şi îndelung repetate). asociate sacrificiile şi devotamentul naţiunei
frântă de nici o greutate, de nicijo suferinţă. câmpul de bătaie, au dobândit independenţa
[Aplause vii]. Mai recent: când tendinţe inimice nouă întregi.(Aplause prelungite şi îndelung repetate). ţărei şi au adus în ţară tunul din care s’a
In şanţurile Plevnei, jumătate în apă, au ocolit lumea silindu-se să asmuţă spiritele D-lor, am venit să vorbesc dela locul făurit Coroana de oţel [aplause]; de d-v. cari,
sub gloanţele şi ghiulelele vrăjmaşului, luni în contra noastră, căutând să aţîţe şi iniţia­ acesta, pe care l’a ocupat Rosetti la întoar­ pe un alt tărîm, aţi adus ţărei un serviciu tot
de zile, soldatul nostru a rămas neclintit, sa- tive peste Oceane, au isbutit să producă o cerea Regelui din răsboiu, ca să cer dela atât de preţios, fiind-câ fără o deosebită
crificându-şi făiă glorie chiar vieaţa lui; jertfa demonstraţiune sgomotoasă poate, dar absolut representaţiunea naţională ca, printr’un act, grijă pentru a aşeza finanţele ţărei în mod
existenţei lui pentru ideea măreaţă ce o avea deşartă. (Aplause prelungite şi îndelung re­ să dovedească recunoştinţa ţărei pentru ar­ solid, ar deveni inutile jertfele armatei, căci
înainte: Gloria şi neatîrnarea lui! (Aplause petate). mată. Dintre virtuţile pe cari le-a dovedit statul nu ar putea să existe. (Aplause).
prelungite). D-lor, nu pot uita şi mă cuprinde o armata S11 luptele din şanţurile Plevnei, cea Este bine, ca tot d-voastră, cari pe tă-
D-lor, meritele militare ale armatei au vie emoţiune, aducăndu-mi aminte lucrul mai preţioasă, ziceam, a fost stăruinţa într’un
fost apreciate şi judecate cu o competinţă acesta, cum dela locul ce-1 ocup acum, Ro- scop înalt. rlmul acesta, al apărărei creditului public, aţi
asigurat situaţiunea statului, tot d-voastră să
recunoscuta din lumea întreagă, prin vocea setti a primit pe Suveran, pe Căpitanul glo­ aduceţi acest omagiu armatei, care a dobân­
Augustă a Suveranului, cu ocasiunea sărbărei rios şi victorios dela Plevna, care de pe câm­ D-v. ştiţi să apreciaţi aceste virtuţi, dit independenţa ţărei. [Aplause prelungite].
jubileului de 25 ani a răsboiuiui. [Aplause], pul de răsboiu a venit acolo [arătând sus] d-v cari pe un alt tărîm, aţi dat deja dovadă
Nimic nu rămâne de zis în lauda sol­ la tribună, ca să se afle faţă în faţă cu re- că numai cu stăruinţă se pot ajunge scopuri Monumentul ce se va ridica, va aduce
daţilor. Noi însă, nu putem uita, bărbaţii po­ presentaţiunea naţională. Nu putem uita fiorii mari şi folositoare ţărei. aminte tuturora eroismul armatei pe câm-