Page 3 - Activitatea_1903_01_02
P. 3
Nrul 2 A C T I V I T A T E A Pag. 3.
bisericilor, de presinte, numai prin stăruinţa din ei 2 nelegiuiţi; izrailiţi 2, unitarij corpurile de armată 12 (Sibiiu), 7 (Ti pe doi gendarmi. Gendarmii se apărau
dânsului, aplicând multe sute de zile de lu 3, din ei 1 nelegiuit. Fetiţele născute mişoara) şi 15 (Saraievo). Măsurile acestea cu armele de serviciu şi au reuşit a
cru etc., prefăcut în un parc de brădet, cu căi vii după religie sunt: rom.-cat. 15; ev. stau în legătură cu cele ce se aşteaptă culca la pământ 7 lupi. Era nădejde
regulate, ce duc la s. biserci, între care stă sâ împrăştie fiarele sâlbatice, când din
nona şcoală română ridicată nu atât prin sa ref. 13; aug. lut. 11; gr.-cat. 9, din cari 3 la primăvară în Macedonia. Conducător nenorocire unul din gendarmi alu
crificiile poporului, ci prin v nderea realităţilor nelegiuite; gr.-or. 41, din cari 2 nele al operaţiunilor, ce poate vor fi de lipsă, necă şi căzu. Lupii s’au aruncat asupra
bis. gr.-or., aceste impun călătorului, şi ridică giuite; izraelite 4; unitare 1. va fi F. Z. M. Waldstătten. Că doară lui şi l’au sfâşiat. Râmânând camâradul
reputaţiunea celor chemaţi a o conduce la Din cei născuţi morţi 1 prunc ev.-ref.; nu vom fi aşa aproape de mult po lui singur, nu se mai putu apâra cu
prosperare. 3 prunci gr.-or.; 1 prunc gr.-cat., nele menite resolvare a cestiuniio rientale?! atâta succes şi în curând l’au sfâşiat
Pot susţinea, că parochul Beşa fu ales şi pe dânsul. Trecâtorii au găsit la faţa
giuit/ 1 fetiţă gr.-or., nelegiuită.
la stăruinţa Domnului Albini, încât îşi mani — Episcopul Orăzii-mari. «Fiigetlen locului puştile şi săbiile şi sdrenţele de
festă gratitudinea, proceduia dovedeşte. II. Căsătorii. S’au încheiat 65 că Magyarorszâg« este informat, că în haine pline de sânge.
Că cine nutreşte ura confesională, să sătorii. De una şi aceeaşi religiune: 7 — In 25 luna trecută, ziua de Cră
constate împrejurarea, că susţinând şcoala şi rom.-cat., 5 ev.-ref., 8 aug.-lut., 4 gr.-cat. ministerul de culte s’au luat toate mă ciun a bis. apusene, venea Constantin
având pe acel timp numai 18—24 elevi, toată 18 gr.-or., 1 izraelită. surile pentru a fi numit în timpul cel Grecu din Mermezâu pe drumul vechiu
insistinţa de a se înscrie la şcoala noastră şi De diferite religii: rom.-cat. şi ev.-ref. mai scurt de episcop al Orăzii II. Sa de cătră Gelmar la Orăştie şi fu atăcat
elevi greco-orientali, a remas fără efect. Deci dl Dr. Demetriu Radu, episcopul din
3, rom.-cat. şi aug.-lut. 2, ev.-ref. şi de 2 lupi.
am sistat şcoala şi am început a tracta încă Lugoj, ear’ de urmaş al acestuia va fi
rom.-cat. 1, ev.-ref. şi gr.-cat. 1, ev.-ref. Mai bine de jumâtate de oară purtă
cu fericitul Damian, fostul paroch gr.-or., de numit prelatul Dr. Vasile Hosszu, ca luptă cu bestiile flămânde, cari arun-
a susţinea o şcoală comună. La insistinţa şi gr.-or. 1, aug.-lut. şi rom.-cat. 1,
mea am ţinut în acest obiect şedinţe comune aug.-lut. şi ev.-ref. 2, gr.-cat. şi gr.-or. nonic în Blaj. cându-i (cu picioarele dinapoi zăpada
în faţă, voiau să-’l încurce şi să se arunce
şi am militat, ca să ridicăm scoală cel puţin 4, gr.-or. şi rom.-cat. 1, gr.-or. şi gr.-cat. 6. — Hecvolog. Cu inima frântă de durere pe bietul ţăran. Acesta s’a folosit de
cu 3 sale de propunere, având preste 200 prunci III. Caşuri de moarte. Au repausat aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor şi bâta s’a ţintuită şi când măsura unuia
obligaţi la şcoală, aplicându-se 3 docenţi, am peste tot 141. Bărbaţi 80, femei 61. cunoscuţilor, că iubitul şi neuitatul nostru soţ când celuialalt câte o lovitură nimerită.
oferit noi gr.-cat. din toate spesele recerute
1/! parte la cas, când un docente gr.-cat. fiind După religie bărbaţi: rom.-cat. 10, şi tată Solomon Margita, astăzi în 31 Decem Chiar şi de cojoc a fost apucat.
şi cantor, ne-ar conduce elevii la s. biserică. ev.-ref. 9, aug.-lut. 6, gr.-cat. 12, gr.-or. vrie st. v. la 3 oare p. m. ’şi-a dat nobilul Norocul lui, că să ivi din spre
Preaveneratul Consistoriu metropolitan 42, unitari 1; femei{: rom.-cat. 12, ev.-ref, seu suflet în mâna Creatorului, în al 60-lea Gelmar o trăsură cu un preot, care
an al vieţii şi al 38 lea an al fericitei căsătorii. observând lupta, a grăbit în ajutorul
din Sibiiu cu Nr. 4530 din 1896 însă ne-a 3, aug.-lut. 8, gr.-cat. 7, gr.-or. 30
refusat cererea. unitare 1. înmormântarea scumpului nostru defunct lui Grecu. Atunci lupii să postară, ca
La sfinţirea şcoalei de caracter gr.-or.. a fost Joi în 2 Ianuarie st. v. 1903 la 2 oare la 50 paşi, dea dreapta şi stînga dru
Datele sunt întemeiate pe matri- p. m. în cimiterul gr.-or. din loc. Fie-’i ţărîna mului, privind la jertfa scăpată. Aceste
mi-am esprimat bucuria şi am rugat poporul
culele civile purtate la oraş. uşoară şi memoria binecuvântată 1 Beriiu, la le povesti Grecu însuşi, cu provocare
se sacrifice pentru şcoală, căci capitalul depus
31 Decemvrie st. v. 1902. Salomia Margita, la preotul, care l’a scăpat, arătând şi
va aduce binecuvântare, etc. Protopopul şi
parochul mi-au făcut elogii. — Alegere de episcop la Arad. văd., Dr. Ioan Margita, fiiu. bâta sa ţendurită.
Nu voiu a nu recunoaşte meritele cuiva, Consistorul gr.-or. român din Arad şi — La 26 aceleiaşi luni, adecă Vineri
deşi une-ori se atribue celor necompetenţi, din Oradea-mare au ţinut Lunia trecută — Convocare. Membrii secţiei industriale dimineaţa la 7 ore, un alt lup să află
cu toate aceste rog pe Domnul Beşa şi ca a «Reuniunii Economice» din Orăştie sunt lângă casa d-lui măcelar Ni c ol a e
şedinţă, în care au fixat terminul ale prin aceasta rugaţi a participa, pănă la unul,
pe Directorul băncei române, la a cărei în Opincar, în strada morii. Incunjurat de
fiinţare partea leului compete Domnului Al gerii de episcop pe ziua de 12 Februa la adunarea generală ordinară ce se va ţinea lucrătorii dela maşina lui Schuleri, să
bini, ear’ Domnul Beşa, seceră unde alţii au rie st. n., sărbătoarea de trei Erarchi, Duminecă în 25 Ianuarie n. ipoj, la 2 oare tupilâ lângă pălanc. Nime nu avea insă
sâmânat, se aibă în vedere, că: ca preoţi sun care a fost primită şi din partea I. P. p. m. în localul secţiei industriale, în casele curaj a-l atăca, atunci ese dl O p i n c a r
«Ardeleanei».
tem puşi, să aducem fruct şi fânaţul să ră 5, Metropolitului. cu o bâtă bună şi îi măsură o lovitură
mână, deci să fim înţelepţi ca şerpii, dar’ se — Societatea de lectură »lnocenţiu potrivită, în urma căreia se aruncă în
nu seducem în formă de şerpe. Mântuitorul M icu C la in «. Onorată Redacţiunel Socie fereastra casei, pe care o sparse. Numai
a zis: eu sum calea, adevărul şi vieaţa, se f lo a n P etric. Vineri la ameazi a în tatea noastră totdeauna să cugetă cu stimă şi atunci să aruncară cu toţii şi-’l loviră
cetat din vieaţă bătrânul protopop al tractului
purcedem pe calea arătată, propagând adevă cu recunoştinţă la binefăcătorii şi sprijinitorii din toate părţile, până îl culcară la pă
Braşov. A fost un bărbat din generaţiunea
rul, numai aşa putându-ne asigura vieaţa, săi, între cari are fericirea de-a înşira şi pe mânt. De însemnat este, că măestrul
care pentru adevăraţii credincioşi este eternă. veche, însă totdeauna tinăr în vederi, con- de tălpar Schmit striga din gură: daţi
ştienţios în împlinirea chemării sale. A servit On. Red. dela «Activitatea». Acuma — la
Zlatna, 28 Decemvrie 1902. sfârşitul anului — suntem însărcinaţi din par măi! nu-’l lăsaţi! însă pe dinapoia Ro-
aproape 65 ani la altar. Noi cei de pe aici mânaşilor. Când lupul era lat pe pă
luliu M. Montani, am avut fericirea a-l cunoaşte ca oaspe la tea soc. noastre să Vă esprimăm celea ma< mânt, se tupilă printre oameni şi apu-
protopop. băile din Geoagiu, unde cerăndu-şi permisiunea sincere simţăminte de stimă şi mulţămită pen cându-1 de coadă, îl trase până la el
Archiepiscopului său, a lucrat din răsputeri tru binevoitoriul sprijin, ce îl daţi prin tri acasă, vindecându-şi dreptul de proprie
pentru edificarea unei biserici corespunzătoare miterea gratuită a foaiei On. D-Voastre — şi
N0UTĂTI Vă rugăm ca şi pe viitor să ne împărtăşiţi de tate... la lupul omtfrît de alţii. A şi
t în parochia aceasta balneară. Sub conducerea avut apoi oaspeţi aproape 2 zile, cu
s’a creat şi un fond spre acest scop şi binevoitoriul sprijin al On. D-Voastre. rioşi de a vedea lupul venit în Orăştie
— Datele statistice din Orăştie când a petrecut aici totdeauna a celebrat — Dorindu-Vâ «An nou fericit» suntem
pe anul 1902. /. Naşteri. S’au născut spre mulţumită publicului — serviciul divin, ai On. D-Voastre
imbărbătând atât pe locuitori cât şi pe oas Blaj, la 12 Ianuarie 1903. — Hymen. Dl Dr. Nicolae Ionescu,
vii 198 copii, 104 prunci, 94 fetiţe:
peţi a face ofrande spre scopul sprijinit de pentru societatea «Inocenţiu M. Clain» advocat în Caransebeş, s’a cununat în
s’au născut morţi 7 copii, 5 prunci, 2 sinceri stimători:
D-sa cu atâta căldură. ziua de Crăciun în biserica sf. Treimi
fetiţe. Dumnezeu să-’l odihnească în pace 1 Traian German, Nicolae Ticaciu,
Pruncii născuţi vii se împart după preşed. secret. de pe Tocile, Braşov, cu d-şoara Maria
V. Sfetea, profesoară la preparandia de
religie: rom.-cat. 22, din aceştia 4 ne — Mobilisare? După-cum se co
— Gendarmi sfâşiaţi de lupi. Se fete de stat din Cluj. Felicitările noastre 1
legiuiţi; ev. ref. 11; aug. lut. 7; gr.-cat. munică din Viena, scrie «Tribuna®, s’a scrie din Reghin: In hotarul comunei
8, din aceştia 1 nelegiuit; gr.-or. 47, dat ordin să se convoace reservele din Borgo-Prund o haită de lupi a atacat
piile Bulgariei, eroismul şi gloria strălucită a Toţi d-nii deputaţi se asociază cu en- Art. 1. Desertorii şi nesupuşii, ale căror Fie ca pilda dată să serve de Imbold,
Ilustrului ei Şef! [Aplause prelungite]. tusiasm la propunerea d-lui Pherechyde şi clase sunt în gloate şi miliţii se amnestiază tinerilor, şi generaţiilor viitoare, pentru desă
Monumentul acesta va spune generaţiu- imediat Camera se constitueşte în secţiuni pe ziua de 28 Noemvrie 1902. Ei se pot vârşirea aspiraţiunilor noastre.
nilor viitoare în ce mod se câştigă şi se asi unite, alegând ca delegaţi pe preşedinţii sec întoarce la căminele lor, trecându-se în ele
Poporul care ştie să onoreze şi să răs
gură independenţa ţării. (Aplause prelungite). ţiunilor. mentul clasei corespunzătoare. plătească jertfele fiilor săi, îşi deschide pagini
El va fi un îndemn, un exemplu, pentru Delegaţii, întrunindu-se, numesc rapor Art. 2. Desertorii şi nesupuşii, ale căror de aur în cartea neamurilor.
generaţiunile viitoare, ca să aibă săpat adine tor pe dl B. M. Missir, fost ministru.
clase sunt în reservă, concedii sau sub arme, Intr’un timp, relativ scurt, poporul Ro
în inimă, că fie-care e dator să dea tot şi Iar Maiestatea Sa, Bunul Nostru Rege, se amnestiază pe ziua de 28 Noemvrie 1902 mân, a avut prilejul să dea dovezi de o pu
chiar jertfa vieţei lui pentru apărarea patriei. Gloriosul învingător dela Plevna, cu ocasiunea Ei sunt datori a se presenta la cotpurile şi tere de vieaţă, rară altor neamuri. Ori de
(Aplause prelungite). aniversării de 28 Noemvrie şi în urma rapor serviciile lor pentru a-şi îndeplini obligaţiu câte ori vrăjmaşul ne-a crezut zdrobiţi, ne-am
Am formulat, d-lor deputaţi, propunerea tului ce l’a adresat dl ministru de răsboiu, a
nile militare potrivi legei, trecându-se apoi sculat mai aprigi şi mai dornici de a trăi,
mea, în formă de proiect de lege. Nu am binevoit să amnestieze şi să graţieze pe toţi
în elementul clasei lor. decât îşi închipuise, căci suntem urmaşii a
cerut să subscrie dinainte acest proect de rătăciţii cari s’au sustras dela îndatoririle mi
Art. 3. Condamnaţii pentru delictul de doi trunchi vajnici : Romanii şi Dacii.
lege nici unul dintre d-voastră, dar pentru-ca litare.
deşertare simplă sau nesupunere Ia legea de Străluciţi prin străbunii noştri, vrednici
să fie valabilă propunerea mea, trebue să fie Iată textul raportului adresat M. S. prin trecutul nostru, avem mândria de a fi
subscrisă de 7 deputaţi... Regelui de dl ministru de răsboiu D. Sturdza: recrutare se graţiază pe ziua de 28 Noem arătat lumei întregi, c’am fost,, suntem şi vom
Voci. Subscriem toţii toţi! vrie 1902. Ei vor fi trimişi corpurilor şi ser
Sire, viciilor cărora aparţin pentru a-şi îndeplini obli fi, demni urmaşi ai marilor: Traian şi Decebal.
Proiect de lege. gaţiunile militare potrivit legei. Pronia cerească ne-a hărăzit un Mare
Cu ocasiunea împlinirei a 25 de ani
Se va ridica în Capitală un monument dela victoria decisivă din răsboiul glorios, Art. 4. Amnestiaţii de sub art. 2 şi Bun şi înţelept Conducător. Maiestatea Sa
în amintirea răsboiului Independenţei, şi în căruia se datoreşte independenţa şi Regali graţiaţii de sub art. 3 sunt datori a se pre Regele Carol I. a întrupat în Sine, trecutul,
onoarea armatei. tatea, şi dacă Maiestatea Voastră va binevoi senta la corpurile şi serviciile din cari fac presentul şi viitorul României. Să insuflăm
Din excedentul constatat al exerciţiului a acorda înalta-i clemenţă unor rătăciţi dela parte până la 13 Martie 1903. fiilor noştri dragostea neţărmurită de Patrie
şi Rege, una şi nedespărţită. Atunci şi numai
1901—1902 o sumă de lei 500.000 este afec îndatoririle militare, ca urmare a pietăţei cu Iată cum Ţara, Maiestatea Sa Regele
tată la această lucrare. care Maiestatea Voastră a sărbătorit în anul şi Armata, au ştiut să dea cea mai înaltă atunci vom putea zice împreună cu marele
M. Pherekyde. curgător, pe chiar câmpia Plevnei, memoria distincţiune amintirei evenimentelor petrecute poet Bo l i n t i n e a n u :
Viitor de aur ţara noastră are
Cuvîntarea d-lui Pherekyde, foarte des vitejilor săi căzuţi în lupte. acum 25 ani.
Şi prevld pnn secoli a ei înălţare.
subliniată şi acoperită de cele mai vii şi Cu cel mai profund respect supun Ma Este înălţător faptul de a vedea entu-
Const. C. P o p o vid - T aţcă.
unanime aplause, a produs o adîncă impre- iestăţii Voastre alăturatul proiect de decret siasmul cu care s’a sărbat, acum după un
siune şi puternica emoţiune de care era stă pentru amnestiare şi graţiare şi o rog a’l sfert de veac, cea mai frumoasă pagină a is
pânit oratorul s'a comunicat întregei existenţe. semna. I toriei Românilor.