Page 1 - Activitatea_1903_01_03
P. 1
Anul III O ră ş tie , 29 Ianuarie n. 1903. Nn 3
ABONAMENT:
INSERŢIUNI:
Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
e plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu se îna Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani.
Epistole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
Dr. A urel M untean L auri an B erci an
Avend în vedere ţînta salutară, apoi Foarte des avem prilej a întâlni | Nu-i mirare nici aceea, că şi în
In jurul serviciile ce poate presta o atare foaie, pe la oraşe cu atari plânsori pe preoţi zilele noastre cetim exclamări: *Kaffka,
administraţiei politice. avem şi dorinţa aceea, ca toţi factorii şi învăţători. După noi atari preoţi K affkah vie împărăţia Ta şi la noi
administrativi mai mari şi mai mici, să-şi sunt vrednici de soartea lor şi demni ca în comitatul Torontalului» şi altele.
Comunele politice ca atari încă afle pe viitor în coloanele acestei foi de desconsiderare, pentru-că înşişi do La administraţia rea şi fără suflet
dela anul 1871 s6 bucură de dreptul loc deschis pentru sulevarea şi desba- vedesc necunoaşterea legii şi cu atât contribue în măsură mai mare numai
lor administrativ-economic autonom, de terea tuturor afacerilor indigitate, pen- mai puţin se pot face adevăraţi apă şeful unui cerc pretorial, care el singur
care drepturi foarte puţine comune şi tru-câ numai prin împrumutarea vede rători ai poporului lor, cu care şi de propagă corupţiunea şi fărădelegile, apă
representanţii chemaţi ale acelora s’au rilor să va putea ajunge scopurile pro altcum sunt în mod firesc legaţi. rând totdeauna păcătoşii şi contraba
ştiut folosi. Causa a zăcut, mai peste mise, cu privire la îmbunătăţirea admi Nu încape îndoială, că o admini lansând pe cei cu intenţiuni bune, cari
tot locul, în acea împrejurare, că cei nistraţiei. straţie bună, corectă şi nepărtinitoare din tot sufletul doresc administraţie co
chemaţi nu şi-au dat silinţă a pătrunde Rari sunt acele comune, cari să numai acolo se poate obţinea, unde răspunzătoare.
în disposiţiile liberale, depuse cu atâta bucură de o administraţie corectă şi preotul, învăţătorul şi inteliginţa, cari Suntem curioşi, că statificarea ad
bunăvoinţă în legea amintită şi în ceea bună, şi vai, multe sunt acele comune, chemaţi sunt a sta în fruntea poporului, ministraţiei, care de atâta vreme se bu-
din anul 1886, aşa, că manuarea tre ai căror locuitori să plâng din pricina merg mână în mână şi sunt de acord cină, fi-va mai bună?!
burilor comunale peste tot a fost lă unei administraţii rele, corupte şi ne- a lucra în interesul obştei, în al cărui Vom vedea!
sată la discreţiunea bună-rea a unor conştienţioase. Ca administraţia se poată serviciu sunt puşi.
administratori comunali, parte conştien- fi corăspunzătoare, să recere cunoaşterea La administraţia bună a comunelor Farisei, sau pocăiţi?
ţioşi, şi în mai mare parte necon- exactă a acelor 167 §§. ai legei co contribue în mod decisiv şi cu efect
ştienţioşi. munale şi dacă numai puţini membri notarul, care este dator a îngriji sus S ’a pornit o adevărată goană în
Apariţia foii săptămânale »Lumina de comunitate cunosc disposiţiile clare ţinerea legilor şi statutelor în vigoare. contra unor fruntaşi ai vieţii publice
şi Adevirul* , redijată de dl Io an Ro ale numitei legi, atunci despre admi Aceasta o poate împlini cu punctualitate din Arad, goană care n’a cruţat nici po-
man, anunţată şi de noi în firul «Bi nistraţie rea şi coruptă nu poate fi vorbă, numai atunci, dacă este versat în toţi siţie, nici etate, nici sanctuarul familiar.
bliografiei®, o salutăm cu bucurie, întru pentru-câ remediile cari stau la dispo- ramii administrativi şi dacă are în ve Ni-am înfiorat totdeauna când am
cât avem deja cunoştinţă despre buna siţie va face să iese — cei puţini — dere binele şi prosperarea comunei ca văzut patimi deslănţuite şi oameni cu
intenţiune a D-sale. Intenţiunile sale se totdeauna învingători faţă de cei ig atare, aducend totul în conglăsuire şi porniri sălbatice, înaintea cărora nu e
văd din mănunchiul său «îndreptarul noranţi. cu interesele locuitorilor, şi avend tot nimica sfânt.
Poporului« în cause politice, admini Dacă însă membrii representanţei deauna înaintea sa binele obştei de Unul din cei împinşi în «vârtej®
strative, judecătoreşti, bisericeşti, şcolare comunale sunt cu toţii neorientaţi, ear’ care este susţinut şi plătit. Cu un cu- — secretariul consistorial Dr. Vasile
şi economice, edat în anul trecut. Pro legea înaintea lor este un caos şi cel vent notarului nu-i este permis a se Goldiş, — a scris doi articoli, pe cari
gramul foii cuprinde vastul teren al dator a cunoaşte prescrisele legii (no lipi de atare partid, de cari mai în ori ce om cu mintea la loc îi subscrie
administraţiei peste tot. Trage linia- tarul) fără durere de inimă şi afară de toate comunele există. cu amăndoauă mânile. Da, «păgâni® şi
mentele speciale, toate cu scopul vădit aceea plin de interese proprii, s’au are Unde administraţia să află în stare otrăvitori sunt cei-ce mâncă şi atacă
de a fi nu numai instructiv, dar şi fo în vedere numai ridicarea sarcinilor chiar destrăbălată, ear’ economia comercială onoarea oamenilor, căci onoarea e tesau-
lositor poporului său, pentru care edă şi nejuste în favorul statului şi al comi în încurcături, acolo numai notarul poartă rul cel mai scump ce ’l putem lăsa
foaia sus amintită. Rîvna prin care de tatului, atunci despre administraţie bună vina, mai cu seamă dacă acela este pro- drept moştenire fiilor noştri, şi desbră-
fapt să nizueşte a lumina concetăţenii asemenea nu poate fi nici vorbă. tegiat de atare ce solgăbirău, care el cat cineva de acest talisman, e mult
săi Români, merită recunoştinţa noastră. In atari comune, nu ne mirăm, că însuşi joacă o rolă de diletant. mai amărît decât chiar sărmanul care
Era şi timpul suprem, ca între vezi zilnic umblând bieţii locuitori cu Nu-i mirare, dacă cetim şi auzim, sgribure de frig la colţul stradelor, ne
multele foi (?!) ce au apărut pănă jaibe şi plânsori cât pe la uşile solgă- că chiar membrii marcanţi ai parlamen băgat în seamă de trecător.
acum, să fie una şi aevea folositoare birăeşti şi cât pe la advocaţi, cercând tului strigau în gura largă, că admini Cum se face, că dl Vasile Goldiş
pentru toate unghiurile locuite de Români. lecuire. straţia noastră este asiatică. numai acum vine la raţionament atât
Doctorului îi spune urechea, că inima In aceste clipe de amară desamăgire
miresei nu bate a sănătate şi i-se prăpădeşte am făcut e dureroasă şcoală: învăţat-am a
FOlfrOARA „RE TO U R“ iubita, că nu-’i de traiu. Bietul doctor, — cunoaşte sufletul şi sentimentul de jertfă al
Dedicaţie celor ce nu vor sfi cetească rev, «Luceafărul*. ştiutor al nevoilor trupeşti, — nici nu mai multor aşa zişi «fruntaşi* ai noştri, cari să
Părinţii. (O indignare îndreptăţită a tinerimii universitare). spune nimănui nimic, să duce acasă, îşi ra- cheamă stâlpii neamului românesc, şi-’i ştim
zimă fruntea în palme, blăstămându-şi gân din gazete, că propoveduesc lucruri tare fru
Cât sunt părinţii pentru noi dul cutezător, aruncându-şi pe fereastră sti moase.
Inchipuiţi-vă un doctor în ajunul în-
Cât suntem noi copii, clele de doftorii, bietul doftor... Ne-am pogorît în duhul lor şi multă
Şi cât de mult le datorim surătoriei, în clipa când sub povara unui gând Nouă, care ne-a fost răspunsul? nădejde purtam, să-’l vedem alb ca spuma
Ca oameni şi ca fii! pipăie pulsul miresei şi în mijlocul unei îm Ne-a venit peste trei zile, ni-l’a adus laptelui, — ne-am amăgit în deşert; le-am
brăţişări îşi furijază priceputa ureche la sînul
factorul postai. Şi văzut-au ochii noştri: sdro- pipăit inima lor de «buni Români*, sălaşul
Cât omu-’i prunc, şi de nimic frumoasei, să-’i asculte baterea inimii, să-’i
birea multor nădejdi, o mulţime de numere vorbelor frumoase, şi n’am văzut-o frumoasă.
Nu poate să-’şi dea sama, ştie sănătatea; şi închipuiţi-vă o seamă de
De vieaţa lui, de tot al său tineri purtători de multă cinste pentru frun de probă ne-au sosit înapoi, pe ele scris cu Şi ne-am amărît şi ne doare inima as
Ii poartă grijă mama: taşii neamului, tineri, pe cari i-a bătut gândul, slove mari încăpăţînatul, laconicul: «Retour*. tăzi. Purtăm In noi durerea ilusiilor risipite,
să scoată o revistă literară, — închipuiţi-vă, Şi păscut-au ochii noştri pe învălişul poso năcazul, ce-’l simţi când perzi o scumpete
Nu doarme nopţi pentru copil iubiţi cetitori, că vedeţi acel mănunchiu de morit al «Luceferilor* şi văzut-am filele vergure mare dela casă, un inel de logodnă bună oară,
De dînsul e ’ngrijată; şi neatinse — şi întristatu-ne-am asemenea
feciori, ce grijesc «Luceafărul* în ajunul anului un vis frumos al tinereţelor.
Iar lângă ea ca păzitor nou. cutezătorului doctor.
Veghează bunul tată. In sborul câtorva clipe, sufletul curat Nu, că faptul acesta ar clătina pe de
I-aţi vedea aşezaţi la masă, munciţi de
al acelor feciori cinstelnici ai mai marilor parte măcar temeiul revistei «Luceafărul* (care
Pentru copilul lor iubit gânduri şi multă bătaie de cap întru oblicirea noştri a tras amară învăţătură. în treacăt fie zis, va răsări încă multă vreme până
Părinţii se jertfesc tuturor fruntaşilor neamului românesc din Am trecut cu ochii peste însuşirea lungă veţi fi D-voastră în putere, iubiţi cetitori, şi
Din gură ’şi rup, din vieaţă ’şi dau: năcăjită noastră ţară. Pe masa lor aţi vedea a acelor «retourişti* şi întrebatu-ne-am cine noi asemenea), ci ne-a Întristat vederea ace-
De dînsul se ’ngrijesc. multă hârtie şi condeiul lor l’aţi vedea să sunt? Şi le-am văzut numele, meseria lor şi lore, cari din multul lor prisos, nu pot aduce
vârşind muncă zămislitoare de multe nădejdi: o fărîmătură de jertfă bănească în folosul
Ce sunt părinţii pentru noi scriind adresa tuturor acelor fruntaşi, cărora ne-am mirat foarte ştiindu-i domni mari, cu unei atari întreprinderi.
Cât suntem noi copii, li-să va trimite «număr de probă*. multă învăţătură şi dare de venit. Revista
Şi cât de mult le datorim noastră are hârtie velină, dar’ totuşi nu aşa împlineau acei «iluştri* o jertfă, ce
Aceeaşi încercare de cunoaştere a idea râbdurie, iubiţi cetitori, ca să poată suporta datoreau vorbelor spuse de dânşii cu scrisul
Ca oameni şi ca fii!
lului, acelaşi vălmăşag de vise, ilusii şi bune numele acelor bărbaţi cu multă greutate în şi gtaiul viu şi fereau o seamă de oameni
Th. D . S p e ra n ţa.
nădejdi, şi la doctorul, ce caută sănătatea iscălitura lor: unii cari să zic «iluştri*, «mult tineri de prilejul dureros al acestei învăţături.
miresei sale „şi la acea samă de oameni ti prea onoraţi şi preacuvioşi*, alţii profesori, Rămâneau şi pe mai departe aceşti băieţandri
neri, ce scriu adresa numerelor de probă11. advocaţi etc.... in cetăţuia viselor, ce plăsmuiau în stângăcia