Page 3 - Activitatea_1903_01_03
P. 3
Nrul 3 A C T I V I T A T E A Pag- 3.
din Simeria. Cu vin eftin şi destul de bun Ar fi de dorit ca părintele Ioan Avram, oare câţi pasageri (călători) de cl. III — Crima conturbării religiunii se
a servit sprintenul, vrednicul şi simpaticul ca instructor al corului din Spini, fiindcă vor putea sâ călătorească odată, nu sâ comite şi prin purtarea necuviincioasă
crâşmar român dela «Crâşma dela podul Si- domnia-sa nu are cunoştinţe de note musicale ştie încă. Notăm, că zona a 16-a pe la petrecerea mortului la ţinterim. Ioan
meriei*, numele lui e Dumitru Stoian, odraslă şi fiindcă fără de asemenea cunoştinţe e im cl. I costă 30 cor., pe-a II cl. 20 cor. D. a fost condamnat din partea tribu
grăniţărească din Spini. posibil a forma cor bun, compus din 3 —4 voci şi pe-a III cl. 12 coroane. nalului ţârii pe basa §. 303 al codului
Să ’nţelege, că toastele nu au lipsit. — să-şi înveţe coriştii în două voci, şi anume
a«a ca coriştii ca bătbaţi să cânte în ton penal de aceea, pentru-că la un con
Dacă lipseau, hotărît că ar fi lipsit una d ntre
gros, ear’ coristele să cânte In ton subţire, — Prinţesa Luisa şi profesorul duct funebral, la care are a lua parte
cele de căpetenie recerinţe a unei petreceri
adevărat româneşti. Şi e bine că nu a lipsit, sau în tonul care e octava de sus a tonului Giron, despre cari ştim, că au părăsit parochul ca funcţionar, s’a apucat de
deoare-ce şi prin toaste să cultivă în oare în care cântă bărbaţii. Dacă corul astfel com Drezda şi au fugit împreună în Geneva, ceartă cu un om, ocărîndu-1 în gura
care măsură spiritul, limba şi graiul nostru pus intonează cântările cu simţ şi cu potri s’au fidanţat. Se vesteşte, că bărbatul mare. Condamnatul a făcut recurs în
vitele undulaţiuni de cântare, sau cu aplicarea
românesc, — dacă toastele au simbure şi prinţesei Luisa, moştenitorul tronului contra sentinţei tribunalului, motivându-1
potrivită a aşa numitelor «Piano-pianissimo*,
sunt predate cu simţ şi fără patimă dejosi-
toare. «Mezoforte-forte-fortissimo* şi «Crescendo-de- saxon, şi-a dat învoirea, ca soţia sa să cu aceea, că funcţiunea preotului la în
crescendou, — hotărît că atunci produc o se divorţeze de dânsul. Prinţesa şi lo mormântare se cuprinde în prohodul
Aşi zice ceva despre piesele teatrale
foarte plăcută impresiune în urechile ascul godnicul său au părăsit în timpul din din biserică şi în rugăciunile ce se is
şi despre cântările cu cari s’au produs co
tătorilor, — şi că o asemenea impresiune în
riştii din Spini, cum şi despre felul şi modul urmă şi Geneva şi s’au mutat la Men- prăvesc la mormânt, nu însâ In petre
piepturile ascultătorilor produce simţul evla
în care le-au predat. tone, în Francia sudică, unde speră că cania însăşi. Curtea de casaţie însâ
viei, al eroismului, al dorului, al jalei, al amo
înainte de toate observ, că eu despre vor putea trăi neconturbaţi. Acolo lo- respinse cu emisul din 15 Octomvrie
rului, etc. etc., după-cum adecă ţinteşte textul
piesa întitulată «Trei de-odetă« am înţeles
împreunat cu melodia ce să intonează. cueşte şi Kriiger, fostul president al 1Ş86 Nr. 8980 recursul ca nemotivat.
că nu e piesă teatrală, ci e poesie scrisă de
Am făcut observaţiunile acestea fiind Burilor. Caracterul unei funcţiuni religioase pu
Maria Cioban.
condus de cea mai curată bunăvoinţă şi avănd blice se întipăreşte înmormântării bise
Nu mă fac crit cant de pot-sii, în deo scopul şi dorinţa de a arăta, după putinţă, — N ecrolog. Iuliu Kapcsa, protonotar riceşti prin intervenirea preotului şi prin
sebi nu mă fac criticant al poesiei scrisă de tinărului cor din Spini calea ce duce cătră comitatens în pensie, fost advocat şi prim-
Maria Cioban, — atâta însă îmi iau voe de laudă şi renume. pretor în Orăştie, a repausat la 19 1. c. st. observarea solemnităţilor bisericeşti. Lo
a observa, că părintele Ioan Avram, dacă încheind accentuez, că producfiunea n. în Ilia-mureşană, în etate de 56 ani. Oră- calitatea, unde se plineşte o funcţiune
cumva domnia-sa a făcut din poesia «Trei teatralâ-musicală a coriştilor ţărani din Spini ştia şi pretura Orăştiei îi va păstra aducerea religioasă, nu e de fel hotârîtoare pen
de-odată* piesă teatrală, — apoi ar fi fost a avut şi părţi bune, — şi că acele părţi aminte acestui onest advocat şi drept func tru apreciarea funcţiunii. Ioan D. e aşa
bine ca să o fi făcut de aşa, ca atât publicul bune au fost cari pe publicul număros, alcă ţionar, care a fost stimat de toţi, fără dife- dar vinovat, a fi comis prin purtarea
cât şi coriştii sau diletanţii teatrali din Spini tuit aproape numai din ţărani, l-au desfătat rinţă de naţionalitate, în urma bunei sale
să poată trage o instructivă şi folositoare în mod instructiv — ear’ corului şi îndeosebi inimi ce o avea cătră toţi, cu care a venit sa necuviincioasă crima conturbării re-
deducţiune sau învăţătură. Spre exemplu conducătorului aceluia, părintelui Ioan Avram în atingeri oficioase şi private. întristata fa ligiunei. (» Candela*)
să fi pus în gura şi graiul feciorului diletant, i-au făcut în semn de răsplată o bineme milie primească sinceiile noastre condolenţe.
amoresat de-odatâ (?) în trei fete un mono ritată laudă. — Sfâşiaţi de durere vestim tuturor cu — So cietatea p e a c ţii p e n tru Iote.
log, din rostirea căruia publicul ascultător să Părintele Ioan Avram a promis, că în noscuţilor şi pretinilor, că fiiul, fratele, cum v ia de c la ssă r. u ., a realisat în anul
fi înţeles, că tinărul amoresat în toate [?] d^ursul acestui carneval va mai face cu co natul, unchiul şi nepotul nostru Teodor Rimbaş, 1902, conform bilanţului dela 31 Decemvrie
cele trei fete va lua pe aceea, pe care după riştii săi, Ia «Ctâşma dela podul Simeriei* o comerciant, nu mai este întie cei vii, trecând a tr. cu un capital social de K 3.600,000'—
o amănunţită examinare va afla-o de fată cu petrecere împreunată cu producţiune teatrală ieri la orele 9 seara, la o vieaţă mai fericită, un profit net de K 673.11596. Bilanţul arată
frica lui Dumnezeu, de fată deşteaptă şi har musicală, şi anume în favorul şcoalei române după un morb îndelungat, în etate de abia următoarele Active: Cassa K 19,132'85. Cau
nică, şi de fată, care prin purtările sale pro greco-orientale din Simeria. 22 ani. ţiuni în efecte. la erariul r. u. K 2.685,966.67.
mite a fi femee cu credinţă cătră bărbatul O aşteptăm cu deplină plăcere şi bu Rămăşiţele pământeşti ale iubitului de Edificiul societăţii K 1.508,536'30. Deposite
seu si cu tragere de inimă cătră casa sa. curie, şi vom întimpina-o cu adevărată iubire funct s’au aşezat spre repaus etern Duminecă la instit. de bani K 2.038,961'58. Debitori
Poesia «Trei de-odată«, după părerea mea, frăţească, — ear' corului şi părintelui Ioan în 25 Ianuarie st. n. a. c., la 3 ore p. m. în 7,313 84. Posiţii transitorii K 76,92903. In
numai în acest înţeles prelăcută în piesă Avram din Spini îi anticipăm cele mai sincere cimiterul bisericii gr.-or. din Hunedoara. Hu ventar K 47,722-57. Totalul act. K 6.384,562 84.
teatrală ar fi instructivă şi edificativă, — pre mulţămiri. nedoara, în 24 Ianuarie n. 1903. Nicolau Pasive: Capital social K 3.600,000'—, Fond
făcută însă în piesă teatrală de înţelesul şi R om anus Rom anorum . Rimbaş, Tiţa Rimbaş, ca părinţi, Nicolae, de reservă K 600,000'—. Fond special de
forma, că feciorul amoresat in cele trei fete, Amalia şi Petru, ca fraţi. Carol Gostean şi reservă K 699,573'62, în total reserve K
ia dintre ele pe cea mai frumoasă de mână Sofi Rimbaş, cumnat şi cumnată. Cornelia, 1.299,573 62. Dividende neridicate K 11,328'— .
si o duce după perdea, — pe publicul pri NOUTĂTI Lina şi Mali, nepoate. Veronica Muntean, mă Creditori K 23,812 64, 50/° interese dela ca
vitor şi în deosebi pe feciori şi pe fete îj tuşe. George Redoane şi Evuţa Redoane, pitalul social K 180,000'—. Fondului de re
duce la părerea şi la credinţa greşită, că unchiu şi mătuşe. Nicolae Dima şi Alexandru servă K 150,000 —. Fundatorilor K 279,207-89
principala recerinţă a unei fete de măritat e — Pentru catedrală. Ca întregire Dima, unchiu. Amalia Dima şi Leni Dima, şi Fondului special de reservă K 167,52473.
ca să fie frumoasă. a contribuirilor însemnate făcute din mătuşe. Sofia Stoichţia cu soţul Nicolae, Profit net K 673,115 96.
Piese teatrale de asemenea cuprins nu partea preoţimii, învâţătorimii şi a unor Amalia Buda cu soţul Băla, Veronica Keller Conform propunerei direcţiunii acţio
produc între fete iubirea de soră şi nobilă puţini particulari, publicate deja în Nr. cu soţul Nândor, Niţu Nina şi Mari Dima, narii vor primi K 669,600'— adecă o divi-
rivnă de a excela în hărnicie, ci produce iubi veri şi verişoare. Eternă să-’i fie amintirea I dendă de K 93'— de acţie, ear’ restul de K
44 al foii noastre, din anul trecut, cu
rea de lux şi diavoleasca ură şi invidie, şi bucurie înregistrăm ulterioarele oferte 3,51596 se va purta în contul anului 1903.
dejositoarea patimă de a să răsbuna. Altcum — In v ita r e la Concertul împreunat cu
piesa a fost destul de bine predată şi a pro din tractul Orăştiei: teatru ce-1 va arangia Reuniunea gr.-cat. de
dus o plăcută distracţie. 1. Andrei Truca, par. în Simeria cântări «Concordia* din Oraviţa-rom. Dumi — So cietatea de lectu ră »P e tru M a
io r*. Onorată Redacţiunel Ne ţinem de plă
Despre piesa «Otrava femeiascâ* zic 150 cor.; 2. Petru Lula, par. în Bo- necă în 1 Februarie st. n în sala hotelului
cută datorinţă, ca din incidentul Anului-nou
numai atâta, că aceea atât după cuprins cât bâlna 100 cor.; 3. Ioan Bălşan, par. în «împăratul Austriei* din loc, sub conducerea să Vă dorim succes şi prosperare spre binele
şi după limbagiu de loc nu e potrivită pentru Bulbuc 100 cor.; 4. Luca Botean, par. d-lui Ioan Bogdan, învăţător, cu următorul şi înaintarea neamului românesc.
diletanţi ţărani, şi pentru public alcătuit din în Geoagiu-Joseni 100 cor.; 5. Teodor P R O G R A M : Vă rugăm, ca interesul şi sprijinul dat
ţărani — fiindcă ţăranii nu pot înţelege şi «Arde*, cor bărbă societăţii noastre pănă acum să ni-1 păstraţi
pricepe lucrurile ce aparţin birourilor de re Cristea, par. în Băcâia 100 cor.; 6. Ioan d) Concertul: 1.
Popovici, par. în Gelmar 100 coroane. tesc; 2. I. Vidu: «Cântec de primăvară*, cor şi pe viitor, asigurându-Vă de recunoştinţa
dacţie, si nu au interes de telegramele mixt; 3. C. G. Porumbescu: «Sosirea primă membrilor societăţii noastre.
trimise din New-York şi Amsterdam; în de 7. Adam Teodor, paroch în Turdaş
verii*, cor bărbătesc; 4. Fr. Jenke: «Ţiganca*, Totodată Vă rugăm, binevoiţi a publica
osebi ţărancele nu înţeleg motivul jalusiei 100 cor. cor mixt; 5. T. Popovici: «Ştii mândro când în preţuitul D-Voastre ziar următoarele:
soţiei redactorului, ear’ ţăranii nu înţeleg ra Computate şi aceste la celea dina ne iubiam* cor bărbăresc. Societatea de lectură «Petru Maior* a
finata scusă şi justificare a bărbatului redac inte, ofertele tractului nostru — pănă b) Teatrul: «Baba Hîrca*, operetă studenţilor universitari români din Budapesta
tor; prin urmare din cuprinsul acestei piese,
acum — fac 7380 cor. vrăjitorie în două acte şi trei tablouri de D. să simte plăcut îndemnată a esprima pe calea
ţărani şi ţărance nu au capabilitatea de a M. Millo. P e r s o a n e l e : Lascti, tinăr boer aceasta membrilor ei fundatori, onorari, şi tu
trage cuvenita învăţătură. Piesa, nefiind înţe
sub numele de Vlad, dl Ioan Mâdru; Baba turor sprijinitorilor sei An-nou fericit.
leasă de diletanţi, nu a putut fi predată cu — îm părţirea notariatului Vulcan Hîrca, ţigancă vrăjitoare, dl Costa Vodă; B u d a p e s t a , la 1 Ianuarie 1903 v.
simţ, — ear’ publicul ţărănesc nu a putut'o
în douâ. Vice-comitele comit. Hune Kiosa, ţigan, sluga lui Lascu, dl Aurel Sulea Pentru comitet:
înţelege de loc.
doara a împărţit notariatul numit în Ginju, bătrân pădurar, dl George Dure; Vio
Piesa «Otrava de hârdogi* a fost cea rica, fixa lui, dşoara Ana Albert; îngerul pă F i lip Emil Mihaiu,
mai bine predată şi cu interes ascultată de douâ. Notariatul Lupeni cu comunele: zitor a- Vioricei, dşoara Magd. Dan; Bîrzu, secretar sub.
publicul ţărănesc, — de bunâseamă fiindcă Lupeni, Bărbătenii de sus, Hubiţa-Uri- bătrân logodnic al Vioricei, dl Alexa Cotirlâ; — Mult Onorate Domnule! Cu cele mai
e piesă cam adecuată priceperei poporului şi cani şi Câmpul lui Neag, cu salar şi sincere afecţiuni de mulţâmită ne adresăm cătră
Ţărani, ţerance, ţigani. După producţiune joc.
fiindcă diletanţii şi-au învăţat bine rolurile. pauşale de 2100 cor. Vulcan cu co începutul la 8 oare seara. Intrarea de per D-Voastră, pentru favorul, respective spri ginul
spiritual, de care ne-aţi învrednicit în decursul
Cu privire la predarea pieselor teatrale munele: Vulcan, Coroieşti şi Păroseni, soană: Loc de şezut 1 coroană, loc de stat anului acestuia prin trimiterea gratuită a mult
mai observ că e de lipsă, ca diletanţii, la cu salar şi pauşal 1975 cor. 60 fileri. Bilete de întrare se vînd la dl Alexa
preţuitului ziar al D-Voastre. Vă rugăm cu
probe să fie instruaţi a ocupa pe binâ locul Toc pantofar şi seara la cassâ. Cu deosebită
deosebită stimă, să binevoiţi şi pe viitor să
ce trebue să-’l ocupe, — nu însă cu ocasiunea stimă: Comitetul. ne împărtăşiţi de acest sprijin.
producţiunei înaintea publicului, — şi să se — V agoane de cl. III la trenurile — Tinerimea Collegiului-Kun din Ioc aran- Totodată avem onoare a Vă preda fe
accelerate. Cu începerea lui Februarie,
spună diletanţilor, ca ei să se abţină dela rîs, gează la 7 Februarie st. n. a. c. în sala ho
licită! ile noastre de >Anul-nou«!
lăsând ca se rîdă de ceea-ce e de rîs, numai trenurile accelerate dela noi vor avea telului «Transsilvania* în cerc restrîns o pe
Cu deosebită stimă.
publicul. şi vagoane de cl. III., aşa că dorinţa trecere cu dans în favorul tinerilor studenţi
Piesele de cântare, atât cele bisericeşti oamenilor săraci e împlinită. Ce priveşte săraci. începutul la 8 oare seara. B u d a p e s t a , la 1 Ianuarie 1903 v.
cât şi cele lumeşti au fost bine alese şi aran- preţurile biletelor, acelea au fost intro Taxa de întrare : de persoană 2 cor. pentru fraţii teologi români:
giate, şi au fost intonate în trei voci, — dară duse din partea direcţiunei căilor ferate de familie 6 cor. Logea 12 cor. Bilete să pot Ştefan Tdşedan,
ele, fiindcă cele trei voci în care s’au intonat irrescumpăra la Barcsi Jânos, Graef H. şi I
ungare deja din 1 Ianuarie în tarifa de teolog IV. univ.
de prea de multe ori erau în completă ceartă Harth, ear’ seara la cassă. Suprasolviri să
unele cu altele, — hotărît că vâtămau ure zone. Că câte vagoane de cl. III sâ vor primesc cu mulţumită.
chile, Înzestrate cu cât de puţin auz musical. încopcia la câte-un tren accelerat, şi că