Page 2 - Activitatea_1903_02_04
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 4
2. Raportul comitetului de suprave- Dela început direcţiunea a fost de Valoarea adevărată a acestui isvor • ii iiiauLULUiUI
ghiere. părere, că institutul nostru sâ aibă casa instalat, considerând că vom avea piaţă avem onoare a raporta, că în urma spo-
3. Decisiune asupra bilanţului anual. sa proprie, ca sâ se poată întocmi co de export, putem la zi furnisa 1 — i y 2 rirei operaţiunilor s’a ivit lipsa instituirii
respunzător scopurilor sale. vagon, e preafireşte cu mult mai mare încă a unui oficial. Avem deci pe lângă
4. Decisiune asupra împărţirii profitului
A cumpărat deci casa unde azi îşi decât suma investirilor şi preţul cum directorul executiv 3 funcţionari, cari
curat, realisat în primul an de ge părării.
are localităţile sale proprii, cu preţul provăd agendele.
stiune.
de 22000 cor., care sumă îndată s’a şi Deja s’a început exploatarea în piaţa Resultatul operaţiunilor normale să
5. Alegerea comitetului de supraveghiere
plătit, şi casele s’au transcris pe numele oraşului Deva, cu resultat favorabil. vede din bilanţ, şi cu tot dreptul îl pu
conform §-lui 41 a statutului.
institutului. In curend apa să va analisa din tem numi ca extraordinar de favorabil
6. Eventuale propuneri făcute în înţe Ca să nu se scoată însă suma nou, şi pănă atunci vom face prepara ba considerând, că la timpul înfiinţării
lesul §-ului 28 din statute. aceasta din reveriment, am luat un îm tivele pentru ca să câştigam piaţă de institutului nostru deja 3 institute vechi
7. Exmiterea alor doi acţionari pentru prumut cu amortisare de 12000 cor. export. erau în piaţa Orăştiei, apoi resultatul
verificarea procesului verbal al adu pe casă, care apoi am folosit-o la ope Numele apei respective a isvorului anului nostru prim trece peste toate
nării generale. raţiunile institutului. în înţelesul conclusului direcţiunii, e : aşteptările.
Domnii acţionari, cari în sensul Valoarea adevărată a caselor azi, » Dacia «. Lăsăm să urmeze şi aci, afară de
§§-lor 20— 22 din statutele societăţii făcându-se şi unele adaptări, trece peste Avem convingerea, că această ope cadrul bilanţului, un mic prospect sta
doresc a participa la adunare în per 28000 cor. raţiune, Onorata adunare generală o va tistic despre cifrele în cari se reoglin-
soană ori prin plenipotenţi, sunt poftiţi Rentabilitatea caselor e foarte în- aproba. dează mersul lucrurilor noastre.
a- ţi depune acţiile ţi eventualele docu destulitoare, venitul din chirii, socotind
I. Capital social Cor. 100000"
mente de plenipotenţă la cassa institu localităţile folosite de institut numai cu
tului cel mult pănă la 20 Eebr. a. c. 640 cor., este 1480 cor. II. Depuneri.
st. n. înainte de amiazi. In decursul primei gestiuni s’au făcut depuneri în valoare de 20089681
După împrumutul de amortisare de
O r â ţ t i e, la 31 lan. 1903 st. n. 12000 cor., socotind un câştig de 372% i din această sumă s’a ridicat în decursul anului suma de . 4826579
Direcţiunea. adecă 420 cor. anual, resultă cu totul Cu finea anului rămâne suma d e ................................................... « 15263L02
j
un venit de 1900 cor. la an, adecă după In aceste cifre să cuprind şi interesele capitalisate şi curente
preţul cumpărării aproape 9% . solvite în suma d e ...................................................................... 8097-14
f n Afară de această cumpărare foarte III. Reescompt.
Raportul Direcţiunii.
favorabilă, avem să Vă raportăm şi In faţa înmulţitelor cereri de credit, direcţiunea a făcut paşii
despre o operaţiune, care cade afară necesari pentru acordarea unui credit de reescompt în
Onorată adunare generală!
de cadrul împrumuturilor de bani; şi suma d e ......................................................................................... 58544-—
Expirând anul întâiu de gestiune anume : A unui credit de
a institutului nostru, venim să Vă dăm IV. Cont Curent în suma d e ...................
Am cumpărat cu drept de proprie 16000"—
seamă de resultatul tuturor operaţiunilor eară pe realităţile institutului s’a acordat
tate pe seama institutului nostru în ho
noastre.
tarul comunei Buruiene, îndepărtare de V. Avansuri cu amortisare
Nu ne vom folosi de trase goale, 1 oară de opidul Deva, în apropierea în suma d e ......................................................................................... 12000"—
ci vom înşira faptele; acelea să vorbească, Boholtului, un teritor de circa 6 jugire Elocarea capitalelor amintite s’a făcut în următorul mod
şi resultatul faptic. catastrale cu un isvor de apă minerală,
VI. Escompt de Cambii.
Institutul nostru s’a înfiinţat pe de calitate superioară apei cunoscute de In decursul gestiunii s’au escomptat 2415 cambii în suma de « 581638-17
neaşteptate, în răstimp foarte scurt, abia Boholt. Din aceste cambii s’au solvit 1245 cambii în suma de . « 332094T7
de câteva zile: precum se vede din pro Am instalat izvorul, concentrând
Rămânând cu finea anului 1170 cambii în suma de . . . « 249544
cesele verbale referitoare la înfiinţare. apa în ţevi de porţelan, şi am ajuns la
VII. Cambii cu acop. hip.
Oare-câţiva acţionari de ai institu un resultat neaşteptat de favorabil; şi
tului »Ardeleana«, nefiind întru toate anume: In decursul anului s’au escompt. 67 bucăţi în suma de . . « 125598 —
Din care s’au s o lv it........................................................................... <C 59787-—
contenţi cu mersul lucrurilor la acel in Izvorul, care era foarte negligat, în
Rămânând cu finea anului suma d e ..........................................
stitut, au apelat, ca fundatorii »Daciei«, stare primitivă, şi abia avea o capabi- « 65811 —
la publicul din loc şi jur, ţi în 3 zile litate de 6— 700 litre la zi) azi după VIII. împrumuturi oblig, cu cavenţi
au fost deja acţiile, în număr de o miie, instalare are peste 12000 litre de apă s’au acordat în decursul anului 2 în valoare de 280 cor. cari
subscrise. la zi, preafireşte, că şi calitatea apei a convertindu-se în împrumuturi cu cavenţi, rămân în bilanţ
Statutele în 8 zile întărite, şi din câştigat mult; conţine considerabil acid ne atinse.
fondul social s’au plătit sume atât de carbonic. IX. Credite de Cont Curent.
considerabile, încât cu finea lunei Sep Teritoriul întreg, inclusive toate spe S ’au acordat în total 1 de ............................................................. 3690-
temvrie 1901, am început a răspunde sele de instalare, abia ne-au costat 7000 Din acesta s’a solvit suma d e ........................................................ 100-
împrumuturi. coroane. Sunt plătite. Rămânând la 31 Decemvrie............................................... 3590 —
trece ca visul înfiumseţat cu munţii de aur, In zădar, omul propune, Dumnezeu dis de a fi mişcat, cum inima celor tirani să inima „ei“ — şi apoi să gust din un rîu de
după care atât e mai amară realitatea, cu pune. »Aci, jos el îşi formează dorinţe vane, sfarmă de lovirile conştiinţii, cum cel ne dulceaţă fără sfârşit atunci, după ce nu voiu
cât erau mai dulci cuvintele din gura lui şi Dumnezeu restoarnă într’un moment şi cu simţitor simte şi faţa lui e brezdată de sufe mai fii
Morfeu. o singură suflare măreţele edificii, ce imagi- rinţe şi pleopele lui scăldate într’un rîu de Idee sublimă! Speranţe dulci, cine v’a
O rază de speranţă îmi luceşte departe, naţiunea noastră îşi formează...* lacrimi — şi încă tot n'aşi lăcrima. Când sădit în inima mea, cine în mintea mea? Ra
departe în viitorul ascuns, dar’ cum e de ne schimbarea ar fi la sfirşit, atunci când un zele credinţei îmi luminează ochii sufletului
sigur, că ea îmi va lumina odată şi mie, pe Ochi încetaţi de a lăcrima, durerea vă ram de finic ar străluci în mâna »ei« cea şi iată eu văd cărarea, pe care călcând ajung
cât sum sigur, că trăesc pentru a nu o simţi topeşte şi inima mi se despică. Grijilor, umbra nevinovată, colo sus, şi eu aşi vedea aceasta, la tine, isvorul bunătăţilor. Ajută puterilor
nici odată. tristei bătrâneţe, pârăsiţi-mă, eu aşa am au atunci, atunci dorul meu e alinat, ear’ inima mele şi îmi întăreşte propusul cu graţia Ta
Şi oare eu să o fi perdut pentru tot de zit, că voi sunteţi străine dulcei tinereţe 1 In mea liniştită, căci durerea ei s’a prefăcut în prea sfinte Doamne!
doue lacrimi de foc... şi iată eu am plâns...
una? Cugete tristre, ameninţătoare fugiţi, fugiţi zădar! eu nu mă mai pot mângâia cu reve
Christosul meu prea dulce, Tu eşti lu
şi nu mă mai torturaţi! Ah! nu să poate, ca derea ei aici pe pământ! Striveşte-te deci inimă mai curând în
eu să trăesc într’o suferinţă atât de amară I Visul înşelător a dispărut şi partea mea mii de bucăţi şi las, să erupă gemetul tău mina, care îmi luminezi cărările în desperare.
Ştiu şi încă bine, că ea şi acolo departe e realitatea, sora nedespărţită a suferinţei. în cuvântul ultim din această vale a durerii Tu eşti scutul meu, la Tine alerg eu cu co
cugetă la mine şi cugetă încă mult. Şi pentru Acum ştiu şi trebue să cred, că noi nu ne în: »nu mai sum«. pila mea, fie-Ti milă de noi, fereşte-ne de
ce să nu fie aşa? căci doar ea mi-a zis: »nu vo mai revedea, nu, căci «adioul* ei a fost »Eşti pessimist* mi-ar zice optimistul. mai multe lacrimi, că nu mai putem plânge,
mai plânge puiule, grijeşte-mi copila şi pe pentru un drum lung, la sfîrşitul căruia va »Tu eşti optimist* iaşi respunde eu. Dumnezeescule prunc, fă-ne fericiţi_
tine şi eu mă voiu ruga pentru voi, eu nu găsi odihna... Fericire este aici, dar e pe pământ, ea
vă voiu uita.. « Pentru ce mă alungi, soarte atât de amar? trece ca visul, sboară ca parfumul floricelelor Prietine dragă! Adâncit în cugete, cu
Aceste cuvinte încă şi azi îmi sună la
urechi ca nişte şopte dulci de un trist «adio..* Cârârile-mi de primăvară pentru ce mi-le la o suflare lină de vânt, ca dincolo de mar pleopele scăldate în lacrimi, stau încă neclătit
presari cu ghimpi uricioşi? Acum când etatea ginea mormântului rece să ni se înfăţişeze în mâna stângă cu «Unirea* Nr. 2 pag. 16,
Şi ce fericit eram eu odată ! Dumnezeul îmi suride şi îmi cere zile dulci, azi când tine- apoi ca o lumină sau ca o umbră în întune- şi în cea dreaptă cu biletul tău, în care îm
meu prea bune, cât de îndurat te-ai arătat reţa mă împinge cătră ţinta mea ideală, tu rec. «Fericirea este un sarcasm, durerea o doreşti a. n. f...
Tu faţă de mine păcătosul, atunci când o am pentru ce îmi dărîmi munţii mei de aur, fără poemă. Fericirea şi durerea formează vieaţa...*
Eu ţi-am fost bun prietin şi despre a
cunoscut! un pic de cruţare?! Dar, eu mai am o amică, mai am o ta simpatie atâtea dovezi am, că şi tu drag
Lumea întreagă avea o altă faţă, mi să Suvenirile din trecut, amintirile presen- mamă tineră şi devotată. Aceasta este reli- m’ai avut.
părea, că o lumină dulce şi lină s’a reversat
tului şi speranţa în viitor, aceştia sunt trei giunea. Religiunea îndulceşte durerile, şterge
peste omenime! Şi eu şi ea eram fericiţi... soţi conjuraţi, ca să-mi amărască vieaţa cea lacrimile şi vindecă plăgile suferinde ale ini- Ţi-am scris deci, nu ca să-ţi rump fără
atât de fericiţi... Doi ochi îmi luminau greul atât de nevinovată încă... mei prin «balsamul salutar al divinelor con- milă vălul de pe ranele inimii tale, nu inten
şi întunerecul vieţii ca stelele de seară, pre Lamentări zădarnice şi o realitate prea solaţiuni*. ţionez sângerarea lor, căci destul a fost... nu,
vestitoare unei flăcări mai palide, dar’ cu ci un picur de balsam alinător de dureri
atât mai intensive, atrăgătoare şi blândă. sigură în crudelitate. Crudă este lumea şi în Draga mea mi-a zis: «tu puiule să re- fără samăn, dorit-am a picura în marea su
Flacăra era speranţa mea prevestitoare de ea cei ce trăiesc. mâni preot. Pe scumpa bubuşcă s’o creşti în ferinţelor tale!
stelele lucitoare. Eu speram un venitor plin Aşi dori, ca durata unei clipite să frica Domnului...* O., 16 Ianuarie 1902.
de fantasii, da, căci stelele îmi lucian, cei doi schimbe faţa ei tristă şi aceasta schimbare pe Voiesc deci să trăesc şi traiul meu ol
ochi nu puteau să mă înşele. Viitorul mi mine să mă găsească ne clătit. de ar fi încă lung I da, voiesc, nu pentru ca IPrate mic«
să parea ca un vis strălucitor. Djr’ vai! eu Cu inima tare ca piatra aşi privi la rîu- să scurg şi ultimul picur din pocalul amă-
nu cugetam, că vor veni zile şi grele şi fur rile de lacrimi, ce ar isvorî din ochii vinovaţi răciunei, nu pentru aceasta, ci ca să-mi văd
tunoase... — plini de durere şi suferinţe. Aşi privi fără scumpa mea copilă mare şi cu minte, după
«