Page 1 - Activitatea_1903_02_05
P. 1

Anul  III.                                             Orăştie,  12  Februarie  n.  1903.                                                                 Nr.  5




                  INSERŢIUNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
                                          ACTIVITATEA                                                                                                      Pentru  plugari— ţărani  pe an
            se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1/s  an 3 cor.
                      reduse.

                                                                                                                                                                   4  coroane.
            Manuscriptele sunt a se a dresa
            redacţiei  şi  acelea  nu să  îna­                                                                                                             Pentru  România  ţi  străinătate:
                      poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.

            Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani.



               EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                    REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                            A p a r e     în    f i ecare      Joi.
                 D r.  A urel  Muntean                                                                                                                L aurian  B e r c ia n


                                                       viitorului  episcop  să  fie  adevărat  fără    Interesele,  menagearea cărora să aş­     Un  lucru  nespus  de  dureros şi ca­
               â dona alegere la Arad.                 prihană,  deamnă  de  cinstea  tuturor,  —   teaptă  dela  fiitoriul  episcop  —   sunt  racteristic  pentru  duşmanii  Metropoli­

                                                       care  a  trecut  prin  cel  mai  vehement  m ultei prea  m ultei
                                                                                                                                            tului,  trebue  s6  constatăm,  şi  acesta
                                                       foc  al  personalităţilor,  fără  a  fi  suterit   Ins6  domnii  aceia  cu  inima  la  loc,  este,  că:
                 Maioritatea  domnilor  deputaţi,  sun­
                                                       nici  cea  mai  mică  ştirbire  în  reputaţia  s6  nu  şovăiască,  s6  nu  aibă  nici  o  teamă   Tocmai  resultatele  atât  de  admi­
            tem  convinşi,  că  ar  dori  din  toată  inima
                                                       sa,  —   dacă  ar  căuta  numai  la  aceste,  de  gurile  sparte  a  unor  existenţe  —   rabile  şi  strălucite  a  activităţii fostului
            sfîrşirea  luptelor în  jurul  scaunului  epis-
                                                       ar  avea  o  problemă  foarte  uşor  de  desperate,  pentru-că:  oala  cu  carne e  în  Episcop,  au fo st mormântul popularităţii
            copesc.                                    deslegat.                                 mare  pericol /                            sale  în  inimile  malcontenţilor.
                 înţelegem împlinirea definitivă, apro­
                                                            Ar  pune  toate  alte  consideraţii  ne­   Un  singur  păcat  i-să  atribue  dlui    Resultate  adevărat  mari,  adecă  nu­
            barea  alegerii.                           faste  la  o  parte,  şi  ’l-ar  alege  pe  dl   Aug.  Hamsea;  acesta  însă  este  un  păcat  mai  aşa  au  fost  posibile,  că  interesele
                 Realisarea  acestei  dorinţe  depinde,
                                                       Aug.  Hamsea.                             colosal  de  mare 11                       nedrepte,  abusurile  de  cari  s6  bucurau
            fireşte,  dela  calităţile  episcopului  ales.
                                                            Noi  aşa  credem,  că  între  foştii  par-   Şi acesta  e  că  D-sa  este:  aderentul  atâţia  »fericiţi«,  cu  o  mână  de  fer,  ici-
                 Faţă  de  dl  Aug.  Hamsea  la  ale­
                                                       tisani  ai  dlui  Mangra  vor  fi  mai  mulţi,   M etropolitului,  ba,  ca  să  fie  păcatul  şi  colea  şi  în  mod  absolutistic  s’a  sistat
            gerea  trecută  a  reuşit  dl  Vas.  Mangra,
                                                       cari  nu  vor  mai  face  deosebirea  regre­  mai teribil,  apoi  îl  botează  de  »neam*  (!)  odată pentru  totdeauna;  venitele  nu  mai
            despre  care  îns6  s’a  dovedit  cu  fapte
                                                       tabilă  între  Românii  Ardeleni şi  cei din   al  Metropolitului?!                  curgeau în buzunare  necompetente,  ci la
            concrete  din  vieaţa  lui,  că  a  fost  ne­
                                                       Ungaria,  —   cari  vor  apreţia  situaţiunea                                        cassa  diecesei;  —   cei  ■» scurtaţi*  în  abu-
            vrednic  de  încrederea  maiorităţii,  ba                                                  Horribile  dictul
                                                       cu  toată  seriositatea,  şi  nu  vor considera                                      suri,  au  umplut  lumea  cu  plângerile  şi
            ştiind  el  bine  de picatele  sale proprii, a                                             Pentru  Dumnezeu,  cum  cutează  un
                                                       actul  de  alegere  de  episcop,  de-un  joc                                         vaetele  lor  nebasate,  şi  »popularitatea«
            abusat  într’un  mod josnic  de  bunăcre-                                            călugăr,  ori  archimandrit  să  fie  ade­
                                                       demonstrativ,  periculos  pentru  scumpa                                             Episcopului,  care  şi  altcum  pentru ener­
            dinţa mai multor d-ni deputaţi,  cari n au                                           rentul  capului  bisericii  sale  ortodoxe P  /
                                                       noastră  autonomie;  —   cari  nu  vor  su­                                          gia  sa  strictă  avea  adversari  ascunşi, s6
            ştiut  de  aventurioasele  pâţănii  ale  dlui                                              Cum  cutează  un  preot,  fie  acela
                                                       feri,  ca  episcopia  Aradului  după  man-                                           vedea  a  fi  alterată;  dară:
            Mangra.                                                                              ori  de  ce  rang,  să stimeze şi să iubească
                                                       graidele  desvălite  judecătoreşte,  să  mai                                              Numai  în  cercul,  care  nu  voia  să
                 După  sentinţele  forurilor judecăto­                                           pe  M etropolitul  săuP  şi  să  fie  cu  su­
                                                       fie  profanată  cu  altele  de-ale  lui  Cio-                                        subordineze  interesele  private  nedrepte,
            reşti,  la  aceste  nu  mai  încape  îndoială.                                       punere  fiiască  faţă  de  înalta  lui  per­
                                                       rogatiuPI  Pentru că:                                                                interesului  comuni
                 Foarte  bine  a  fost,  că  s’a  desfă­                                         soană P
                                                            Ce  va  â cu sfinţenia  scaunului epis-
            şurat  o  luptă  crâncenă  între  cele  două                                               Doar’  aceste  la  noi,  la  Românii      Mulţi  însă  dintre  aceşti  adversari,
                                                       copesc,  dacă  s’ar  alege  iară  unul,  al                                          cu  timp,  văzend  că  sunt în  rătăcire,  au
            partide,  şi  bine «• fost,  că persoanele can­                                      ortodoxi,  sunt  păcate  grozave!
                                                       cărui moral şi onoare personală ar trebui                                            devenit  cei  mai  sinceri  aderenţi  ai
            didaţilor  au  fost  supuse  la  critice  pu­                                              Astfel  de  vederi  sclintite,  cari  do­
                                                       întâiu  cercetată  pe  cale judecătorească P                                         înaltului  Metropolit.
            blice,  ba  au  fo st  atacate    nic^  °                                            vedesc  lipsa  moralului  adevărat,  la  alte
                                                            Un  om,  despre  care  să  cutează  ci­
            cruţare.                                                                              confesiuni  înzadar  le-am  căuta.             Din  aceasta  e  clar,  că:  cine  ade-
                                                       neva  să  scrie  astfel  de  fapte  concrete,
                 Numai  şi  numai  campania  perso­                                                    Sunt  monopolul  nostru;  —   foarte  rează  la  persoana Înaltului  nostru  M i­
                                                       cum  s’a  scris  despre  Mangra  şi  acum
            nală agresivă introdusă, de  «Trib. Pop.« şi                                          dureros  monopol!                         tropolit,  aderează  la  creatorul  ordinei
                                                       la  alt  loc  despre  Ciorogariu,  nici  în
            ripostările  celeialalte  partide  a  produs                                               Şi  cine-i Metropolitul acest  »odios» r şi  bunăstării  diecesei  Aradului.
                                                       vis  să  nu-şi  apropie  mâna  de  cârja
            resultatul:  că  declarată fiind  nevrednicia                                              Este  fostul  Episcop  al diecesei Ara­   Acesta nu-i  păcat,  ci  datorinţă;   şi
                                                       episcopească 1
            alesului  episcop,  n’a  ajuns  sfânta  cârjă                                         dului,  care  atunci  când  a  ocupat  stăntul  pentr’un  mirean,  dar  necondiţionat
            episcopească  în  mâni  profane.                 Doar’  un  episcop  nu-i  diurnist   scaun  în  Arad,  nici  locuinţă  deamnă de  pentr’un  călugăr.
                 De  altă  parte  s’a  constatat,  că  nici   consistorial,  că  trecutul  lui  să  nu-i  al­  un  cap  al diecesei n a   avut,  şi  care  când   Apoi  să  nu  perdem  din  vedere,
            cea  mai  exagerată  şi  duşmănoasă  i>or-   tereze  posiţia ?!                       s’a  depărtat  din  diecesă  a  lăsat  urma­ că  fiitoriul  Episcop  al  Aradului,  în  die-
            neală  n'a  putut  scoate  la  iveală  nici cel   Noi  ştim  bine,  că  mai  mulţi  domni  şului  său  o  diecesă  înzestrată  cu  do­ cesa  sa  va  fi  suveran,  şi  consistoriul ca
            mai  puţin  defect  moral fa ţă   de  dl Aug.  cu  inima  la  loc,  văzend  cum  s’a  fost  menii,  cu  milioane  şi  cu  instituţiuni  corporaţiune  constituţională  totdeauna
            Hamsea.                                    abusat  de  bunăcredinţa  lor,  sunt  îngri-  culturale l                            va  fi  locul  său,  dacă  ar  fi  de  lipsă  ori
                 Măritul  Sinod  electoral  deci,  dacă  jaţi  de  resultatul  acestei  alegeri  noue;   Cine  ar  putea  nega  aceste  ade­ şi  ce  controlă.
            ar  căuta  numai  şi  numai  la  interesele  însă:                                    văruri ?                                       Dl  Aug.  Hamsea  totdeauna  â  fost
            mari  a  diecesei,  şi  la  aceea, că  persoana  Terorismul  e  m are!  şi:                Nimenea,  om  iubitor  de  dreptate! omul  blândeţii  şi  al  iubirei  de  oameni,

                                                       Pe  cap  poartă  o  căciulă  înaltă  de  lână  de  a  pornit  răsboiul,  cu  o  oaste  uriaşă  pentru   Amândoi,  bărbatul  şi  femeea,  au  găsti
                    FOIŞOARA                           oaie  albă,  sau  o  pălărie  cu  mărginite  largi  a  devasta  mica  Moldovă,  al  cărui  domn  vi­  un  adăpost  puţin  în  susul  rîului,  în  biserica
                                                       împodobită  cu  flori  naturale.  Plutele  alunecă  teaz  Petru  Rareş,  se  împotrivia  din  răsputeri,  Călugăran.
                                                       ameţitor  de  iute,  târlte  de  torentele  limpezi  dar’  care  a  fost  respins  de  câte-va  ori.  Tur­  Aceasta  bisericuţă  mică,  e  ascunsă  în
                                                       şi  conduse  de  plutaşi  cu  dibăcie.  Căte  odată  cii  întrară  în  Suceava,  capitala  sa,  şi  acum  întregime  sub  o  stîncă  uriaşă,  pe  care,  se
                                                       se  întâmplă  că  în  valurile  mai  repezi  pe  cari  se  Îndrumau  spre  Piatra,  arzând,  omorând  şi  zice,  că  Duhul  râu  a  rupt’o  din  vârful  Ceah­
                                i.                     trebue  neapărat  să le treci,  partea  de  dinainte  nimicind  tot  ce  le  eşia  în  cale.  Toată  ţeara  lăului,  cu  intenţia  de  a  baricada  cursul  Bis­
                 In  nordul  Moldovei  se  întinde  un  do­  a  plutei  se  cufundă  atât  de  adânc, încât  plu­  era  în  prada  unei  spaime  nebune;  ai  fi  cre­ triţei,  dar’  în  momentul  în  care  se  pregătea
            meniu  regal  numit  Broşteni.  Şi  azi  sunt  pe   taşul  care  în  totdeauna  stă  în  picioare,  întră  zut  că  s’a  deslănţuit  potopul  asupra  ei  şi  a  să  arunce  bolovanul  din  vîrful  acelei  stînci,
            acolo  păduri  vergine,  unde  nici  odată  n’a   în  apă  până  la  brâu ;  dar’  rămâne  rece,  ne­  distrus  tot  ce  n’a  putut  lua  cu  sine.  Turcii  cocoşul  a  început  să  cânte.  Dracul  a  scăpat
            răsunat  lovitură  de  topor  şi  nici paşi  de  om   păsător,  ca  şi  cum  ar  fl  un  lucru  de  nimic.  nu  cereau  gazdă; ei  măcelăreau  copiii  şi  vio­  peatia  din  mână  şi  a  lăsat-o  să  cadă  acolo
            n’au  pătruns.  Este  una  din  excursiile  cele   Ochii  săi  stau  aţintiţi  asupra  rîului  care  se  lau  femeile  când  nu  le  puteau  duce  în  robie.  unde  să  află  şi  azi,  apoi  fugi  repede  pentru
            mai  frumoase  pe  care  le  poţi  face.   întinde  la  infinit;  n’are  vreme  să  se  uite  la  Mai  bine  alegeau  moartea  de  cât  să  îndure  a  nu-1  prinde  zorile.
                 Pleci  din  Transilvania  cu  pluta,  cobori   hainele  sale  cele  umede. Pe  alocurea,  păraele  jugul  otman.                Frumoasa  domniţă  Elena  aştepta  sub
            Bistriţa  trecând  prin  Dorna,  Broşteni,  Hangu   din  munţi  vin  să  se  arunce  în  Bistriţa.  Pe   Pe  câmp  nu  se  mai  pomenea  cap  de  stînca  care  părea  gata  să  se  prăbuşească
            până  la  Piatra,  unde  albia  riului  se  îngus­  unul  din  malurile  ei se  înalţă măreţul  Ceahlău,   vită,  nici  sămînţă de  grâu, nici  firicel  de  iarbă.  deasupra-i.  Cu  o  mână  îşi  adumbrea  ochii,
            tează  între  două  stînci  înalte, umbrite  de fagi   acoperit  de  brazi  maiestoşi;  pe  celalalt  mal   Domnul  Rareş  fu  nevoit  să  plece  din  Piatra,  în  timp  ce  trăgea  cu  urechea,  la  sgomotele
            seculari  şi  brazi  uriaşi,  apoi  cursul  capricios   se  zăresc  stîncile  Doamnei,  cari  seamănă  cu   cu  sfărâmăturile  armatei  sale  învinse,  şi  să  din  afară  cu  nările  tremurânde,  roşind  şi
            al  apei  şerpuieşte  cu  graţie  în  nenumărate   turnurile  unei  catedrale  gotice.  caute  un  refugiu  la  Eslea,  pe  malul  Bistriţei,  pălind  într'una.
            cotituri.                                       In  anul  de  graţie  1538,  aceste  regiuni  şi  unde  se  mai  putea  găsi  hrană  pentru   —   Ofl  ce  nenorocire  e  să  fii  în  totdeauna
                 Sute  de  plute  trec  coborând  în  fie-ce  nu  erau  nici  atât  de  vesele,  nici  atât  de  oameni şi păpuşi pentru  vite.  Eslea însemnează  pe  goană 1  zise  ea  călugărului  ales  spre  paza
            săptămână,  întrând  în  Şiret  pentru a  se  duce  zimbitoare  cum  sunt  astăzi.  Pe  atunci  nici  o  a mânca, şi şi-a primit acest  nume  de  când  cu  bisericii.
            la  Galaţi,  unde trunchiurile  de  copaci  cu  cari  plută  nu  trecea  pe  Bistriţa,  căci  sgomotul  popasul  pe  care-1  făcuse  cavaleria,  cu  mult   Acesta  era  un  moşneag,  încovoiat  sub
            sunt  încărcate,  sunt  prefăcute  în  scânduri.  armelor  răsuna  ascuţit  şi  pătrunzător  din fun­ îndărăt.  Domnul  şi-a  trimis  copiii  la  mănăs­ greutatea  anilor,  ear’  părul  şi  barba  ti  erau
            Ţăranii  moldoveni  cari  conduc  aceste  plute  dul  văilor.                        tirea  Ciceu,' pentru  a-i  pune  sub  pază  sigură,  albe  ca  zăpada.
            sunt  de  obicein  flăcăi  frumoşi,  înalţi,  bine   Femeile  şi  copiii  fugeau  părăsind  vatra  dar’  soţia  sa  Elena,  n’a  vrut  cu  n ci-un  preţ   —  Numai  moartea  e  statornică,  Domniţă
            făcuţi,  cu  tipul  roman,  părul  negru  şi  ochii  şi  se  ascundeau  în  fundul  pădurilor.  Strigă­  să  se  despartă  de  dânsul.  încolo  ţoale  sunt  schimbătoare  act  pe  pă­
            mari  negrii.  Ei  poa  ta  costumul  ţărănesc:  tul  groaznic:  Vin  Turcii !  se  împrăştia  ca   «Turcii  nu-mi  vor  face  nici-un  rău,  zi­  mânt,  răspunse  el  cu  linişte.
            cămaşa  albă  brodată  ^   multe  colori  la  gu­  focul  nimicitor  din  bordeiu  în  bordeiu,  din  cea  ea,  câtă vreme  voiu fi  cu tine,  şi  nu  vreau   —   Pentru  noi,  părinţele,  nu  va  mai  fi  o
            ler,  la  piept  şi  la  marginea  mânecilor  largi.  sat  în  sat, din  oraş  în  oraş. Sultanul  Suliman  să  te  părăsesc.   schimbare,  răspunse  ea.  Suntem  cu  desăvâr-
   1   2   3   4