Page 2 - Activitatea_1903_02_06
P. 2

ACTIVITATEA                                                                         Nrul  6
           Pag  2.

        toare,   care  împrejurare  a  stîrnit  în  tit.  Mai  zice,  că  Boldor  a  fost  ca  vătav   Acţionarii  şi  adunările         marea  majoritate  a  acţiunilor  este  pla­
        Boldor  temere  şi  a  presupus,  că  are  de  peste  el  şi  ortacul  sâu,  foarte  aspru  cu     generale.                     sată  aproape  de  sediul  institutelor,  şi
        a  face  cu  un  lotru  de  munte,  ai  cărui  ei  şi  aşa  nu  s’a  încumetat  sâ  spue  ni­                                    astfel  o  mare  parte  a  acţionarilor  ar
        tovarăşi  aşteaptă  atare  semn  de  atac.  mănui  cele  întâmplate.  Aceste  le-au  ade­                                        putea  participa  la  adunările  generale
                                                                                                   Una  dintre  cele  mai  serioase  scă­
        In  stînă  Boldor  s’a  pus  să-’şi  frigă carne  verit  şi  ceialalţi  ciobani  ascultaţi  în  firul                            fără  multă  greautate.  Şi  va  fi,  fără  în­
                                                                                              deri  ale  organismului  institutelor  finan­
        în  frigare,  eară  străinul  să  aşeză  pe  o  cercetărilor  premerse.                                                          doială,  destul  dacă  şi  numai  aceasta
                                                                                              ciar e  din  ţeară  şi  anume  nu  numai  la
        peatră,  care  servea  de  scaun  şi  privind   A  urmat  fixarea  întrebărilor  cătră                                           mare  majoritate  va  usa  de  drepturile
                                                                                              băncile  noastre,  ci  de  o  potrivă  şi  la
        la el, îl întreabă  străinul,  ale cui  oi  păsto­ juiaţi,  punându-se  pentru  Boldor  opt, ear                                 sale,  căci  interesele  ei  sunt  identice  cu
                                                                                              institutele  de  bani  străine,  —   este  fap­
        reşte ?  cine  are  mai  multe  oi ?  cum  pentru  Gurgui  două.                                                                 interesele  totalităţii.
                                                                                              tul  experiat  pretutindenea,  că  acţionarii
        cheamă  pe  stăpânii  oilor?  apoi,  cum  să    Acusătorul  public  a  pledat  cu  ar­                                                Recomandăm  deci  acţionarilor dela
                                                                                              băncilor  în  realitate  nu  ocupă  în  cadtul
        cheamă  pe  aici  carnea  aceea,  care  o  gumente  întemeiate  pentru  pedepsirea                                               băncile  noastre  cu  toată  căldura,  ca  să
                                                                                              institutelor  lor  rolul  ce  li-s’a  destinat
        frigi?  căci  pe  la  ei  îi  zice  »pâstramă«.  ambilor  făptuitori.                                                            se  presinte  în  număr  cât  se  poate  mai
                                                                                              în  teorie.
        La  aceste  Boldor  sare  la  un  păcel,        Dr.  Iustin Pop,  apărătorul  lui  Alexă                                         mare  la  adunările  generale  ce  acum  se
                                                                                                   Liberala  noastră  lege  comercială,
        apucă  un  revolvăr  şi  ţintind  asupra  Boldor,  a  vorbit  despre  însuşirile  carac­                                         convoacă.
                                                                                              când  a  scutit  institutele  de  bani  de
        străinului  îi  zice:  dacă  nu-’mi  spui  cine  teristice  şi  spirituale  a  păcurarilor  şi
                                                                                              controlul  şi  peste  tot  de  influinţa  or­
        eşti?  de  unde  vii  şi  unde  mergi?  te  preste  tot  a  locuitorilor  de  munte,  apoi
                                                                                              ganelor  publice,  a  făcut-o  mai  ales  în
        puşc!  Pentru  că  cuvântul  »păstramâ«  despre  simţul  lor  de  libertate,  care este                                          Pentru  limba  maternă.
                                                                                              presupunerea,  că  ceea-ce  ar  putea  face
        născu  în  el  nedumeriri  şi  îl  întări  în  mai  desvoltat  decât  la  locuitorii  dela
                                                                                              statul  în  scopul  asigurării  mersului  re­
        presupunerea,  că  străinul  este  un  om  ţeară  şi  oraşe.  Aceste  însuşiri  le  colo­
                                                                                              gulat  al  afacerilor  instituţiunilor  finan­  Ocupându-mi  noua  parochie  con­
         rău  şi  primejdios.                      rează  oratorul  în  mod  romantic  şi  poe­
                                                                                              ciare,  se  va  putea  cu  mai  mult  succes  ferită,  şi  nefiind  în  parochie  cortel  pa-
              Străinul  să  scoală  de  pe  peatră  şi   tic  totodată,  arătând  cum  păcurarul   pe  cale  autonomă  prin  totalitatea  cer­ rochial,  cu  concediul  mai  marilor  mei
         dându-şi  peptul înainte,  zise:  puşcă-m i/   este  în  strînsă  legătură  cu  natura,  cât   curilor  interesate,  adecă  prin  aduna­ m’am  aşezat  în  oraşul  Deva,  având
        Atunci  Boldor  trase  cu  revolvărul  în   iubeşte  el  tot  ce  să  află  în  împrejurul   rea  generală.  Şi  în  teorie,  fără  îndoială  acolo  mai  multe  afaceri  cu  catechisarea
        picioarele  străinului,  după  zisa  lui  pro­  lui,  cu  care  el  a  concrescut.    aşa  şi  este.                             la  toate  şcoalele.  In  5  Decemvrie  1902,
         prie, dar simţi glonţul  întors  isbindu-se  în   Arată  mai  departe  alipirea  lui  pro­  Cu  totul  altfel  s’au  desvoltat  însă  m’am  dus  să  catechisez  şi  la  şcoala  de
        şerparul  lui.  El,  Boldor  s’a  spâriat  şi   verbială  de  turma  care  este  a  lui  sau   lucrurile  în  praxă,  şi  adunările  generale,  stat  din  Bârcea-mică,  în  imediată  apro­
        la  moment  îşi  aduse  aminte,  că  sunt   încredinţată  pâstorirei  lui,  ceea  ce  o
                                                                                              învestite  prin  lege  cu  o  serie  de  agende  piere  de  parochia  mea:  Bârcea-mare.
        lotri  în  cari  nu  prinde  glonţul,  şi  a   înflorează  cu  o  poesie  culeasă  din  gura   dintre  cele  mai  importante,  atât  în  pri­  Ajungând  cu  trenul  pe  la  7  ore
        mai  tras  de  două  ori  în  foaie  şi  în  cap.   păcurarilor: » Când vid dragi-m i meluşei,   vinţa  conducerei  supreme,  cât  şi a  con­  a.  m.  —   la  catechisare  aveam  de  a
        Atunci  străinul  a  căzut  la  pământ  şi  a   cred  că  şi  m unţii-s  ai  mei».    trolului afacerilor institutului,  în  realitate   merge  pe  la  10  ore  a.  m.  —   până
        murit  momentan.                                Toate  aceste  cere  a  se  lua în  con­  au  decăzut  la  rolul  unor simple  formali­
                                                   siderare  deosebită  şi  să  se  atribue  ca                                          atunci  m’am  cugetat  să  merg  în  pa­
              Reîntors  la  ortacii  sei,  le-a  povestit                                     tăţi  fără  însemnătate.                   rochie,  să  văd  ce  mai  fac  poporenii.
                                                   împrejurări  uşurâtoare  faţă  cu  clientul
        că  a  împuşcat  pe  străin.  Aceştia  şi  alţi                                            Şi  că  nu  este  bine  aşa,  aceea  cre­  Pe  uliţă  mă  întâlnesc,  cu vre-o  15 prunci
                                                   său,  care  a  comis  fapta  şi  sub  impre­
         3  ciobani  dela  altă  turmă  de  oi  se  con­                                      dem  că  va  fi  uşor  de  înţeles.  N’avem   şcolari,  mergând  cătră  şcoală,  şi  fiind
                                                   siunea  acelei  credinţe,  că  reposatul  a
        vinseră  despre  faptă  la  faţa  locului  în                                         decât  să  aruncăm  o  privire  asupra  dis-   tină,  mergeau  pe  cărare  pe  lângă  mine
                                                   fost  un  atare  lotru  vestit,  de  care  nici
         stînă.                                                                               posiţiunilor  legii,  încât  acelea  privesc   unul  după  altul,  şi  unul  fie-care  mă
                                                   glonţul  nu  să  prinde,  afară  de  aceste  şi
              In  ziua  următoare  des  de  dimineaţă                                         societăţile  comerciale,  constatând  cari   salută  cu:  »jo  nu  pot  adjon  az  Isten».
                                                   în  stare  foarte  iritată.
        voia  Boldor  să  insinue  fapta  la  gendar-                                         sunt  agendele  ce  faţă  cu  organele     Mie  mi-a  căzut    rău  salutul  acesta
                                                        Apărătorul  Dr.  I.  Pop  s’a  achitat
        merie,  însă  unii  din  tovarăşii  sei  îl  sfă-                                     conducătoare  cad  în  exclusiva  compe­   şi  am  oprit  în  loc  pruncii.  I-am  între­
                                                   în  mod  splendid  faţă  de  sarcina  primită
        tuiră  să  retacă  fapta,  că  ei  nu  o  vor                                         tenţă  a  adunării  generale  şi  care  este   bat,  că  ştiu  ei  cine-’s  eu ?  mi-au  res-
                                                   din  oficiu,  ear’  vorbirea  plină  de  tact  şi
        descoperi,  atunci  a  chemat  de  ajutor                                             adevărata însemătate a acestor agende,  —    puns  cu  »da«,  atunci  am  zis:  cine-’s?
                                                   pledoarul  său  preste  tot  a  plăcut  tutu­
        pe Ioan Gurgui, servitor  la  aceeaşi  turmă,                                         şi  apoi  fără  îndoială  va  trebuî  să  ajun­  —   «părintele  nostru»,  fu  răspunsul  lor.
                                                   ror,  cari  l-au  ascultat.
        locuitor  de  munte  în  Cugir,  şi  l’au  dus                                        gem  la  conclusiunea,  că  îndată  ce  adu­  «Dacă  eu  îs  părintele  vostru,  atunci
                                                        Apărătorul  Dr.  Lăzâr  Lâszlo  a  vor­
        cu  un  par,  băgat  prin  şerparul  mortului,                                        narea  generală  nu-’şi  împlineşte  pe  de­  voi  sunteţi  fiii  mei,  şi  fiind  că  eu  îs
                                                   bit  foarte  scurt  în  favorul  clientului său
        în  o  vale  cam 60— 80  paşi  şi  acolo l-au                                         plin  şi  întru  toate  chiemarea  la  un  ins­  Român  şi  voi  sunteţi  Români,  de  aceea,
                                                   Gurgui.
        ascuns sub  un  stean  de  peatră,  punând                                            titut,  atunci  acesta  de  fapt  este  pus cu   de  aici  încolo  pe  mine  să  mă  salutaţi
                                                    •   După  aceste  retrăgându  se  juraţii,
        tufişuri  şi  rostogolind  alte  petri pe  mort.                                      totul  la  discreţiunea  acelui  mic  grup  de   româneşte.»
                                                   au  adus  aproape  la  toate  întrebările  ho-
        In  acel  loc  s’au  aflat  după doi  ani  unele                                      oameni,  căror  pe  o  cale  sau  pe  alta     Acestea  le-au  spus  pruncii  docen-
                                                   tărire  unanimă.
        oase  şi  găvălia  capului  din  partea  comi-                                        le-a  succes  a  ajunge  in  direcţiunea  sau   telui,  acesta  notarului  şi  ambii  preşe­
                                                        Abea  la  8  oare  seara  s’a  adus  şi
        siunii  judecătoreşti,  după-ce  Boldor  a                                            comitetul  de  supaveghere,  —   fără  ca   dintelui  şcoalei  de  stat  şi  toţi  trei  au
                                                   publicat  sentinţa,  în  urma  căreia  Alexă
        fost  prins  şi  deţinut.                                                             cercurile  în  adevăr  interesate  să  aibă   făcut  arătare  contra  mea,  că  am  oprit
                                                   Boldor  a  fost  judecat  la  4  ani  temniţă
             Ioan  Gurgui,  acusat  şi  el  ca  com­                                          ori-ce  garanţii  contra  eventualelor  abu-   a  se  vorbi  limba  ungurească  în  şcoală  şi
                                                   grea,  din  cari  să  privesc  de  împlinite
        plice,  spune  cu  hotărîre,  că  el  numai                                           suri  ale  acelora.                       afară  de  şcoală  etc.,  câte  verzi, şi  uscate.
                                                   6  luni  arestul  preventiv;  ear’ Ioan  Gur­
        sub  impresiunea  ameninţărilor  lui  Boldor                                               Contrar  este  tot  atât  de  adevărat,   M’au  relatat  fişpanului,  inspectorului  de
                                                   gui  a  fost  achitat.
        a  ajutat  de  a  duce  mortul  la  locul  amin-                                      că  acele  institute  de  bani,  la  cari  adu­  şcoală  şi  redactorului  dela  ziarul  local
                                                                                              narea  generală  îşi  provede  agendele cu   «Hunyadvărmegye»  şi  apoi  cu toţii s’au
        teri  adânci,  şi,  aproape  morţi  de oboseală,  se                                  toată  seriositatea,  au  în  acest  fapt  o   acăţat  de  mine.
        întinseră  cu  un  fel  de  bucurie  pe  pământul   SSfitsi&e  şi  esget&ri.          puternică  garanţie  contra  deviărilor  con­
        petros.                                                                                                                              Se  descriu  toate  îmi  este  im­
                                                                                              ducătorilor  lor  de  pe  calea  ce  o  impun   posibil,  înse  îndată-ce  am  văzut,  că-s
             Atunci  Elena  căzu  în  genunchi  şi  să   Scopurile  mari  nu să urmăresc  fără  mari   şi  reclamă  interesele  adevărate  şi  ge­
        rugă  cu  ardoare  pentru  soţul ei  care,  departe  primejdii.           Herodot.                                              hărţuit  prin  ziarele  lor,  şi  că-s  oprit  de
                                                                                              nerale  ale  celor  ce  susţin  institutul.
        de  dânsa,  era  de  sigur în primejdie,  şi  pentru                                                                            a  mai  catechisa  la  acea  şcoală,  am
        copii  ei  pe  cari  îi  ştia  la  adăpost  sigur,  între   Nici  sărăcia  nu  poate înjosî sufletele mari,   Este  clar  prin  urmare,  că  ori-ce   cerut  dela  Ven.  Ordinariat  din  Lugoş,
                                                   nici  bogăţia  nu  poate  înălţa  pe  cele  josnice.  institut  şi  ori-cari  dintre  acţionarii  lui,
        zidurile  sfintei  mănăstiri.                                                                                                   cercetare  disciplinară  contra  mea.  A
                                                                             Vauvernagues.    are  să  caute  în  propriul  seu  interes,
             Veni  şi  noaptea,  şi  credinciosul  servitor                                                                             treia  zi  a  şi  eşit  la  faţa  locului  un  ca­
        făcâ  un  pat  de muşchiu  foarte  moale  pentru   Omul  este  o  vioară.  Numai  când  i  se   ca  adunarea  generală  să  ajungă  de  fapt   nonic  şi  a  investigat  causa,  în  urmarea
        Domniţa,  dar’  drept  beuturâ  n’a  putut  să-i  rupe  cea  din  urmă  coardă,  rămâne  a fi o  bu­ la  importanţa  ce  i-se  cuvine,  sau  cu   căreia  am  fost  achitat  de  acelaşi  ve­
        dee  cât  apă  rece  ca  gheaţa,  care  izvorea  din   cată  de  lemn.   Carmen  Sylva.  alte  cuvinte:  interesele  institutelor  şi   nerat.  Nu  peste  mult  timp  însă  primesc
        sînul  muntelui 1  Ştefâniţă  se  culcă  la  întrarea                                acţionarilor  pretind  de  o  potrivă  ca
                                                        Numai  în  statul  naţional  este  posibilă                                     dela  directorul  şcoalei  reale  din  loc  o
        peşterei  şi,  ca  un  câne  păzitor,  dormea  nu­
                                                   o  desvoltare  firească  şi  sănătoasă  a  vieţei  adunările  generale  să  fie  cât  mai  bine
        mai  cu  un  ochiu.  Nici  un  sgomot  de  aiară   de  Stat.       Alex.  Mocsonyi.                                             oficioasă,  în  care  îmi  aduce  la  cunoş­
        nu  pătrundea  în  ascunzătoarea  lor.  Stîncile                                     cercetate.                                 tinţă,  că  In.  Ministru  reg.  ung.  de  Culte,
        se  înălţau  spre  ceriu  ca  o  rugăciune  neînce­  Numai  egoiştii  îşi  închipuesc  că  scopul   Ştim  foarte  bine,  că  este  mai  uşor  pe  basa  art.  X X X .  din  1883  nu  m’a
        tată,  în  timp  ce  umbra  pădurii  dese  şi  negre  vieţii  ar  fi  fericirea;  oamenii  generoşi  cred  că   a  da  un  asemenea  sfat  decât  al  urma,  aprobat  de  catechet  la  acea  şcoală,  de
        se  ridica  ca  un  zid  înaintea  acelora  cari  ar  fi   scopul  vieţei  este  datoria.   Tarchetti.
                                                                                             pentru-că  în  nenumărate  caşuri  partici­ aceea  mă  recearcă  să  întrerup  catechi­
        îndrăznit  să  între.
                                                        Poporul  preţueşte  tăria  înainte  de toate.  parea  la  adunare  ar fi  împreunată  peste  sarea.
             In  zori  de  zi,  Ştefâniţă  se  trezi,  şi  eşi
                                                                                    Goethe.  pierderea  de  timp  încă  şi  cu  jertfe  ma­  A  doua  zi  primesc  dela  tribunalul
        pentru  a  căuta  hrană.  Intr’o  livadă  vecină
                                                                                             teriale,  cari  prea  des  ar  întrece  chiar  din  loc,  acusa  procurorului,  în  care  mă
        dădu  de  un  fazan  pe  care-1  omorî  cu  o  îm­  Studiul  a  fost  pentru  mine remediul  su­
        punsătură  de  lancie  şi  îl  jumuli  de  pene  şi  veran  împotriva  desgusturilor vieţei; n’am  avut   profitul  acţiunilor,  dividendele.  acusă  cu  agitare  contra  naţiunii  ma­
        de  fulgi  pentru  ca  să  poată  mânca  din  el  nici  odată  un  necaz  pe  care  un  ceas  de  ce­  Dar’  în  această  privinţă  băncile  ghiare,  pe  basa  §-lui  172  cod.  penal,
                                                   tire  să  nu  mi-1  fi  risipit.   Montequen.
        Domniţa  când  s’o  trezi,  căci  era  tare  flă­                                    noastre  se  află  într’o  situaţiune  mai  fa­ acusă  plină  de  neadevăruri.  Din  ea  se
        mândă.                                                                               vorabilă,  decât  cele  străine,  şi  mai  ales  vede  cum  ne  iubesc  fraţii  maghiari,  şi
                                                        Evangelia  şi  libertatea  sunt temeliile ne-
          (Va  urma).            Carmen  Sylva.    separabile  ale  adevăratei  legislaţiuni  şi  funda­ decât  băncile  mari,  căci  în  urma  cu­ cum  acum  nu  se  îndestulesc  numai  a
                                                   mentul  veşnic  al  celui  mai  desăvîrşit  Stat  în   rentului  de  descentralisare  ce  l’a  luat  căuta  agitatori  în  ziaristică,  ci-i  caută
                                                   neamul  omenesc.              M irabeau.
                                                                                             organisarea  noastră economică-finanţiară,  şi  prin  şcoale,  ba  acuşi  îi  va  căuta  şi
                                                                                             la  cele  mai  multe  dintre  băncile  noastre şi  prin  biserici.
   1   2   3   4