Page 3 - Activitatea_1903_02_06
P. 3
Nrul 6 ACTIVITATEA Pag. 3.
La acusă îmi voiu face reflexiunile, în Toltia 3 cor. Andreiu Truca, preot în Si bătrână şi spuse că ea îi vindecă fata. Ceru Din cuprinsul nrului 1 onoraţii cetitori
şi numai după aceea se va decide s6 meria 2 cor. Georgiu Halmagyi, învăţător în însă 2 coroane şi zise că acestea 2 coroane pot observa şi marca tendinţa nouei foi şi
Simeria 1 cor. 5 fii. Georgiu Chira, învăţător să le ude cu apă sfinţită. După-ce a luat direcţia, în care ea va lucra. »Fem eia şi F a
fiu pus sub acusă ori s6 fiu achitat.
în Spini 1 cor. Bota Mihaiu, vigil la calea apoi la sine coroanele sfinţite, să duse acasă, m ilia* nu voieşte să creeze curente literare
Is decis şi gata la toate. Mă mân-
ferată 2 cor. Lazar Ghinea, curator din Spini dar’ a doua zi earăsi veni si făcându-se că sau să dee direcţie în literatură, ci are de
I •
găiu cu liniştea conştiinţii şi cu faptul? 80 fii. Petru Pop, primar corn. în Spini 60 fi!. descântă fetei, mai ceru 20 coroane. Omul scop să populariseze literatura şi unele ramuri
că n’am călcat vre-o lege ori canon, şi Aion Ciolna conducător de cor 20 fii. Dela îngrijat pentru fată, îi dete banii. Ţigana de ştiinţă în sînul familiilor noastre.
că din contră din partea guvernului die- Dnii N. N., studenţi în Deva 3 cor. Victor apoi zise cătră om să prindă caii Ia cocie şi Ea va fi redactată anume pentru fami
cesan am fost achitat. Ghinea din Spini 80 fii. Deci primească toţi să lase cocia în voia cailor, să meargă unde liile române, estinzându-se asupra tuturor tre
domnii participanţi şi suprasolvenţi şi pe vor voi caii, şi astfel să umble până de seara,
Iată unele pasaje din aceasta acusă: buinţelor familiare şi lărgind cercul de cu
această cale sincerile noastre mulţămite pentru dar' el să nu se uite înapoi. Aşa şi făcu omul
»acum numitul I. S. celor vre o 15 noştinţă al cetitorilor sei.
bunăvoinţa şi spriginul cu care ne-au onorat. nostru, dar când sosi seara acasă cu caii
prunci adunaţi, cari după datină l’au zdrobiţi, muierea îi povesti că ţiganca a mai Conform acestei tendenţe noua revistă
Spi ni , ia 10 Februarie 1903.
salutat cu »Adjon Isten jo regelt« le-a înşelat dela ea o şoncă, o sticlă cu zamă de »Fem eia şi F am ilia« va cuprinde următoarele:
In numele coriştilor:
zis, că de aici încolo, nici pe el, nici părădaică, o bucată de clisă, făină, şi mai In fruntea fiecărui număr se va da bio
pe altul, să nu-1 mai salute ungureşte, Io a n Avram,, ştie D-zeu câte de toate. Omului nostru ’i-s’au grafia scurtă a unui literat modern, român
paroch şi instructor de cor. părut prea scumpe leacurile babii, cu atât sau străin, cu reputaţia literară stabilită şi re
ci totdeauna valahiceşte, pentru că ei
mai vârtos, că fata lui devenise şi mai slabă^ cunoscută şi vre-o lucrare de a lui în întregul
sunt Valahi, şi bine să bage de seamă,
Să duse la poliţie şi făcu arătare contra ţi- sau în estras.
că Ungurii vreau să facă Unguri din ei, gancei, ear’ poliţia a prins pe ţigană chiar
n o u x A t i Un roman în continuare; în traducere
dar’ nu să dee cât pot; apoi le-a mai ______ __________________1__________ __ când începu să facă «leacuri* unui al morbos.
se vor da romane de autorii cei mai renumiţi
spus, că va face şcoală valahă în Bâr- europeni.
cea-mare, şi până la edificarea ei îi va Mobilisare. «Este cu neputinţă
L uptă cu lei. Menageria din Craiova Câte o novelă sau două, eventual în
duce la şcoala valahă din comuna ve controlarea ştirilor de acest fel sosite a fost teatrul unei înfiorătoare lupte cu nişte continuare, originale sau traduceri din limbile
cină S.-Andreş, pentru că aici voiesc a din străinătate, dar’ putem da ştire lei scăpaţi din colivie. europene, apoi schiţe, piese teatrale, umoresche
face Unguri din ei. Despre Todor Vilma despre un eveniment care ne interesează înainte de representaţie, personalul de poesii etc.
a zis, că e tăută ori nemţoaică, pe Tollas foarte de aproape şi care e apt a pro serviciu făcea curăţenia cuştelor, în cari sunt Un curs din istoria literaturii universale,
Albert l’a «botezat* (keresztelte el) duce nelinişte. ţinute fiarele sălbatice. începând din timpurile cele mai vechi, apoi
Adam (?) pe Tollas Jânos — Ioan, pe E adecă vorba, că eri toţi oficerii Cinci lei fusese scoşi de îmblâzitor din schiţe etnografice, călătorii, descrierea nouălor
invenţii etc.
Kiszeriu Eva — Vuţa, pe Herpencs în reservă ai corpului de armată Nr. colivia lor şi închişi în arenă, care e şi ea
Afară de aceste foaia va publica în fie
Mari — Mariisca, pe Popa. Peter — , 4 din Budapesta au primit ordin con îngrădită cu grilaj de fier. care număr diferite felurimi, anecdote, glume
Intărrîtate de o servitoare, fiarele s’au re
Petru, pe Surr Erzsi — Saveta; res fidenţial, în care li-se face cunoscut sâ pezit la uşa grilajului şi au doborit’o. Inhă- şi întâmplările dela noi şi din lumea mare
pective le-a spus sus atinşilor şcolari stee gata, că în cas de convocare sâ ţând pe imprudenta, i-au sfâşiat faţa, spăr- (cronică), cum şi tot ce aparţine căsniciei,
că: pe dînşii nu-i cheamă aşa, cum îl se poată presenta la regimentele lor în gându-i cu ghiarele un ochiu. anume diverse sfaturi, igienă, recele de bu
strigă de comun în şcoală, ci cum i-a restimp de 24 ore. Alarmat de ţipetele victimei, îmblânzi cătărie etc. şi de ale modei.
numit el; în fine când a eşit din şcoală, Ear’ aceasta o comunicăm nu ca torul sări în arenă. Pentru partea căsniciei şi îndeosebi pen
pruncii şcolari salutând ungureşte pe faimă, ci ca un fapt despre a cărui ve Se încinse o luptă teribilă intre lei şi tru rubrica moda — la care noi nu ne pricepem
cărăuşul acusatului — Roman Păter, racitate am avut prilej sâ ne convin dresor. Acesta s’a ales cu trupul sfâşiat. — ne-a succes a câştiga colaborarea a două
dame din societatea noastră, despre cari sun
— acusatul ridicându-şi mâna, amenin- gem. E deci mai pe sus de ori-ce în- Poliţia avisată, a trimis de urgenţă la tem siguri, că vor satisface tuturor aştep
ţându-i, le-a zis, să nu-1 salute ungu doeală, că stăm în preajma unor eveni faţa locului un detaşament de gendarmi cu
armele încărcate. tărilor.
reşte, că-’i bate“. Şi mai departe: „ __ mente grave şi că a mai tăinui toate
se vede agitare şi din ţinuta şi din acestea e absurditate«. Cu mare greutate, trei dintre lei au fost In special foaia va avea suplimente de
nevoiţi să reîntre în colivie, ear’ ceialalţi doi modă cu ilustraţii din toate branşele de îm
fapta acusatului, pentru că salutându-1 fură siliţi să-i urmeze numai prin focuri de brăcăminte, precum toalete de dame şi dom
pruncii în limba maghiară, i-a oprit cu L a trenurile accelerate nu va revolver. nişoare, haine de băieţi de tot soiul, de al
ameninţări, şi cu bătae de a mai vorbi fi şi cl. III. Ştirea, că la trenul acce Victimile cari au scăpat de moarte ca bituri etc. cu croitura gata, apoi pălării, cu
ungureşte în şcoală şi afară de şcoală, lerat sâ vor alătura şi vagoane de cl. prin minune, au fost transportate la sp tal. sături şi broderii etc., toâte acomodate tre
aceea o dovedeşte cu aceea, c ă : ei sunt III., după-cum se scrie acum die Pesta, buinţelor noastre.
Valahi şi că Ungurii vreau să-i facă Un se desminte din partea direcţiunii căi Aceasta e — pe scurt schiţat — mi
Gelosie la bătrâneţe. O dramă sân
guri, dar’ să nu se lase cât pot, când lor ferate. geroasă produsă din gelosie s’a întâmplat la nimul programului «Femeiei şi Familiei*. Re
cunoaştem, că din foaie vor lipsi deocamdată
în locul numelor pronunţate ungureşte Viena. Un bătrân de 69 de ani o omorît pe
ilustraţiile şi un supliment pentru copii [«Foaia
le dă nume valahe, apoi să exprimă, Ser'atâ teatrală-declam atorică se soţia lui de 76 ani, care îl urmărea cu ge- copiilor»], dar’ dacă Ouor. public ne va da
că în Bârcea-mare, le va face şcoală va arangea de cătră «Secţia industrială* a losia. Scena s’a petrecut în strada Absberg. spriginul necesar, vom suplini cu mare plăcere
Reun. aconomice din loc sâmbătă în 28 Febr. gasse nr. 8. întotdeauna ei să certau, dar’
valahă, şi că până atunci îi va duce această lacună în timpul cel mai scurt.
n. c. în sala hotelului «Transsilvania*. Venitul mai ales alaltăeri seara ei s’au insultat mai
la şcoala valahă din S.-Andreş. E lucru «Femeia şi Familia* — cum se vede
curat e în folosul fondului ei. începutul la 8 mult ca ori când. Femeia începu cu înţepă
cunoscut, că ceea ce se opreşte unui ore seara. Preţul de intrare. Locul I. şirul 1, turi batjocoritoare, ear' bărbatul îi răspundea din nrul 1 — va avea format cuart mare,
opt pagini şi cu suplimente de modă; să
prunc şcolar şi la folosirea unui lucru 2 şi 3 câte 2 cor., şirul 4 şi 5 câte 1 cor. într’una. Aşa a ţinut toată noaptea. Pe la
tipăreşte în tipografia «Tribunei* pe hârtie
e ameninţat cu pedeapsă şi bătaie şi 60 fii. Locul II şirul 1 şi 2 câte 1 cor. 20 7 dimineaţa cearta a fost mai aprinsă. Atunci
velină şi cu tipar frumos.
aceea ce o vede şi din praxă, atunci fii., şirul 3, 4 şi 5 câte 1 cor. Parter 80 fii, bărbatul fu apucat de furie. Sări din pat, lua
Gelerie 50 fii. Logele cu câte 8 cor. Bilete un cuţit de pe masă, se repezi la patul soţiei Ea va apărea de două-ori pe lună, în
în prunc lucrarea aceea devine despre-
de intrare se află în prăvălia Dlui I. Lăzăroi şi-fi înfipse cuţitul în inimă. Nenorocita bă 1 şi 15 a fiecări luni şi va costa:
ţuită, şi în astfel de mod cu ameniţări, cu
şi seara la cassă. Suprasolviri se vor primi trână a murit pe loc, ear’ criminalul soţ a Pe un pătrar de an . . . cor. 2 50
porunci, influinţează foarte mult asupra cu mulţămită şi se vor cuita publice. încercat să se omoare, fără să reuşască. Po Pe o jumătate de an . . „ 5.—
lui, şi aşa, data ocasiune bine venită, Program: liţia l-a arestat. Pe un a n ............................ „ io.—
agită spre ură şi prin aceea atacă pa I. «Ţiganul şi ursoaica* anecdotă popo
In România:
cea statului, umplând inimile crude ale rală de Th. Speranţă, deci. de dl Niculae Pe un a n ....................... Lei 14.—
pruncilor de ură contra naţiunei ma Opriş. II. «Cu voia dumisale*, comedie într’un F o a ie rom ânească în Festa f ă Pe o jumătate de an . . „ 7.__
act de Teochar Alexi. P e r s o a n e l e : Kiriak, cută de jidovi. Cetim în «Poporul român*:
ghiare...."
comerciant, dl George G. Suciu. Metania, Fraţi românii Ne ţinem de datorinţă să vă Banii de abonament au să se trimită
Judece on. cetitori, întru cât se atragem atenţiunea, că în Bpesta a început
fiica sa, d-şoara Măriţi Iancovici. Dr. Romul, Administraţiei foaiei „Femeia şi Familia" în
potrivesc cele mai de sus, cu acusa când. de profesor, dl Rusalin Ionescu. Gligore, să apară de curând o foaie, cu numele „Voinţa Sibiiu (Nagyszeben), strada Poplâcii nr. 15.
dlui procuror. băiat de prăvălie, dl Niculae Opriş. III. „Glossa" Poporului", în fruntea căreia stau oameni, cari Rugăm Onoratul public să nesprijinească,
După „Unirea". los. Stupinean, de Eminescu, deci. de dl Petru Banciu. IV. n’au curagiul să-şi spue numele şi nici nu abonând foaia. In deosebi rugăm pe bine
....... paroch şi catechet. «Biletul de Tramvai*, comedie într'un act de sunt Români, deşi să dau de fii ai neamului voitori a răspândi „Femeia şi Familia" în
nostru. E aceasta o foaie cu format mic, cu
Gr. Mârunţeanu. P e r s o a n e l e : Alexandru, cercul cunoscuţilor lor, ear’ pe aceia, cari
funcţionar la minister, dl Petru Banciu, Gri- limbă prea puţin românească; nu poate prinde nu ar voi să o aboneze, îi rugăm să ne re
Mulţămită publică. gorie, autor, prietin cu Alex., dl Valeriu Po- în sinul poporului nostru, dar’ totuşi omul trimită numerii primiţi.
ponea. Paulina, soţia lui Alexandru, d-şoara poate fi amăgit de multe-ori. E redactată de
Stimate Dle Redactor! unii domni pretinşi iubitori de neam, cari Sibiiu, 1 Februarie 1903.
Roşa |Raţiu. Kati [30] ani, dl Petru Tâmpa,
Prin aceasta am onoare a raporta După producţiune, dans. NB. Ţăranii încă lasă, că sunt din viţa lui Israil, dar’ nici nu Silvestru Moldovan. Ioan E. Prodan.
tuturor cetitorilor, că »producţiunea tea vor avea musicâ separat. cunosc poporul nostru şi năcazurile lui. Fe-
trală* împreunată cu dans, arangiată de corul Doritorii de-a lua parte la Serata tea reşte-te. Române, de cuiu străin în casă!
mixt din Spini în 1 Ianuarie v. a. c., în fa trală, sunt invitaţi la proba de „Romana" Ne am făcut datoria".
vorul bisericei din Spini la »Ciarda« dela po ce se va ţinea Duminecă (22 Febr.) la 2 ore
dul Simeriei, a fost bine cercetată de public, p. m., în sala hotelului „Transsilvania" din O carte nouă.
pentru care la toţi participarţii le mulţămim loc. 0 nouă foaie literară-beletristîcă.
pentru spriginul dat pentru s. biserică. Cei cari din greşală n'au primit invitare
«Material pentru serbări şcolare şi şeză
Venite la această petrecere au incurs să se considere prin aceasta de invitaţi. tori săteşti*, e titlul unei broşuri apărute de
52 coroane 25 fileri, din care subtrăgându-se Onorat public cetitor1
câte-va zile la Câmpulung, şi în care dl pro
spesele, a remas un venit curat de 27 cor. JSu credeţi în vrăjitori. Un Român Cu 1 Februarie n. c. subscrişii punem fesor Toma Dicescu dela şcoala normală Ca-
99 fileri. din Arad-Gaiu avusese o tată greu mor- la disposiţia onoratului public românesc o
rol I, a grupat in 60 pagine mari un număr
Suprasolviri au incurs dela domnii: Dio- boasă. Probat-a bietul om toate leacurile, nouă foaie literară-beletristică : * Fem eia şi F a
de piese teatrale, de conferinţe populare, de
nisie Popoviciu, notar în Băcia 2 cor. Tdlgyesi dar’ fata lui să usca pe picioare, perea din m ilia*, a cărei apariţie a fost anunţată deja
basme şi poesii, proprii pentru scopul ce se
Mdzes din Simeria 1 cor. Iar Manasie, preot zi In zi. Intr’o zi venise la dînsul o ţigană prin ziarele noastre.
anunţă în titlu.