Page 1 - Activitatea_1903_02_07
P. 1
Anul III Or ăst ie, 2 6 Februarie n. 1903. Nn 7
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nn sâ îna
P entru Rom ânia şi străinătate:
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel Muntean L aurian B e r c ia n
în stare a i întoarce spre bine, si în- Cuvântul funerar al par. asesor Nicolau el dela catedră cu cunoştinţe frumoase,
„Dacia“ cunjurăm societatea lor, ca nu cumva, Ivan descrie după merit calităţile eminente cari i-a ridicat la posiţii alese şi morale
ale defunctului:
răpiţi de curent, si alunecăm în a-i şi materiale.
Doamne, Doamne, nu cu mâ
imitai. — Da. Am încunjurat pe acei Şti-vor aceia — sau numai o parte
Institutul de credit şi economii, socie nia Ta ne certa pe noi, şi nici
oameni, ale căror fapte sunt suspiţioase. cu iuţimea Ta să ne mustri, că din ei, să se desbrace un moment de
tate pe acţii în Orăştie, şi-a ţinut prima săgeţile Tale s’au înfipt în sufle
— Lu ne-a succes a i convinge pe cei egoismul propriu, — şi copiii rămaşi
adunare generală Sâmbătă, în 21 1. c., tele noastre. Ps. David, jy.
dedaţi a măimuţa, i-am părăsit. Venl-va de Dr. Barcianu — nu veţi fi copii ai
la care au participat 22 acţionari, re- Esc. Voastră I. P. Stăpâne!
timpul şi acela nu poate fi departe, nimănui, ci veţi fi copii ai unui erou
presentând 616 acţii. Jalnici ascultătorii
când toate vor eşi la iveală. Numai din poveşti, ai unui mucenic din anii
Adunarea a deschis’o preşedintele Ispitit’am scripturile şi sdrobit de
atunci se va aduce verdictul cel ade primi ai creştinismului şi durerea voa
direcţiunii dl Ioan Mihaiti, prin o cu durere până în adâncul sufletului, .n'am
vărat asupra acelora, cari au infectat stră să va alina şi veţi avea mângâierea,
vântare purceasă din inimă, trăgând aflat modru sâ dăm espresiune durerii
societatea română din Orăştie şi jur să culegeţi şi gustaţi din fructele sămă-
atenţiunea acţionarilor la resultatul ne noastre nemărginite, decât esclamând
pe motive adevărat clandestine. nate de iubitul vostru tată.
aşteptat de favorabil al anului prim de cu prorocul David: »Doamne, Doamne,
Una să se ştie, noi ceşti din ju Dar’ să nu vă încredeţi în boeri,
gestiune, despre care, conform legii co nu cu mânia Pa ne certa pe nou<.
rul acestui institut nici când nu ne în fiii oamenilor, ci toată încrederea se
merciale şi a statutului, să dă seamă. E sfâşietoare priveliştea ce se pe
vom împrumuta minte, înţelepciune şi vi-o puneţi numai în Dzeu — care ceartă
Cuvintele bine alese au fost pri trece sub ochii noştri, e grozav sâ
tact, în ori şi ce fel de afaceri publice, şi mângăe, înalţă şi smereşte — ca să
mite cu un »trăiască« la adresa pre vezi cum trece unul câte unul la cele
fie acele de provenienţă vinerenească, se vadă atotputernicia lui.
şedintelui. vecinice din cei mai aleşi fii ai nea
turdăşana-orăştienească sau alt soiu. Doctorul Daniil Popoviciu Bar
Tot din partea presidiului să desig mului nostru — şi ce gol şi pustiu lasă cianu a văzut lumina zilei la Reşinari
Şi eară, cu buhaiul nimănuia nu
nează ca notar al adunării dl Laurian în urma lor! în Octomvrie 1847 şi a fost fiul învă
ne vom acoperi capul. Efectele văzutu-
Bercian, ear’ ca scrutători dnii: Dr. Sil Avem puţini bărbaţi devotaţi cu ţatului paroch şi protopop onoiar Sava
s’au de atâtea ori şi se vor mai
viu Moldovan şi Simion Corvin jun. tot sufletul lor intereselor publice, şi P. Barcianu, decorat cu crucea de aur
vedea, credem noi, că din zi în zi tot
A urmat cetirea raportului direc între aceşti puţini, loc nedisputabil şi pentru meritele preoţeşti şi literare.
mai bine şi mai mult.
ţiunii prin dl director executiv Dr. de Irunte a ocupat colegul şi prietinul Parochul Sava Popoviciu, bărbat
Aurel Muntean, întregit cu unele ex La insinuările nechibzuite, copilăreşti nostru Dr. Barcianu. cu mare trecere, a dat fiilor sei o cre
plicări mai de-aproape; drept resplată din alinea a cincea a prea luminatului înzestrat cu cunoştinţe bogate şi ştere cât se poate de aleasă, şi confra
a resultatelor obţinute în aşa măsură raport al direcţiunii «Ardeleana®, vom temeinice, dăruit cu o creştere aleasă, tele nostru Dr. Barcianu a terminat cu
însemnată, acţionarii asemenea erump reveni la timpul potrivit. Până atunci — bărbat cu caracter firm şi calităţi succes eminent studiile la gimnasiul
în un puternic »trăiască« la persoana îi aducem în amintire poravului autor eminente, era chiemat sâ dee vieţii evangelic din Sibiiu, ear’ după aceea
directorului-raportor. povestea: »broasca şi boul». noastre culturale o direcţie sănâtoasă şi cursurile teologice la seminariul nostru
La dispunerea preş. comitetului de sâ tragă brazde afunde în ogorul na archidiecesan. In anul 1869 — primul
supraveghiere, a dlui Ioan Botean, mem ţional înţelenit. an după absolvarea studiilor teologice
brul comit, dl Constantin Dancilă ce Şi în mijlocul lucrării sale, la eta — s’a aplicat ca învăţătoriu şi director
teşte raportul comit, de supraveghiere. tea cea mai frumoasă a vieţii sale, iată la şcoala capitală din Reşinari. In pri
Primite ambele rapoarte, să dă ab că vine săgeata cea omorîtoare şi ’l culcă mul an de funcţiune a escelat prin
solutoriul de lipsă direcţiunii şi comite Subscrişii cu inimă înfrântă de du la pământ. Clopotele bisericilor sună a străduinţele sale şi prin talentul seu
tului de supraveghiere. rere anunţă tuturor rudeniilor şi cunoscu jale — poate mai jalnic ca nici-odată. pedagogic şi a atras asupra sa aten
Bilanţul anului de gestiune prim ţilor, că prea iubitul tată, frate şi cumnat Şcoalele noastre româneşti au ar ţiunea Marelui Andreiu. In anul viitoriu
Dr. Daniil Popoviciu Barcianu, asesor cosis-
să primeşte, precum şi împărţirea pro borat stindardul negru, învăţătorii stau deja a fost trimis la universitatea din
torial, fost profesor seminarial, president al
fitului curat întocmai. îngânduraţi şi încremeniţi, buzele lor au Viena ca stipendist al Consistoriului ar
Reuniunei învăţătorilor din districtul Sibiiului)
In comitetul de supraveghiere pe amuţit pe catedră, la vestea îngrozitoare chidiecesan.
vicepresident al Reuniunei rom. de agricul
durata de trei ani să aleg cu unani tură din comitatul Sibiiului, deputat congre- ce li-a sosit. Patru ani a petrecut la universi
mitate dnii: Ioan Botean, preot în Bin- sual si sinodal, etc. etc., după grele suferinţe Ear’ noi, colegii sei şi prietini, azi tatea din Viena, Bonn şi Lipsea, cu
ţinţi, Simion Corvin jun., comerciant, a adormit în Domnul, provăzut cu sfintele nici nu ne putem da seamă de imensa legând ca albina de pe flori miere şi
Nicolae Opincariu, măcelar, George Bă- taine, Luni, la 3/16 Februarie a. c., 8 ore pagubă ce ni-o causează depărtarea lui suc dătător de vieaţă pentru poporul
seara, în etate de 55 ani.
los, cancelist şi proprietar, toţi din Orăş atât de timpurie din mijlocul nostru. nostru şi pentru şcoalelă noastre, în al
Rămăşiţele pământeşti ale scumpului
tie şi Constantin Dăncilă, preot în Mâ- Coroana durerii, de ce să o as căror serviciu şi-a pus mai târziu toată
defunct se vor transporta spre odichnă vecî-
nerău; ear’ ca suplenţi dnii: Ioan Lă- cundem, s’a sălăşluit însă în inimile şi fiinţa sa.
nică Mercuri, la 5/18 Februarie, 11 ore a.
zăroi, pantof, şi proprietar şi George m. — dela casa mortuară, strada Cisnădiei sufletele a lor 6 fiinţe nevinovate, a La 1874 s’a re’ntors acasă ca
Brassai, tâmplar şi proprietar, ambii în Nr. 7, Curtea Il-a în biserica din suburbiul lor 6 prunci drăgălaşi şi curăţei, cari Doctor în ştiinţele filosofice. Marele seu
Orăştie. Iosefin — unde se va îndeplini serviciul ce cu inimi cernite şi cu lacrimi în ochi protector trecuse la cele vecinice, şi
Propuneri speciale nu au întrat Cu remonial funebral — la care tristă festivitate încunjură sicriul iubitului lor tată, a neaflând momentan aplicare în serviciul
invităm pe toate rudeniile, amicii şi cu
verificarea procesului verbal s’au încre acelor, cari de azi încolo nu mai au bisericei, a fost numit secretariu al II-lea
noscuţii.
dinţat dnii membri scrutători. nici tată — şi durere, de 8 luni de la Asociaţiune, post, care l’a ocupat 2
înmormântarea va urma în cripta fami
Exhauriată fiind ordinea de zi, dl zile nici mamă. — Se poate închipui un ani, până ce s’a deschis la 1876 o ca
liară din Răşinari în aceeaşi zi. Fie-i ţărâna
preşedinte închide adunarea generală uşoară şi memoria binecuvântată! Sibiiu, mai mare desastru ca şi acesta ? — tedră la seminarul nostru archidiecesan.
primă, mulţumind acţionarilor pentru in 4/17 Februarie 1903. Sorin. Radu, Andreiu, Cine se va putea găsî, care pe un mo In postul de secretariu II a lucrat
teresul dovedit, dorind din inimă pros- Achil, Lavinia şi Silvia, fii şi fiice. Costanţa ment să fie în stare să verse balsam împreună cu fericitul George Bariţiu, pe
perarea acestui institut. P. Barcianu, soră. vindecătoriu pe inimile lor atât de greu atunci secretariu I, şi a dat strălucite
Acum, când stăm în faţa realităţii rănite ? dovezi de capacitate, zel şi devotament
Numai după încheierea foii noastre
după un an de muncă, aşa credem, că primirăm ştirea tristă despre moartea vredni Cine decât Tu Doamne al puterilor, pentru afacerile publice, şi comitetul
gloasele cârtitorilor au destule motive cului dascăl român. Ne ţinem de datorinţă care toate le poţi îndrepta spre bine. Asociaţiunii numai cu greu l’a absolvat
de a amuţi.' O zicem aceasta pentru a anunţa şi pe cetitorii noştri despre rarele Tatăl vostru, să ştiţi dragii mei, dela oficiul ce ’l purtase cu atâta minte
toţi aceia, cari nu sunt în stare a jw**- onoruri cu cari s’a săvârşit înmormântarea nu vă lasă averi şi comori, după cari şi vrednicie.
'acestui distins bărbat.
deca cu capul lor, pentru aşa numitele n’a umblat, vă lasă însă drept moştenire Păşit pe catedră la seminariul nos
In fruntea convoiului funebral să afla
morionete, cari atunci s i coplimcntează, un nume mai curat ca aurul şi nepătat, tru, a devenit cea dintâi putere didac
consistorul condus de înalt Preasfinţia Sa
când sunt traşi de sfoară. vă lasă faptele sale săvîrşite în viaţa tică, a devenit soarele în jurul căruia
metropolitul, însoţit de inteliginţa română
Am creat acest institut pe motiv publică, vă lasă sute de preoţi şi învă s’au învîrtit toate celelalte puteri didac
din Sibiiu şi de numeroase deputaţiuni ale
că: »Dacă pe cei înrăutăţiţi nu suntem diferitelor corporaţiuni. — ţători crescuţi de el — şi înzestraţi prin tice, şi şi-a câştigat q autoritate neţăr-