Page 3 - Activitatea_1903_02_07

Nrul 7 ACTIVITATEA Pag- 3.

derea, vom vedea noi ce va fi când va fi la fi respins şi se va fixa ziua de pertractare, ce ’l-au nutrit întemeietorii tinerei «Reu­ N0UTĂTI
adecă I* trece un timp lung, şi afară de aceasta vom mai niuni române de înmormântare din Si­
Earăşi »vom vedea noi* şi »când o fi la amâna şi pertractarea, sub cuvânt că e bolnav biiu», scop ce tinde a da ajutorul rece-
adecă*. Cu acestea eu însă nu am mai putut şi nu se poate presinta, etc., şi astfel putem D uel. Din incidentul discusiunii asupra
fi mulţumit. In loc de acelea eu am aştep­ amâna lucrul chiar şi un an de zile, în care rut şi a îngriji de astrucarea cuviin­ nouei legi de recruţi în dieta ţării, kossuth-
tat, ca dl părinte Moţa, prin o învoială în timp, de sigur că va. . . muri * cioasă a rămăşiţelor pământeşti ale de- istul deputat Dr. Lengyel Z. a provocat la duel
scris, cum se face aceasta pretutindenea, să-mi Voi muri, de sigur, dar’ nu când îi aproapelui — membru al Reuniunei. pe săbii pe septuagenariul ministru de hon­
spună sub ce condiţii să sufer eu eventuala place părintelui Moţa, ci când va voi D-zeul Pe lângă aceasta, scopul mai îndepăr­ vezi b. F e jâ rv â r y . In 19 1. c. s’au bătut,
pedeapsă de temniţă. Dar dl Moţa n’a făcut-o Va să zică moartea mea a fost speranţa tat: întemeierea unui asil-orfelinat pen­ fără a se tăia, dară şi fără a se împăca. Mi­
aceasta nici verbal, decum în scris, ci numai dlui Moţa. nistrul a primit număroase şijsincere felicitări.
tru săracii şi neputincioşii noştri, de­
cum am zis mai sus, »vom vedea noi*. Sunt acestea speranţe compatibile cu ca­ notă şi el simţ de jertfire şi împlinirea
Ce era de tăcut? Am primit a doua racterul unui preot? Sin u cidere năprasn ică. Wagner
citare. I-am arâtat-o. Mi-a zis: „Du-te numai Judece acum on. public, nepărtinitor, unei datorinţe creştineşti, bine plăcute Ferencz, lucrător în minele de cărbuni din
de vezi ce-i!“ Ştiu eu ce-i, cugetam eu în faţă de o astfel de expresie dela un om pen­ oamenilor şi lui Dumnezeu! Vulcan, şi-a curmat firul vieţii la 18 1. c. în
mine, dar’ dacă aşa stă lucrul şi acuma, când tru care totdeauna te-ai supus la toate şi ai încât Reuniunea noastră s’a nisuit mod înfiorător, afiându-se dimineaţa la şepte
se apropie de pertractarea finală, apoi las’ că fost tot cu bunăvoinţă cătră el, cum aveam a se ţinea de scopurile prefipte în scur­ ore în baia societăţii „Valea Jiului de sus".
doar şi eu pot zice: «Acum vezi DTa ce-iI* să mă port şi ce mai puteam spera ? Să mă tul timp, de abia peste doi şi jumătate A aşezat între dinţi o patroană de dinamit
să văd cum s’o mulţumi şi d-sa cu ea. închin naintea d-sala? ani, dela întemeiarea ei, reiasă din da­ cu fitilul aprins, care explodând i-a dărăburit
Hotărît că numai în chipul cum am capul în bucăţele, aruncându-1 în toate păr­
Zis şi făcut. M’am presenlat, şi în firul
purces 1 rea de seamă, ce direcţiunea ei a fă­ ţile. La detunătura puternică şi asurzitoare
interogatorului am declarat, că aflând cine
Stadiul în care stă chestia cu deschide­ cut Duminecă la 1 Faur n. c. adunării cei alergaţi la locul întâmplării au aflat nu­
este autorul, am spus că acela se află în
rea nouei tipografii, îl voiu face cunoscut On_ generale. mai cadavrul fără cap şi numai de pe vest­
persoana dlui Moţa şi totodată am trimis şi
public în Nrul viitor. Tot atunci şi direcţia In acest interval, ea a îmbiat în minte putură constata identitatea persoanei.
2 file din manuscrisul d-sale.
ce a luat-o ziarul «Libertatea* în decursul Morbul îndelungat pentru care nu putu afla
Am înşirat acestea, pentru-ca să con­ cât am fost eu responsabil pentru cele pu­ 29 caşuri ajutoare, ce se apropie de lecuire, l’a mişcat la fapta desperată.
ving on. public despre crudul adevăr, pe blicate într’însul. suma de 3100 cor., şi a sporit fondul
care dl Moţa cearcă a-’l mistifica în cercurile Şi în legătură cu acestea şi peripeţiile »Asilului« la suma de 558 cor. 71 bani, P en tru acom odarea şi informarea
cunoscuţilor şi amicilor săi şi mă presintăpe
prin care am trecut de când sunt în Orăştie, şi pe deasupra averea bănească a Reu­ cetitorilor noştri anunţăm că: Bancnotele
mine de un „laş“ şi „mişel", care pe căi
cari toate au fost îndreptate întru ajungerea niunei, esclusiv fondul «Asilului», nu­ de io florini numai până la 28 Februariu st.
mişelesti l-am tradat. Aceasta să mă ierte scopurilor sale egoistice, mără aproape 2600 cor. în bani gata n. mai au valoare. După 28 Februariu nu se
d-sa, dar’ n’a fost tradare, ci a fost simplu La eventualele reflexiuni ce va face dl mai pot îndeplini cu ele solviri nici chiar la
electul manevrărilor sale cu persoana mea. Moţa sunt gata a răspunde. şi câteva sute coroane taxe neîncassate, cassele de stat. «Banca austro-ungară* însă
dar’ cari se continuă a se încassa dela
Se foloseşte de cuvântul »tradare* din Dar una îl rog pe dl Moţa, să fim sin­ [şi filialele acesteia] la rugare în scris le mai
Anul-nou încoaci.
motivul, că întrebându-mă odată de s’au ars ceri şi obiectivii Deoare-ce sunt convins, că schimbă până la 31 Martiu st. n. De atunci
toate manuscrisele ori ba, aceasta, bine să se se va năpusti asupra mea cu tot felul de in­ Că de binefacerile Reuniunei au încolo apoi, cei cari nu şi-le-au schimbat în
noteze, după-ce am fost odată citat, am zis sinuări, menite a-mi periclita de nou exis­ avut parte mai ales cei lipsiţi, o dove­ valută de coroane, pot să le arunce ’n foc,
că da, ca să văd ce scop urmăreşte prin tenţa la acest institut, fiindcă dl Moţa, în ca­ deşte împrejurarea, că dintre 29 mem­ căci nu mai dă nimenea nimic pe ele.
aceea, cu toate-că nu erau toate arse, zic litatea d-sale de preot, are întrupată acea
bri răposaţi nu mai puţin de 18 apar­
toate, fiindcă cea mai mare parte s’a ars, nu­ rîvnă, ca în loc de o eventuală răsbunare pe ţin clasei muncitorilor economi, mare A tentat. Alaltă-eri seara s’a comis un
mai cât eu, de când am primit răspunderea oare-cine, să caute a-1 nimici cu totul, apoi atentat de dinamită în Reşiţa-montană con­
foii, am cam păstrat manuscrisele dela arti- ori-cum se va putea. parte zileri, 3 clasei meseriaşilor şi nu­ tra protopretoruluijacelui cerc D’Elevaux Băla.
colii primii, între cari şi pe al dlui Moţa, în Orăştie, 22 Februarie n. 1903. mai 8 clasei aşa zise a inteligenţei. Dinamita, pusă în tereastă, a explodat cu
urma unui instinct intern, care îmi prezicea Sporul făcut atât în averea pro­ detunătură groaznică, însă, spre norocire, a
loachim Munteanu.
că voiu avea lipsă de el. prie a Reuniunei, cât şi la fondul «Asi­ sdrobit numai ferestile. Se zice, că atentatul
Este aceasta crimă? apoi doar ori-ce lului», trebue s’o mărturisim, să datore- este un act de răsbunare, fiind că celor de
serviciu îşi are asigurarea sa şi ori-ce cui- A3-a adunare generale ordinară şte generosităţii vrednicului domn Pan- nimica nu le place de iubirea de dreptate
tanţă îşi are contra-cuitanţa sa. taleon Lucuţa, căpitan c. şi r. în pens., şi de severitatea binevoitoare a acelui nea­
a dormit şef al administraţi unii: Oamenilor
Aşa şi eu. M’am asigurat de-o parte, care deşi înaintat în vîrstă şi deşi ar
«Reun. rom. de înmormântare din Sibiiu*. noştri le mai convine aşa numiţii adminis­
căci am văzut că pe cealaltă parte nu multă
putea să-’şi petreacă zilele în binemeri­ tratori — diletanţi, cari îi seduccu vorbe
speranţă este.
Şi cu toate acestea, tot nu-1 descope­ Trăim în împrejurări nu se poate tata linişte şi odihnă, condus de senti­ dulci şi momeli seducătoare.
Aceştia îşi joacă halaripul în dragă voie
ream, căci ştie d-sa bine că i-am fost supus mai critice. Deoparte indiferentism, de mente nobile şi de rîvna de a sta în
întru toate. Dar, tocmai în aceasta supunere altă parte materialism cras — sunt no­ ajutorul poporului, a primit, pe lângă şi nici habar nu are cu ei nime, pentru că
cu hatirul ce’l fac unuia şi altuia pe conta
zace buba. Şi anume, drept răsplată pentru tele caracteristice, ce par a se fi înstă­ alte multe ocupaţiuni ale sale, sarcina obştei, este de ajuns a-i şi lăuda ici colea
ea, într'o zi îmi zice; „Noa vezi, acum să pânit într’o mare parte a societăţii noa­ de director al Reuniunei şi în această când şi când.
vreai să mă dai afară, n’ai cu ce documenta" stre. Curăţenia moralului şi a onorabi­ calitate, a abzis chiar dela început de
şi aceasta într’un ton sarcastic şi cu oare­ Revista »Convorbiri Literare* Nr. l ; din
lităţii, încep a deveni lucruri rare între remuneraţia, ce-’i compete, în favorul
care bucurie vădită. Ca şi când ar fi zis, te- 1903, are următorul conţinut: N. Iorga. —
am prins. Este aceasta competentă cu posiţia noi. Idealismul, acest scump talisman, fondului »Asilului«. Acest lucru ’l-a fă­ Istoria lui M ihaiu Vi te azu 1. Cap. IV: Cel
d-sale de preot ? dacă şi este găsit ici-colea, dispare în cut şi secretarul Reuniunei, domnul Vie. dlntâiu an din domnia lui Mihai Vodă. Răs­
Asta una la mână. faţa tristei realităţi. Tordăşianu. coala împotriva Turcilor. D. Onciul. — Tit­
A doua am fost informat, că prin cer­ Decursul adunării a fost următo­ lul lui Mircea cel betrân şi posesiunile Iui.
Intre asemenea împrejurări cuvi-
curile d-sale dl Moţa respândea vestea, că: ne-se ca cu atât mai vârtos sâ reţinem rul: Duminecă d. a. în faţa a număroşi D. Anghel şi St. O. Iosif. — Din Verlaine
»uite, Munteanu e bolnăvicios, facem întâiu (traduceri). C. Oeconomu —• «•■*» R u^i (*««-
recurs în limba română contra punerii sale unele din lucrurile bune, ce se sevîrşesc membri întruniţi în localul «Reuniunei man). V. Pîrvan. — Din vieaţa lui Papiu
pentru binele obştei. Intre acestea aflu sodalilor români«, dl director P. Lucuţa
sub acusă, acela eventual va fi respins, facem Ilarian. G. Bogdan-Duică. — Logofătul Cos-
al doilea, ungureşte, apoi până şi acesta va a remarca nobilul şi creştinescul scop, prin cuvinte calde şi binesimţite declară tache Conacln. Dr.G. Proca. — Chestiunea
şedinţa de deschisă şi roagă adunarea, muncitorilor agricoli străini. P. V. H a n e ş.
ridicând capul, zări cu groază un urs mons­ încolo nici o mişcare; puţin câte puţin ca înainte de a întră în ordinea de zi, — Corespondenţa din tinereţe a lui Mihail
Cogălniceanu. II. Chendi. — Dragomirescu
truos, dintre aceia numiţi urşi guleraţi, pentru soarele apunea şi umbrele copacilor se lun­ să esprime condolenţe pentru membrii
Iuliu: Poeme [dare de samă]. Bibliografie.
că au o făşie de blană albă în jurul gâtului, geau. Ce ar fi s’o apuce noaptea înainte de decedaţi, ceea-ce se face, ear’ după aceea *
pe când restul corpului e ca de cafeniu obiceiu a se întoarce Stefân ţă. secretarul V. Tordăşianu ceteşte rapor­
sau negru. Ca şi Domniţa venise şi el la fragi, Nou8 so iu ri de fasole. America
In aceeaşi clipă auzi un troznet de ra- tul general, ce-’l publicăm în întregime, centrală, unde pentru nobilitarea tuturor
fruct de care e foarte lacom. Stăpânindu-şi
mari, nişte paşi în pădure şi de departe productelor economice s’a jertfit şi s’a făcut
spaima, Elena n’a uitat învăţăturile pe cari raport luat de adunare la cunoştinţă.
apărea servitorul ei, aducând un braţ plin atât de mult, ne-a liferat deja până acum
i-le-a dat servitorul la plecarea sa. Ea plecă Socotelile pro 1902, purtate esact şi cu
de porumb proaspăt. Ea îi făcu semn cu multe producte bune, folositoare şi nobilitate,
cu foarte mare linişte şi urcă stîncile cu ho­ conştienţiositate de cassarul Reuniunii
batista, dar’ el nu se uită în sus; îl strigă cari au aflat trecere pe continentul nostru
tărâre. Ar fi urcat ea mai repede, dar’ nu pe nume cât putu de tare, dar’ în zădar, dl Petru Ciora, s’au revăzut de comisiu-
putea din causa mărăcinilor şi a plantelor şi cari numai aici au ajuns a se număra
căci îl văzu îndreptându se repede spre peş­ nea consistătoare dintre membrii Iuliu între plantele cele mai folositoare. Acum
acăţătoăre ce erau pe-acolo, şi care se în­
teră, apoi retrăgându-se îngrozit. Bardosy, Candid Popa, Nicolae Roşea şi fasolea noastră a ajuns a fi nobilitată
curcau mereu în hainele ei. Ursul care turtea
fragii sub labele sale late, şi grele, oprindu-se Cât ai clipi din ochi a asvârlit la pă­ şi Ieronim Preda, la a cărei propunere prin aşa numita fasole untoasă şi de Lima
mânt tot porumbul şi a pus mâna pe lance. din America. Acest soiu de fasole diferă
din când în când a mânca, îşi continua mor­ adunarea generală votează absolutorul
mult de a noastră; fasolea de Lima nu să
măitul. Ursul eşi din peşteră şi Stefâniţă îl aş­ direcţiunei şi în acelaşi timp, la propu­
mănâncă în păstăi, ca fasolea noastră, ci nu­
teptă cu hotărâre şi curaj. La vederea sa
Elena nu îndrăznea să întoarcă capul; nerea dlui C. Popa, îşi esprimâ mulţu­ mai ca boabe şi anume vara în boabe de
animalul se ridică pe picioarele dindărăt şi
acum trecuse de partea mărăcinoasă sub ra­ mită şi recunoştinţa sa dlor P. Lucuţa jumătate coapte, ear’ earna ca boabe uscate
scoase un râget de turbare. Era cu un cap
zele arzătoare ale soarelui. Pulsul îi zvîcnia şi V. Tordăşianu, pentru remuneraţiu- şi se pregăteşte în deosebite feluri; fasolea
mai înalt ca Stefăniţă, dar’ acesta isbuti să
cu putere, ear’ inima pare că voia să iasă nile lor, cedate, şi pe 1902 fondului noastră are multă putere nutritivă, cea de
împlînte cu dibăcie arma în gâtul monstrului.
din piept, picioarele i-se îngreunară şi se Lima însă e superioară acesteia, cultivarea
Înţepeniră, dar’ frica îţi dă putere şi hotă- Ursul să zbătea în vânt cu labele sale uriaşe, » Asilului«. fasolei noastre este totdeauna proventuoasă,
apoi i-se păru Domniţei că omul şi fiara se La punctul propunerii independente:
rîre, Domniţa nu se opri nici o clipă până cea americană însă e productivă şi mai gus­
rostogoliră împreună la pământ.
ce nu ajunse în vîrfnl unei stînci, unde căzu s’a ivit ideea de a se tipări rapoartele toasă şi ca atare e recomandată şi din par­
în genunchi cu desăvîrşire zdrobită. De aicj generale şi consemnarea membrilor Reu­
(Va urma). Carmen Sylva. tea autorităţilor. Fasolea americană de Lima
a putut supraveghea toate mişcările ursului niunii, lucru, ce numai în acel cas să e cu viţe şi fără viţe [oloagă] şi se poate
pe care-1 văzu intrând în peşteră. Acum era se esecute de birou, dacă mijloacele vor căpăta ca nouă importaţiuni dela firma
singură de tot, doar un vultur tot da târcoala Wilhelm Mtthle din Timişoara.
permite. (Va urma).
în jurul stâncei la picioarele ei.