Page 2 - Activitatea_1903_03_08
P. 2

Eag.  ±                                                                   ACTIVITATEA                                                                        Nrul  8


             pe  sus  de  puterile  de  care  dispun.       De  ce  dar’  te  mai  încarci  cu  nouă  desavuează  în  mod  categoric  pe  jupâ-  acţionarii  cari  încă  n’au  plătit»,  că  anume
             Economia  rurală  învaţă  cultivatorul  s6  păcate  —   minciuni  —   când  şi  cele  nul  Mangra  zicând  între  altele:  »Cu   aceia  n’au  nici  ce  perde.  Când în  însăşi  foaia
                                                                                                                                             sa  se  cuprind  acestea,  lucruri  cari  de  altcum
             fie oportunist,  adecă s6  producă  ceea-ce  comise  până  acum  nu  le  vei  putea  is­ acea  ocasiune  —   scilicet  1884,  anul
                                                                                                                                             sunt  adevărate  şi  trebue  recunoscute,  cum
             se  vinde  în  târg,  ceea-ce  are  căutare. păşi  o  vieaţă  întreagă?              de  glorie  patriotică  al  lui  Celibidache,   mai  află  d-sa  de  necesar  existenţa  unei  a
                  Un  fapt  economic  domină  istoria       Dar’  ce s’a  mai  întâmplat?  îmi  veţi  şi  nici  când,  eu,  sau  cu ştirea  ori  din  în­  treia?  Se  vede  de  aici,  că  lucrează  contra
             agricolă  a  secolului  trecut,  că  produ­  pune  întrebarea,  iubiţi  cetitori!    credinţarea  mea vre-un  fruntaş  ori  vre-o  convingerii  sale,  căci  una  scrie,  şi  alta  face.
             sele  animalelor  s£  vînd  mai  bine  ca      Nu’i  cunoaşteţi  doară  obiceiul  ce  căpetenie  a  partidului  naţional  nu  s’a    Ce  priveşte  direcţia  ce  a  luat-o  foaia
             cele  ale  vegetalelor.  Acest  fapt  cons­  smerenia  sa  şi-l’a  însuşit  de  o  bucată  adresat  cătră  actualul  vicar  dl  Vasile  după-ce  am  început  a  o  subscrie  eu,  cred
             tatat,  este  evident  că  agricultorii  noştri   de  vreme?  Ii  place  anumit  să  se  facă  Mangra,  cu  rugarea,  ca prin concursul ro­  că  e  destul  dacă  spun,  că  au  început  perso­
                                                                                                                                             nalităţile,  aci  bisericeşti,  aci  administrative,
             s6-şi  orienteze  inteligenţa,  puterile,  ca­  mare  zarvă  şi  svon  în  jurul  cinstiei  mânim» să promoveze  isbânda  partidului   locale.  Dl  Moţa  a  ajuns  aşa  zicând  domn pe
             pitalele,  cătră  producţiunea  animalelor,   sale  şi  în  scopul  acesteia  să  prinde  naţional.  Despre  aşa  ceva  nici  atunci   situaţie,  căci  în  foaia  d-sale  se  sbiciuiau  toţi
             s6  crească  un  numâr  mai  mare  de  vite,   trate  de  cruce  cu  câţi  Schreib  Moritzi,  n’am  avut  cunoştinţă  şi  n’am  nici  as­  aceia  cari  nu  aparţineau  convingerii  d-sale,
                                                       punându-i  să-l  întervieweze,  că  doar-  tăzi«.
             s6  le  nutrească  bine  şi  s6  dea  întin­                                                                                    şi  răspunderea  apoi  cădea  pe  biata  piele  a
             dere  speculaţiunelor  animale.           doar  lumea  în  fine  va  şti,  că  dînsul     La acestea »Aradi Kozldny# adauge:    redactorului  responsabil,  care  n’avea  nici  în
                                                       este  jâ   hazafi,  chiar  după  cel  mai  jido­  «Declaraţia  dl ui  Urbân Ivăn  îl  face   clin  nici  în  mânecă  cu  cele  scrise.  Aşa  şi  cu
                  Un  punct  slab  al  agriculturei  ro­                                                                                     articolii  politici, au  urmat  unul  mai  vehement
                                                       vesc  concept  al  şovinismului  unguresc.  dar’  fără  înconjor  mincinos  pe  Mangra«.
             mâne  este  comptabilitatea.     Comer­                                                                                         decât  celalalt,  dar’  cu  scop  premeditat,  căci
                                                        Dar’  nu  numai  atât,  ci  suspiţionează      Din  epistola  de  mai  sus  a  dlui  co­
             ciantul,  industrialul,  nu  pot  fără  a  ţinea                                                                                dl  Moţa  avea  dorinţa  ferbinte  de-a  căpăta
                                                       şi  denunţă  şi  pe  alţii.                mite  suprem  evident,  că  avurăm  toată
             comptabilitate.  Ea  luminează  mersul  şi                                                                                      foaia  un  proces  politic,  chiar  cam  la  sfirşitul
                                                             Aşa  mai  zilele  trecute  a  primit  dreptatea  când  mai  deunăzi  afirmarăm  anului,  căci  vezi  doamne,  acesta  i-ar  face
             resultafele operaţiunilor.  Dimpotrivă, cul-
                                                       pe  un Schreib  Moritz  dela fiţuica  „Nagy-  că  laudele  proprii  şi  învinuirile  des-  «reclam»  foii,  şi-apoi  cu începerea  anului nou
             tivătorul  nu  calculează  mult,  şi,  în  ge­
                                                       vârad“  şi  după  complimentările  şi  stam-  honestătoare  ale  lui  Mangra  la  adresa   au  să  curgă  abonenţii  strună.  Sărmane  re­
             nere,  nu  ţine  comptabilitate.  Este  un                                                                                      dactor  responsabil,  să  se  facă  pe  pielea  ta
                                                       pelele  obicinuite,  începu  Făţăria  Sa  altora,  sunt  numai  nişte  aberaţiuni  şi
             punct  slab  al  agriculturei  române,  care                                                                                    până  şi  reclam,  adecă  geşeft,  şi  când  colo
                                                       cu  amarnică  tânguire  să-şi  arete  obida  expectorări  ale  unui  disecat  în  internul
             vatămă  mult,  căci  nu  putem  stabili cos­                                                                                    să  nu-ţi  mai  aibă  grija.
                                                       de  care  e  cuprin  ,  că  publicul  maghiar  seu,  care  huiduit  dela  episcopie  re­
             tul  de  producere  al  recoltelor.  Astfel                                                                                          Nu-i  aşa  că  e  nostimi  dle  Moţai
                                                       pe  el  patriotul  zelos  şi  desinteresat  curge  la  tot  felul  de  mijloace,  pentru   Acum  să  vă  descriu,  cum  am  fost  zis
             d-nii  proprietari  introducând  comptabi­
                                                       într’atâta  îl  ignorează,  stigmatizându-1  a-şi  satisface  patima  răsbunării».    în  nrul  trecut,  peripeţiile  prin  cari  am  trecut
             litatea  agricolă,  ar  realisa  un  progres
                                                       chiar  cu  crima  trădării  de  patrie  Şi      Nu  putem  încheia,  fără  a  înfiera   în  timpul  în  care  eram  aşa  zicând:  »oameni
             mare.  Agricultura ca  şi manufactura,  mo­                                                                                     de  bine  am endoi«,  şi  pe  cari  nu  le  fac din  alt
                                                       săltăreţ  şi  iscodos  în  tertipuri,  cuviosul  această  nouă  infamie  a  pătimaşului  că­
             şia  ca  şi  banca,  nu  se  pot  pricepe,  fără                                                                                motiv,  ci  simplu  numai  pentru  a  putea  do­
                                                       atâta  îl  îmbată  cu  fraza  mincinoasă  pe  lugăr,  care  denunţă  ca  agitator  pe
             a  ţinea  o  comptabilitate  regulată.  Lipsa                                                                                   vedi  prin  ele,  că  precum  în  trecut  a  avut  în
                                                       interviewător,  cât  acesta  uimit  îi  pune  octogenarul  Babeş,  căruia  nu  e  vrednic
             unei  comptabilităţi  în  explotaţiunile  ru­                                                                                   vedere  totdeauna  numai  interesele  personale,
                                                       întrebarea:                                să-i  deslege  curelele  încălţămintelor  şi  aşa  numite  «geşeft»,  tot  astfel  şi  astăzi  nu­
             rale  ne  împedecă  de  a  cunoaşte  pro-
                                                            „Prea  bine,  văd  eu  că  toată  vorba  pe  P.  Rotariu,  bărbatul  cu  adevărat  mai  acea  cale  o  bate  şi  după  acele  interese
             ducţiunile  ţărei,  de  a  judeca  lucrările  şi
                                                       d-lui  vicar  denoată  a  fi  înflăcărat  pa­ puritan.                                vânează.
             a  le  des volta.                                                                                                                    Sunt  3  ani  trecuţi,  de  când  părintele
                                                       triot,  cum  deci  să  poate  că  în  presă     Ce  zici  la  aceasta  denunţare,  dle
                  Dacă  progresul  merge  încet,  dacă                                                                                       Moţa  a  primit  agentura  băncii  de  asigurare
                                                       să  ridică  încontinuu  grave  acuse,  cari  Goldiş ?
             nu  merge  mai  repede  şi  nu  se  gene-                                                                                       «Transilvania»  din  Sibiiu,  după  care  îndată
                                                       vă  dispută  până  şi  patriotismul"?           Iată  material  de  a  scrie  un  nou
             ralisează, causa e că mulţi domni  proprie­                                                                                     şi  veni  la  mine  şi  cu  cuvântul  ca  să-i  fac
                                                            Tartufful  călugăr  provocându-se  la  articol  despre  sâlbătăcirea  moravurilor.  »pocinogu,  îmi  spune  să mă asigur,  pe  vieaţă,
             tari  cultivatori  nu  pun  în  deajuns  în
                                                       un  fictiv  act  patriotic  al  său,  îi  răs  De  nu  profiţi  poate  teoretice  de  acesta,  că  uite  asta  şi  asta,  etc...  I-am  spus  că  mă
             practică  învăţămintele  ştiinţei,  fie  că  le
                                                       punde:                                     dă-i  măcar  sfatul,  în  loc  de  a-i  săruta   voiu  mai  răsgând).  A  doua  zi  mă  provoacă
             lipsesc  capitalele, fie  din  alte  împrejurări.                                                                               de  nou  şi  atâta  îmi  înşiră  verzi  şi  uscate,
                                                             „Ei,  tocmai  asta  n’o  înţeleg  nici  mâna  lui  Mangra,  să-şi  domesticească
                                            S.  P.  R.                                                                                       pănă-ce,  n’am  avut  încotro,  decât  să  mă asi-
                                                       eu,  căci  din  parte’mi  cu  toată  sinceri­ năravurile 1
                                                                                                                                             gurez.  Bucuria  îi  fu  mare,  căci  eu  am  fost
                                                       tatea  şi  fără  de  nici  o  reservă  pot  de­  Ear’  cuviosul  călugăr  să  ne  des-   cel  dintâiu  obiect de geşeftărit al seu,  şi  zicea
                  Mangra  redivivus.                   clara  în  faţa  lumei,  că  doresc  apropie­ luşiască  cum  stăm  cu  trebşoara  asta?  că  am  fost  cu  noroc,  căci  asigurările  îi  cur­
                                                       rea  între  naţionalitatea  noastră  şi  ma-  Minţit-a  pe  Schreib  Moritz,  sau  va  fi  geau  strună.
                                   Oradea-mare,  20  Faur.  ghiarime.  Prin  ţinuta  şi  activitatea  mea  călcat  hotărîrile  comitetului  nostru  na­  Dar  să  fim  sinceri  şi  să  recunoaştem
                                                                                                                                             că  prin  aceasta  dl  Moţa  n’a  urmărit  numai
                  Cu  minciuna  prânzeşti,  dar’  de  ci­  nici  când  n’am  dat  prilejul  a  să  presu­ ţional,  el,  naţionalistul  patentat  pe  vre­  geşeftul  seu,  ci  şi  interesul  meu,  căci  bine  e
             nat  mai  ba  —   nu’i  aşa, coane  Mangra ?   pune  despre  mine  contrarul.  Chiar  în  muri.                                 câud  omul  la  moartea  sa  poate  lăsa  cât  de
             Iţi  recomând  deci  adevărul  acesta,  ca   Arad,  unde  mai  mult  sunt  atăcat,  pare   Că  domnii  Urbân  şi  Vâsârhelyi    cât  urmaşilor  sei.
             punându-ţi-1  ca  normă  în  vieaţă’ţi,  să   că  au  uitat  că  în  1884  domnii  Vâsâr-  s’ar  fi  adresat  catră  pigmeul  Mangra   După  un  timp  oare-care mă  trezesc  însă
             nu  mai  păţi  ce  ai  păţit  mai  zilele  tre­  hely  Laszlo  şi  Urban  Ivăn,  căpeteniile  dela  1884  e  ridicol  şi  curat  de  necrezut,  că  dl  Moţa  mă  provoacă  de  nou  să  fac  o
             cute,  căci  altcum,  să-ţi  ajungi  scopul   de  atunci  ale  fostului  partid  naţional,  dar’  de,  poate  că  în  speranţa  vre-unui  asigurare  pe  timp  determinat,  că  *şa  şi  pe
             după  care  atâta  însetezi  acum,  de  a  te   s’au  adresat  cătră  mine,  ca  cu  concur­ os  de  ros  la  ordinul  vr’unui  notără-   dincolea«.  Cu  asigurarea  aceasta  l’am  amînat
                                                                                                                                             vre-o  săptămână,  timp  în  care  zilnic  mă  mo­
             rehabilita  în  ochii  lumei,  nu vei  putea!   sul Românilor  să  ajut  izbânda  partidului  şel  să  se  fi  sbătut  şi  Mangra  în  lupta
                                                                                                                                             lesta  cu  ea  In  cele  din  urmă  am  fost  silit
             Sentinţele  osânditoare  ale  tribunalului   lor.  Ear’  eu  cu  dragă  inimă  mă  pusei  electorală.  Suntem  de  tot  curioşi  la   să  o  fac,  căci  cu  «nu»  n’am  îndrăsnit  să-i
             din  Timişoara  şi  ale  curiei  regeşti  te-au   pe  muncă,  aservindu-mă  intereselor ma-  explicarea cuviosului  —   dar’  până  atunci   răspund,  şi  d-sa  ţinea  una  şi  bună,  să  mă
             opărit  într’atâta,  cât  altul  în  locu-ţi  n’ar   ghiarimii  şi  punându-mi  toate  puterile,  sunt  necesitat  să  zic:  Mi-e  scârbă  de  asigur.  M’am  asigurat,  n’am  plătit  însă numai
             şti  unde  să-şi  ascundă  nasul  de  ruşine.   ca  în  lupta  electorală  să  triumfeze  par­ Mangra.            Scaevola.     3  rate  din  ea  şi  am  întrerupt’o,  căci  lipsele
                                                                                                                                             zilnice  sunt  multe  şi  grele  şi  nu  mă  lăsau să
             Hai!  zi  zău  că  nu-i  aşa!             tidul  naţional  maghiar.  Atunci  nimânuia
                                                                                                                                             mă  extind  cât  era  dorinţa  dlui  Moţa.  De
                                                       nu  i-a  trecut  măcar  prin  minte,  să  mă
                                V.                     înfiereze  ca  pe  un  trădător.  Un  atare     Din isprăvile părintelni Moţa.        altcum  ca  mine  au  mai  păţit-o  şi  alţii,  adecă
                  După  câte-va  zile  Stefăniţă  scăpă  de   titlu,  nu  mie,  ci  acelora  li  să  cuvine                                 că  s’au  asigurat  mai  mult  de  silă  decât
                                                                                                                                             de  voe  bună,  şi  au  plătit  2—3  rate  şi  au
             friguri,  şi  căzii  lntr’un  somn  lung;  aceasta  li                                      P rea  On.  D le  Redactor!
                                                       cari  în  loc  de  a  să  nisui  şi  lupta  spre                                     întrerupt-o.  Oare  banii  aceia  perduţi  în  a  cui
             şi  trebuia,  căci  după  aceea  puterile  Si  reve-                                      In  nrul  trecut  am  fost  promis  a
                                                       împăciuire  şi  unitate,  propagă  ura  şi                                           pungă  au  ajuns,  şi  nu  era  mai  bine  dacă  le
             niau  încetul  cu  încetul.  Intr’o  zi  pe  când                                    reveni  asuprajisprâvilor  părintelui  Moţa,  rămânea  sărmanilor  în  buzunar?  Eu  cred,  că
            dormia  el  pe  patul  său  de muschiu,  Înăuntrul   lupta  între  naţionalităţi«.
                                                                                                  drept-aceea  Vă  rog  respectuos  să  bine­ în  punga  popii,  ca  percente  pentru  capitalul
             peşterei,  auzi  un  fel  de  ţipăt  de  spaimă,  şi   Apoi  continuă:                                                         asigurat.  Pot  servi,  la  dorinţă,  cu  exemplu.
            apoi sgomotul unei  lupte îndrăcite.  Intr’o clipă                                    voiţi  a  mai  da  loc  următoarelor:
                                                            »D ar’  dacă  eu  sunt  trădător  de                                                  După  o  bucată  de  vreme  de  nou  vine
             sări  în  sus  şi  căutând  o  armă,  nu  găsi decât                                      In  prima  linie  să  vedem  cum  stă  astăzi
            o  lancie  atârnată  în  părete.  El  puse  mâna pe   patrie,  de  ce  oare  nu  sunt  f i   unii parr  ideea  înfiinţărei  nouei  tipografi.  Ea  se  află   la  mine  şi  spunându-mi  că  mai  are  o  agen­
             ea  şi  se  repezi  afară.  De  abia  eşise  din  peş­ tisani  a i  lui  Aug.  Hamsea.  De  ce nu-i  deja  întrupată,  căci  maşina  a  sosit  şi  şi  per­  tură,  ieftină, la  «Assicurationi  generali»,  earăşi
             teră  şi  văză  pe  prinţesa,  care  se  lupta  cu  o  timbrat  ca  trădător  V incenţiu  B abeş,   sonalul  e deja angajat, aşteptând sosirea  mate­  se  dă  pe  lângă  mine  şi  azi  şi  mâne,  pănă-ce
            lancie  în  mână  şi  cu  un  curaj  de  leoaică  cu   perhorrescatul conducător a l  ultraiftilor,   rialului  necesar.  Stăm  va  se  zică  în  faţa  rea­  i-am  promis  că  voiu  face  si  acolo  asigurare
            doi  soldaţi  turci.                                                                  lităţii,  realitate  cu  atât  mai  tristă,  cu cât  ni-se   şi  aci  de  cea  pentru  cas  de  nenorocire.  Nu
                                                       cel  ce  m ai  înainte  chiar  de  l86y  fu                                          ştiu  din  ce  motive  însă,  dar n’am  fost  primit.
                  Stefăniţă  nu-şi  mai  simţia  slăbiciunea,                                     presintă  din  partea  înşişi  aşa  zicând,  a  lor
                                                       apostolul  f i   propagatorul  celor  m ai pe-   noştri.  Şi  odată  tipografia  în  activitate,  la  tot   Auzi  tu  acolo,  un  biet  muncitor  să  fie  pro­
             el  se  aruncă  asupra duşmanilor  şi  doborâ pe
                                                       ricoloase  principii pentru  statul nostru?  caşul  are  să  urmeze  nisuinţa  de  a  face  con­  vocat  a  face  atâtea  asigurări I  M’a  îndemnat
             unul  din  ei  cu  o  lovitură  în  cap  înainte  de                                                                           oare  dl  Moţa  la  acestea  din  dragoste  faţă  de
             a  fi  putut  să-l  vadă  Elena.  Celalalt  soldat   de  ce  nu-i considerat de asemeni ca atare   curenţă  celeialalte,  pentru  susţinerea  proprie,   mine,  ori  din  alte  motive?  Asupra  acestora
             voia  să  fugă,  dar  servitorul  îl  omorî  strân-  P au l  Rotariu,  redactor  odinioară  a  ce­  căci  ştiut  este,  că  aceea  e  împreunată  cu
                                                                                                  multe  şi  mari  spese.  Dl Moţa adecă,  care  mai   las  să  judece  On.  public.
             găndu-1  de  gât  cu  propriul său  centuron.  Cel  lor  m ai  maghiaro-fobe  ziare  românefti
                                                                                                  mulţi  ani  de-arândul  şi-a  câştigat  şi  d-sa  pânea   Şi  mai  târziu,  mă  trezesc  că  ear’  vine
             dintâiu  dintre  soldaţi  mai  răsufla  încă.  din  Tim ifoara  f i   agitator  cunoscut  de
                  —  Mai  sunt  şi  alţi  oameni  cu  voi?  în­                                   de  toate  zilele  în  urma  existenţei  tipografiei  dntr’o  zi  la  mine  şi-mi  spune,  mai  bine  zis,
                                                       întreaga  ţeară ?*                         >Minerva«,  s’a  pus  astăzi  pe  picior  de  răz-  «profeţeşte»,  că  după  trei  ani  de  zile,  mă va
            trebă  Stefăniţă.                                                                     boiu  cu  aceasta.  Şi  fără  nici  un  temeiu  ba-  trece  la  altă  bancă.  De  ce  aceasta?  cugetam
                  Muribundul  dădu  din  cap  negativ,  fie   Dar’  nu  putu  călugărul  nostru  să
            Că  n’a  înţeles  întrebarea,  fie  că  n'a  vrut  să  se  odichnească  multă  vreme  pe  laurii   sat.  Avem  deci,  la  o  mână  de  oameni,  aşa  eu  în  mine,  pănă  m’am  convins  singur,  că
                                                                                                  zicând,  două  tipografii,  afară  de  cea  ungu­ numai  din  simplul  motiv,  ca  să  facă  nou
            apue  adevărul.                            patriotismului,  căci  corniţele  suprem  al
                                                                                                  rească,  despre  care  foaia  dlui  Moţa,  »Liber­  «geşeft»,
              (Va  urma).            Carmen  Sylva.    comitatului  Arad,  dl  Urban  Ivăn,  cu
                                                                                                  tatea»  chiar  în  nrul  din  urmă  al  seu  scrie   Şi-apoi  să  mai  descriu  un  cas,  care  ca-
                                                       datul  de  19  Februarie  1903,  dă  o  de­ cam  în  înţelesul  că:  Ii  merge  ca  vai  de  ea,  racterisează  şi  mai  evident  ca  toate cele  pre­
                                                       claraţie  în  »Aradi  K6zlony«,  în  care mai  bine  de  nu  se  înfiinţa,  şi  c&  «ferice  de merse  egoismul  părintelui  Moţa.
   1   2   3   4