Page 3 - Activitatea_1903_03_08

Nrul 8 ACTIVITATEA __________________________Pag. 3.

Era în toamnă. La oarele 6 când am şi eu sunt silit a afirma, că şi faţă de d-sa comune şi petrecerile şi adunările sunt strict Croitorul Libânyi Jânos, ungur din ţara
ieşit din atelier, la uşa aceluia mâ întimpină se potriveşte înţelesul proverbului sus citat. oprite. — Tristă privelişte I noastră, a fost spânzurat în aceeăşi săptămână.
părintele Moţa cu cuvintele: »Dle Munteanu, Ca de încheiere rog pe dl părinte Moţa
te rog puţin», şi plecând amândoi prin piaţ să-şi ascută puţin urechile şi să asculte mur­ Serata teatralâ-declam atorîcă şi Urşi h ră n iţi cu carne de om. In
la vale, îmi spune că avem a face un »ge- murul ce să aude printre foarte mulţi ţărani, petrecerea secţiei industriale ţinută Sâmbătă apropierea comunei Malaczka (nu departe de
şeft« împreună, care o sâ-i aducă şi d-sale şi şi parochieni de-ai d-sale, şi anume că „popa în 28 Febr. a fost succeasă şi cercetată ca Pojon) doi Slovaci tăiau lemne în pădurile
mie ceva câştig. Bine, i-am zis. Dar ăi să faci nost se interesează mai mult de tipografie, nici când. Conducătorul, care din greu oste­ prinţului Pâlffy. Deodată se apropie de ei o
ceva; fac bucuros. Astfel m’a chemat la d-sa ca de popie", şi că „într’atâtea e băgat, de neşte la instruirea meseriaşilor noştri, dl ceată de ţigani corturari, cari aveau cu sine
acasă, unde mi-a împărtăşit că doreşte să fuge cu mortul ca cu ceva de furat"! învăţător dirigent C. Baicu, merită recunoştinţă 8 urşi mari şi puternici. Unul dintre Slovaci
facă o asigurare mai mare la • Transilvania», publică. se ascunse întră ramurile unui arbor şi de
Ce zici la acestea, dle părinte?
cu d-na Adamoviciu din B «bâlna, dar’ fiindcă Au Intrat peste tot 307 cor., ear’ veni­ acolo văzu cu groază, cum ţiganii prinseră
Orăşt ie, 1 Martie n. 1903.
d-sa nu mai ţine agentura acelei bănci, să cer tul curat face cam 120 cor. pe celalalt slovac, îl legară şi ’l aruncară
eu o agentură dela DireŢune, şi la cas că Ioachim Munteanu. urşilor flămânzi, care îl rupseră în bucăţi şi
primesc, facem asigurarea, şi apoi după un îl mâncară. După-ce se depărtară în fine
D in tractul D evei primim ştire, că
an de zile o trece d-sa şi pe dânsa la altă Ţiganii, eşî Slovacul, mort de spaimă, din
domnul protopresbiter George Romanul a in­
bancă. Va să zică earăşi a avut în gând ge- NOUTĂTI vitat pe Sâmbătă, 28 Februarie n. pe toţi ascunziş şi anunţă gendarmeiiei caşul înfio­
şeft duplu cu aceeaşi persoană. S ’a pus deci rător. Gendarmii prinseră pe Ţigani, puşcară
învăţătorii tractului său Ia o consfătuire ce
şi mi-a dictat scrisoarea cătră »Transilvania« urşii şi aflară în stomacul unui urs resturi
va avea loc în cancelaria Dsale din Deva, în
şi am trimis-o. La 2 zile primesc răspunsul JPentru D r. D. P . B arcianu. Pre­ scopul de a î> frnţa un »cor al învăţătorilor de carne de om. Din mai multe comune,'pie
că deocamdată nu-mi poate da agentură, dar unde trecuseră Ţiganii, lipsesc 6 copii. Se
cum aflăm comitetul »Reuniunei sodalilor ro-r gr.-ort. români din protopresbiţeratul Devei».
să fac asigurarea prin dl Schuleri, care are crede, că copiii au fost luaţi de Ţigani şi
mâni din Sibiiu«, întrunit Joi în şedinţa ad­ Instruarea corului ar fi să se facă totdeuna
agentura pentru Orăştie, căci îmi va da per- daţi pradă urşilor flămânzi. Trupa de Ţigani
ministrativă, între altele luând act despre ca­ Sâmbăta, dela orele 3 până la orele 8. Sco­
centele cuvenite. I-am împărtăşit aceasta dlui a fost arestată, dar’ între ei nu s’a aflat nici
şul trist al trecerii Ia cele vecinice a mult pul urmărit este acela, ca fiecare învăţătoriu
Moţa, care n’a fost mulţumit cu ea, şi aşa a unul din cei 6 copiii dispăruţi. («Drapelul»).
regretatului Dr. D. P. Barcianu, fost cald să fie pus în posiţia de a-şi căpăta desteri-
rămas tot lucrul în baltă, de cumva n’o fi
spriginitor şi binevoitor âl causei meseriaşilor tatea necesară în conducerea unui cor vocal,
asigurat-o la altă bancă.
noştri, totodată vechiu membru ajutător al pentru ca fiecare să poată organisa în comuna
Dar să mai înşir unul. Reuniunei, a luat hotârîre de a lega pe vecie sa câte un cor. — »T. R.«
In vâra trecută dl Moţa sub cuvânt că Anghina difterică sau gâlcile rele.
numele decedatului de Reuniune prin crearea
haid să câştigăm ceva, chemându-mă la d-sa
unui fond, care să poarte numele lui Dr. D. D are de seam ă şi m u lţă m itâ
acasă, mă roagă ca să întreprind o aşa zisă
Barcianu, şi având menirea de a îmbia aju­ publică. Cu ocasiunea petrecerii arangiate
nomerotare a tuturor locuitorilor, ţtrani, ro­ Este o boală foarte rea, molipsi­
toare sodalilor, membrii ai Reuniunei, lipsiţi
mâni din Orăştie, întrebându-l pe unul fie­ de corpul învăţătoresc din Pianul inferior, toare şi epidemică, care face multe vic­
de lucru. Basa fondului o formează suma de intrate au fost 78 coroane 70 fileri, spesele
care: »unde-i sunt asigurate edificiile etc., pe time printre copii, dacă nu se iau mă­
20 cor., prisos din sumele incurse pentru or- 40 coroane, ear’ venitul curat este 38 cor.
cât timp, pe ce sumă, şi când expiră asigu­
ganisarea unei scoale de dans, ce s’a ţinut 70 fii. S’a suprasolvit din partea dlor: Simeon suri urgente, pentru combaterea ei. în­
rarea», zicându-mi că pentru osteneală mă va
dela sărbătorile Crăciunului încoaci sub con­ Opincariu din Sebeşul-săsesc 2 cor. Salamon cepe de obiceiu, cu o uşoară durere
remunera şi că după fie-care cas de asigurare
ducerea notarului Reuniunei dl I. Apolzan. Veis, comerciant 2 cor. Simeon Muntean 1 de gât şi indisposiţie şi cu puţină fer-
făcut de mine îmi dă 10° 0, ear pentru cele
Ulterior se vor lua măsuri, ca la acest fond cor. 40 fileri. Cruciţa Heleria, comerciantă
făcute de d-sa 5%. Un lucru acesta, care binţeală, încât une-ori, la început, trece
să contribue fiecare meseriaş român.
nime nu poate şti cât de greu este, căci pe 1 cor. Ioan Marta 80 fileri. Nicolae Savu 80 neobservată. Dacă examinăm cu băgare
Conducătorii şcoalei de dans au mai
unul nu-1 afli acasă, altul nu-ţi spune nimic, fileri. Savu M. Savu 40 fii. Maria S. Florea de seamă, gâtul bolnavului, vom vedea,
dăruit din sumele prisosite: 5 coroane la fon­ 40 fii. Ioan Bena, preot 40 fii. şi Savu Mun­
etc., nu cum credea dl Moţa, că îndată fie­
dul masa învăţăceilor»; 5 coroane la fondul tean 20 fileri, toţi din Pianul inf. pe o amigdală sau pe amândouă, sau
care va pune contractul la îndemână pentru
steagului şi 5 cor. la fondul de 20 bani, pen­ Marinimoşilor suprasolvitori corpul di­ chiar în fundul gâtului, o peliţă sau
informaţii. Cu toate acestea m'am hotărît a-1
tru acuirarea unei case cu hale de vânzare. dactic le mulţămeşte pe această cale pentru membrană albă gălbue, ce se formează
săvârşi, luând de ajutor pe un coleg al meu,
Fie ca acest act de pietate să afle cât mai interesul arătat faţă de şcoală. Pianul infer.,
dl George Suciu, spunându-i că împărţim foarte iute, chiar în câte-va ore, şi care
mulţi spriginitori şi imitatori.
amândoi câştigul. Şi ne-am luat ambii în 3 27 Februarie 1903. Gregoriu Ceontea, înv. este aşa lipită, încât nu se ia pe un
zile de săibâtoare din casă în casă pe la ţă­ pămătuf de bumbac. Aceasta este o
Asentările. Din toate părţile ţării Un om de 200 de ani. »Daily Ex­
ranii noştri, dintre cari unii numai cu cuvinte
ungureşti să vestesc adunări de protest con­ press» publică următoarele: Se telegrafeazâ gangrenă, ce o formează nişte animale
frumoase nu ne-au primit, având ei acasă
alte năcazuri, nu să se spovedească nouă. tra proiectului de lege privitor la contingen­ dip Petersburg, că spitalul din Tomsk (Sibe­ foarte mici, cari nu se văd decât cu
Sfîrşind cu colindatul pe la oameni, pe o tul recruţilor, ce tocmai acum să pertractează ria) a primit un bătrân de 200 de ani, şi care ochianul, numiţi microbi, special ai aces­
în dietă cu mare alaiu şi înverşunate vorbiri se găseşte în consecinţă, în al treilea secol
coală de hârtie am dat dlui Moţa resultatul, tei boli.
din partea deputaţilor oposiţionali. — In al esistenţei sale. Amănuntele privitoare la
care drept răsplată pentru atâta umblare mi-a Una-ori acea peliţă sau membrană,
urma acestora asentările din anul acesta, cari acest bătrân sunt foarte precise. El ar po­
dat 5 cor. şi ca adaus mi-a zis: »Se vede că să întinde îh tot gâtul, şi chiar în nă­
ar fi trebuit să se înceapă cu prima Martie seda un act de botez şi alte documente cari
aţi umblat numai supei ficial*. Va să zică n’a rile nasului, şi atunci bolnavul răspân­
fost mulţumit, căci n’am putut afla atâtea sunt de silă, de nevoie amânate. — In frun­ certifică vîrsta sa. Identitatea sa e stabilită
tea protestărilor stă capitala ţării, Budapesta. prin particularităţi corporale semnalate în deşte un miros foarte urît, ear’ vocea
asigurări, câte ar fi dorit d-sa. Dar să zicem
că a fost numai chiar una, ori două, (dar au aceste documente. Printre piesele, care le-a îi este răguşită. Ghindurile dela gât se
fost mai multe, Nota culeg.) şi şi de-acolo ar f Sabin Piso sen., protopresbiter gr.-or. produs acest strămoş, se găseşte un paşaport umflă şi ele, faţa îi devine palidă, fără
fi trebuit să ne fi îmbiat cu percentele cuve­ al fostului tract Geoagiu II. şi paroch emeritat care ’i-s’a eliberat la vîrsta de 60 de ani, sânge, şi bolnavul cade într’o slăbiciune
nite şi promise. Eu ştiu însă că îndată a fă­ al Săcărâmbului, decorat cu crucea de aur adecă la 1770, după 47 de ani de căsnicie; mare sau o toropeală adîncă. Boala
cut trei, dar credeţi că a mai amintit ceva pentru merite, împărtăşit cu sfintele taine, fiul seu a murit la 1824 în vîrsta de 90 de durează 3— 13 zile şi se poate să o
despre ele? Nimic, nici în ziua de astăzi. Să astăzi la orele 2 din noapte şi-a dat nobilul ani. Methusalemul rus îşi aminteşte că a vă­
nu creadă dl Moţa că doar reflectez la ele. suflet în mânile Creatorului, în anul al 91-lea zut pe Petru cel mare şi pe Caterina II. El avem de mai multe ori, ca copii mai
Doamne păzeşte, dar o spun ca să se ştie. al etăţii şi 701ea al preoţiei. Rămăşiţele pă­ nu-’şi părăseşte patul. Facultăţile sale men­ ales cum ca şi oameni mari. Bolnavul
In timpul din urmă apoi, când dl Moţa mânteşti ale nobilului defunct s’au depus tale însă par a fi sănătoase. moare numai din causa otrăvirei sân­
mă numea »nemernic« »mişel« etc. s’a în­ spre vecinie repaus în cripta familiară din gelui, prin otrava, ce o fabrică, micro­
tâmplat, că tot d-sa într’o seară m’a pândit cimiterul parochiei Săcărâmb Duminecă în 50 de ani. In 19 Februarie s'au îm­ bul din gât.
earăşi prin drept de dl Vulcu, şi văzându-mă 16 Februarie [1 Martie] 1903 la orele 12 din zi plinit 50 de ani de când calfa de croitor Une-ori când să vindecă, anghina
singur, s’a alăturat lângă mine şi cu una cu ,Luptă bună ai luptat, cursul ai plinit, cre­ Libenyi Jânos a cercat să junghie cu cuţitul
alta, cam cum e obiceiul d-sale, m’a Intro­ dinţa ai păzit" — primeşte cu pace cununa pe împăratul nostru care atunci era abia de difterică, poate lăsa o paralizie a vălu­
dus în localul care l-a luat pentru tipografie gătită Ţie pentru ostenelele laborioasei Tale 22 de ani. Tinărul împărat se preumbla pe lui palatului (omuşorului), aşa că vocea
şi arătându-mi-l şi spunându-mi cum şi ce are vieţi. Numele şi pomenirea Ta va rămânea întărituri însoţit de adjutantul O’Donnel. De­ multă vreme este pe nas, ear’ când
se făcă, mi-a îmbiat postul de conducător, căci, din neam în neam binecuvântată. odată fără de veste a năvălit în dos un tinăr bea lichide, îi ese pe nas, şi nu poate
vezi Doamne, cunosc preţurile pe cari lucrează Săcărâmb, 14/27 Febr. 1903. Jalnica şi l’a isbit cu cuţitul în grumaz. Din norocire înghiţi bine. , .
»Minerva« etc, promiţându-mi 35 fl. lunar familie. însă cuţitul s’a oprit în gulerul de aur şi n’a Cel întâiu lucru ce trebue făcut,
şi 5°/0 după tipărituri. I-am spus că mă voiu făcut rană adâncă. Ucigaşul şi-a ridicat din
H irotonire. Vineri, 14/27 Faur înalt nou mâna să lovească, dar’ în momentul cân se arată boals, este să despărţim
răsgândi asupra lucrului şi-i voiu da răspun­
sul mâne zi, când i-ain şi spus că nu-i pri­ Preasânţia Sa metropolitul a hirotonit întru acela un măcelar vienez care vindea acolo bolnavul, de cei sănătoşi, şi apoi vom
presbiter pe dl loan Romosan, ales paroch )»virştlii« a sărit şi l’a prins de mână împe-
mesc ofertul, hotărît fiind a rămânea la »Mi- căuta tă curăţim gâtul de acele peliţi’
în Orăştioara de sus. decându-1 a sâvîrşl fapta nelegiuită. In a doua
nerva» pe lângă toate greutăţile ce eventual sau membrane albe care se formează,
clipă, adjutantul O'Donael cu măcelarul Et-
vom întimpină în urma concurenţei d-sale, spre a opri otrăvirea sângelui, şi aceasta
Direcţiunea institutului de credit şi tenreich şi al 3-lea om, au prins pe Libânyi
până atunci, până când on. Direcţiune află de cât mai curend şi cât mai des. Pentru
bine amă număra între personalul tipografiei. de economii „Fageţana" ca societate pe şi l’au legat dându-1 pe mâna judecătoriei.
acţiuni în Făget, anunţă încetarea din vieaţâ Maiestatea Sa s’a pus într’o trăsură şi a mers acest scop este bine să avem un iri-
„Nu sunt deloc supărat pe d-ta, mi-a
zis dl Moţa atunci, ce-a fost, a trecut." a vice-preşedintelui e i: Aurel Popescu, proto- iute în Burg. La început rana să părea ne­ gator, şi să-’l aşezăm sus, apoi să ţă-
pretor al cercului „Murâş“ în Birchiş, întâm­ însemnată, dar’ mai târziu ea a început să
Adecă, după-ce mi-a atribuit tot felul suim apă caldă simplă sau amestecată
plată la 26 Faur 1903 n. după un morb greu însufle grije doftorilor, care credeau că îm­
de epitete, zice că i-a trecut supărarea pe cu zeamă de lămâie, în gâtul bolnavu­
şi îndelungat. Direcţiunea. păratul va rămânea orb. A dat D-zeu însă
mine. Bine, dle Moţa, dar’ nu mi-a trecut lui, după ce i-am pus un căluş în gură,
că în 12 Martie Maiestatea Sa a părăsit lo­
mie, căci nu le-am meritat. — un dop de plută de exemplu. —
Un proverb înse sunt silit a-i aduce în Comune aţiţate. In comunele Ko- cuinţa, deplin sănătos. Acesta a fost morbul
vard şi Kocsuba, cotul Bihor, sunt la ordinea cel dintâiu al împăratului nostru până în In lipsă de acest mijloc, putem între­
minte dlui Moţa în urma epitetelor atribuite
zilei furturile, jefuirile şi aprinderile. Socialişti toamna trecută.
mie, şi după cari tot a umblat a se însoţi buinţa un aparat foarte comun, un si­
provocători aţiţă populaţiunea cu cuvinte, că O’Donnel a căpătat nu peste multă
cu mine, şi anume pe acela care zice că: fon cu apă gazoasă, care mulţumită
averea (bogăţia) derivă din jafuri şi prin vreme titlul de grof. Măcelariul Ettenreich
•Spune-mi cu cine te însoţeşti, presiunei acidului carbonic, printr’o
urmare trebue atacată. Poporul ameninţă a căpătat avere, ordinul Leopold şi titlul de
•Ca să-ţi spun că cine eşti ?« ţîşnitură puternică, poate curâţi gâtul
antistia cu glonţ. Pretura a pus comunele sub baron. Copiii şi-i-a crescut bine şi i-a făcut
De crede deci dl Moţa că într’adevâr asediu formal.şi a cerut înmulţirea gendarmeriei domni mari, el însă a rămas om simplu până de membranele formate. Local, putem
sunt vrednic de epitetele ce mi-a dat, apoi Seara numai cu lampe să poate umbla prin la sfîrşitul vieţii. unge bolnavul în gât, la fie-care două