Page 4 - Activitatea_1903_03_08
P. 4
ACTIVITATEA Nrul 8
frag- 4.
ceasuri, cu un pămătuf de bumbac, şi mulţămind membrilor din direcţiune
muiat în zeamă de lămâe, sau în gaz pentru conlucrare — declară adunarea
(petrol) sau în apă de var. Zeama de generală de încheiată'.
lămâe este foarte de mult întrebuinţată In cele următoare dăm raportul ge
cu succes. Gazul are proprietatea de a neral al direcţiunii:
deslipl mai uşor acele peliţe din gât,
Onorabilă adunare generală I „ D A C I A “
fiind în acelaşi timp şi atiseptic şi li
Fideli disposiţiunilor §. 11 din sta
niştitor. Gheaţa este de asemenea un institut de credit şi economii, societate pe acţii.
tutele «Reuniunii române de înmormân
bun mijloc de a destace gâtul de acele
tare din Sibiiu«, ne luăm voe a pre-
peliţe albe, liniştind iritaţia şi împrăş
senta despre lucrările îndeplinite de
tiind roşaţa. Introducem în gura bolna
direcţiune în anul 1902, care este al Reşedinţa societăţii: Orăştie (Szâszvâros, Broos).
vului, mici bucăţele de gheaţă la fie
3-lea de exitenţă, următorul:
care minut, fără întrerupere ziua şi
Birourile societăţii se află in casele proprii:
noaptea, chiar când doarme bolnavul. R ap ort general.
(Strada B e r ă r i e i nr. 12 lângă posta regească).
Se poate încă da, şi cu linguriţa gheaţă Dat fiind, că cea mai mare parte
pisată, amestecată cu zâhar. a membrilor reuniunei noastre este re
In fine ca mijloc curativ sigur, mai crutată din clasa muncitorilor noştri Capital social 100.000 cor.
ales când e la începutul boalei, sunt mai scăpătaţi, cari nu ştiu şi nu pot
Operaţiunile societăţii sunt:
injecţiunile cu ser antidifteric forte. La beneficia de favorurile oferite de insti
caşuri urgente, când nu avem o seringă, tutele de asigurare şi ale altor aseme
pentru ca să facem injecţiunea sub nea aşezăminte folositoare — bineface A) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă
piele, putem să-i facem bolnavului un rile împreunate cu ea se revarsă care. siguranţă hipotecară.
clistir cu serul torte sau să îl dăm să-l mai cu seamă asupra acelei clase. a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe
bea, cu puţină apă caldă sau cu lapte. Ajutoarele relativ însemnate îmbiate de cor. 5 l,./a °/„ • aurituri, argintării, pe lângă disposi-
In general acţiunea serului dat pe gurăi reuniune, în schimbul modestelor taxe b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi
de un an cu 6% .
lucrează după 24— 36 ceasuri, pe când â 60 bani de caşul de moarte şi şi c) depuneri făcute de biserici, şcoale, concesiunea forului competent.
F) Cumpără şi vinde efecte pu
injectat sub piele, lucrează după 15— 16 acestea solvite de multe-ori la mari corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate
ore. intervale şi îmbiate atunci, când moş de binefacere cu 6% . lombarda.
Ca tratament general, bolnavul va Contribuţia crarială pentru su G) Cumpără şi vinde realităţi.
tenitorii legali ai membrilor răposaţi
fi pus într’o cameră spaţioasă şi aerisată mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumpără şi vinde ori-ce lu
au mai înteţită trebuinţă de mijloace
des. Mâncarea lui va fi substanţială şi Regulamentul special pentru de cruri mobile.
băneşti — au chemarea de a desvolta I) Tot felul de întreprinderi co
uşoară, compusă din supă, lapte, ouă. puneri se cuprinde în libelul de de-
tot mai mult interesul faţă de reuniune. duneri. merciale şi economice, în societate
’l-se vor susţinea puterile dacă este slă
Membrii noştri răposaţi în a. 1902 Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură.
bit, dându-i lapte cu puţin cogneac
sunt următorii: pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente.
sau rachiu, cafea neagră cu cogneac vează fără întârziere. L) Arândează şi exarândeazâ rea
1. Nicolae Moldo van, econom, de
sau cu rom. B) Acoardă credite personale pe lităţi şi alte drepturi şi intreprinder-
cedat la 2 Ianuarie n. 1902.
Toţi cei sănătoşi, şi mai ales co lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul.
2. Ioan Pinciu, econom, decedat
piii, se vor feri de bolnav; tot ceea ce C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
la 6 Ianuarie n. 1902.
a atins bolnavul trebue se fie desin-
3. Nicolae Cristea, asesor consit.,
fectat; rufăriile şi hainele murdare tre-
decedat la 7 Februarie n. 1902
buesc muiate într’o soluţie de pcatră
4. Dafina Sinu, din Lisa, dece
vînătă ao/io o sau de acid tenie 3% o o
dată la 17 Februarie n. 1902.
şi apoi ferte cu leşie.
5. Ioan Ogneriu, ziîer, decedat
Ori-care ar fi soartea bolnavului,
la 7 Martie n. 1902.
odaea unde a zăcut el, trebueşte se fie
6. Silvia Dr. Barcian n. Oltean
desinfectată bine, văruită cu var, şi afu
decedată la 29 Maiu n. 1902.
mată cu pucioasă după cum urmează:
7. Ana Drăgan, econoamă, dece
după ce s’a închis toate găurile, se „linerva" inşi. tipoer., sosieiaîe pe acţii
dată la 21 Iunie n. 1902.
pune pe un pat de nisip, o oală sau
8. Spiridon Dimian, par., Breţcu,
un ceaon, conţinând jaratec aprins sau
decedat la 20 Iulie n. 1902.
mangal, peste care se pune, o cantitate
9. Ioan Stanciu, ziler, decedat la
de pucioasă, fârâma*ă bucăţele, propor
30 Iulie n. 1902.
ţional cu volumul camerei, 20 grame
10. Ioan N. Stanciu, econom, de
pentru un metru cub, şi după ce arde
cedat la 2 Octomvrie n 1902.
astfel cu uşile şi cu ferestrele închise,
11. Avram Armean, absolvent în
odaea va rămânea tot închisă o zi şi o E x is tă deja de 14 ani şi este pre
drepturi, decedat la 12 Oct. n. 1902.
noapte, după aceea se aeriseşte din nou văzută cu to t f el ul de m a t e r i a l
12. Ioan Roşea, măiestru panto
odaea şi poate fi locuită. n e c e s a r , ca ori-care altă tipografie.
far, decedat la 6 Noemvrie n. 1902.
Dr. Constantin An. Macri. 13. Nicolae Devan, cărămidar, de
F olteşti-Covurlui. cedat la 4 Decemvrie n. 1902. m stituiul j&î'pografia
14. Nicolae Stoica, servitor, de
A 3-a adunare generală ordinară cedat la 4 Decemvrie n. 1902. 66
a 15. Constantin Popp sen., cofetar, 99 ?lMnnoTva
»Reun. rom. de înmormântare din Sibiiu*. decedat la 25 Decemvrie n. 1902.
Moştenitorilor legali li-s’au solvit pe lângă că efectueşte o r i - c e c o
(Urmare). m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i m o d e
îndată la presentarea extrasului despre
Trecându-se la alegerea direcţiunii rat e, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
caşul de moarte şi a libelului de m.ftfn-
pe un nou period de 3 ani, au fost a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
bru ajutoarele statutare. Sub acest titlu
aclamaţi următorii: Pantaleon Lucuţa, f ă r ă erori.
s’au solvit suma totală de 1631 cor.
director; Victor Tordăşianu, secretar; Până de present se bucură de sprigi-
din cari s’au subtras 10% statutare,
Petru Ciora, cassar; ear’ de membri: nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
cu suma de cor. 163, în favorul fon
Dr. D. P. Barcianu, refer, şcolar; Iuliu aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
dului »Asilului«.
de Bardosy, inspector şcolar în pens.; a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
Totalul membrilor răposaţi în anii
Dem. Comşa, prof. sem.; Const. De- u c r a r e .
1900, 1901 şi 1902 e 29, cu ajutorul
mian, paroch; Ieronim Preda, fune; Ca unica t i p o g r a f i e românească în
total de cor. 3061 50 bani, din cari
consist.; Florea Cruciţă, măiestru croi acest mare comitat, se roagă de bine
s’au detras în favorul fondului »Asilu-
tor; Nic. Domnariu, măiestru cismar; voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
lui« în total cor. 30605.
Iosif Marcu, măiestru pardositor; Ioan rom., precum şi al privaţilor.
Dintre cei 29 membri răposaţi:
Duşe, măiestru cojocar; Simion Stoiţă,
18 aparţin clasei muncitorilor economi,
epitrop; Petru Stoica şi George Ar-
mare parte zileri; 3 clasei meserieşilor
păşan, economi.
şi 8 clasei aşa zise a inteliginţei.
Exhauriată ordinea de zi, dl direc
(Va urma).
tor mulţămeşte pentru încrederea, de
care adunarea a împărtăşit direcţiunea
„MINERVA" institut tipografic în Orăştie.