Page 2 - Activitatea_1903_03_09
P. 2

Pag-  2.                                                                  A C T I V I T A T E A                                                              Nrul  9


                Deoare-ce  foile mangriste reproduc        «Intr’un articol întitulat «Convorbite  că  mulţi  bani  de  ai episcopiei sunt puşi   Aşa  de  exemplu  vedem  în  Belgia,
           bucuros  toate  năsbutiile  publicate  în  cu Ioan Papp**)  aflăm  foarte  interesante  cu  camătă  la  »Victoria«  încă  de  pe   Francia  şi  Irlanda  înflorind  în  sînul  po­
           unele  ziare  maghiare  tot  de  mangrişti,  date  despre  episcopul  Ioan  Papp,  când  vremea  lui  Goldiş.  E  posibil,  ba  pro­  porului  de  sute  de  ani  industria renumitelor
                                                                                                                                          dantele,  cari  formează  adevărat  tesaur  na­
           reproducem  şi  noi  următorul  articol,  el  însuşi  spune,  că  «Mangra va  rămânea  babil,  că  sub  noul  episcop  sinodul  va
                                                                                                                                          ţional.
          apărut  în  »Egyetertds«  dela  24  Fe­ vicar-preşedinte  consistorial,  care  e  cu  hotărî  ca  să  se  depună  şi  mai  mulţi
                                                                                                                                                Statele  orientale  furnisează  neîntrecu­
          bruarie  1903.                             totul  neaternător de  mine,  pe  care Gol-  bani  la  «Victoria*,  unde  şi  averea  bă­ tele  covoare,  cari  prin  fermecătoarele  lor
                Reservându-ne  dreptul  de  a  reveni   diş  l’a  întărit  pe  viaţă  în  funcţia  sa«.  nească  a  Vlădicului  Papp  încă  aduce  colori,  sunt  aşa  mult  admirate  şi  plătite  cu
          asupra  celor  cuprinse  în  acel  articol,  îl   Aceasta  nu  corespunde  adevărului,  de-  carnete  şi  unde,  în  calitate  de  membru   comori  întregi.  Străinii,  cari  călătoresc  prin
          dăm  deocamdată  fără  comentar,  aşa      oare ce  episcopul  atunci  poate  presida  al  direcţiunei  se  învredniceşte de  o de­  Ardeal,  rămân  încântaţi  de  obiectele  eşite
                                                                                                                                          din  răsboiul  şi  de  sub  acul  femeii  române.
          după  cum  a  fost  adresat  în  scrisoarea   şedinţele  consistorului  din  Oradia,  când  stul  de  mare  dividendă*.               Motivele  Românelor  cu  cari  împodo­
          cătră  redactorul  lui  »Egyetdrtes«.      el  află  de  bine.  Iar  din  asta  urmează,   Aici  autorul  arată  felul  cum  la   besc  pânzăturile,  covoarele  şi  îmbrăcămin­
                                                     că  episcopul  Papp  de aceea s’a declarat  Arad  se  batjocureşte  Statutul  Organic  tea  lor,  sunt  de  o  clasicitate  şi  frumseţă
                »Cu  binevoitoarea  îngăduinţă  voiu
                                                     în  astfel  de  mod,  ca  deja  dela  început  prin  «alegeri*  ca  ceea  a  lui  Mangra  şi  neîntrecută.
          face  un  scurt  comentar  la  alegerea  de
                                                     să-şi  spele  rnânile,  dacă  partidei  lui  a  lui  Papp  şi  apoi  continuă:  «De  în­  Aceste  admirabile  cusături  si  lucrări
          episcop  al  Aradului.  Ca  român  gr.-or.                                                                                                                       t
                                                     Mangra  îi  va  lăsa  frâu  liber,  după-cum  cheiere  vreau  să  amintesc  ceea  ce  am   textile  aplicate  pe  obiecte  folosite  de
          din  eparchia  Aradului  cunosc  bine  afa                                                                                      lumea  cultă,  ar  produce  adevărată  furoare
                                                     a  făcut  şi  până  acum.  Dar  ce  e  mai  auzit  în  tren,  după  alegere  şi  ceea  ce
          cerile  eparchiei,  întocmai  ca  şi  toate                                                                                     în  domeniul  industriei  şi  ar  asigura  prea
                                                     mult nici Mangra nici Ciorogariu nu  e  foarte  caracteristic.  Un pretor din co­
          mişcările  celor  doue  partide  române,   pot  rămânea  în   funcţiile  de  acum                                               frumoase  venite  ţărancelor  noastre  atât  de
                                                                                               mitatul  Aradului  ne  spunea  că  în  ce  vrednice.
          cunosc  şi  pe  episcopul  cel  nou încă de  din  causa  proceselor  din Timişoara.
                                                                                               fel  a  decurs  alegerea  lui  Ioan  Papp.      Reuniunea  noastră  intenţionează  a  în­
          pe  vremea  când era teolog,  când studia  Un  episcop  ori  şi  când  poate  trage  la
                                                                                                     înainte  de  alegerea  lui  Mangra,   fiinţa  un  atelier,  unde  sub  conducere  sis-
          în  Beiuş  cu  propusul  de  a  se înscrie la  răspundere  pe  un  subaltern  al  său,  că                                      timatică  şi  de  specialitate  să  se  realiseze
                                                                                               după  cum  se  spune,  doi  domni  au  ri­
          teologia  din  Arad,  ca  s6  se  facă  preot  unde  şi  încâtrău  umblă,  cu  cine şi pen-                                     o  dorinţă  şi  lipsă  de  mult  simţită.
                                                                                               dicat  din  fondul  de  reservă  al  «Victo­
          la  sat.  Se, înţelege pe atunci  nici nu cu­ tru-ce  convine?  Aceasta  însă Ioan  Papp,                                            Pentru  a  putea  întrupa  însă  aceasta
                                                                                               riei*  un  împrumut  de  şasezeci  de  mii.
          teza  să  viseze,  că  oare-cândva  îl  vor  după-cum  se  prevede,  nu  o  va  face,                                           ideie  avem  lipsă  de  o  bogată  colecţiune de
                                                                                               Respectivilor  li-s’a  acordat banii şi  anu­ mustre,  cari  avându-le  la  atelier,  să  putem
          alege  de  episcop  la  Arad.              căci  Bihorenii  în  mare  parte  sunt  di­
                                                                                               mit  pe  basa  acelei  promisii  a  lui  Man­ confecţiona  diferitele  lucrări,  cari  vor  fi
                                                     rectori  de  bancă,  iar  dacă  partida  lui
               «Gazetele  aşa  scriu  despre  el,  că                                          gra,  că  dacă  va  ajunge  episcop,  îi  va   menite  a  forma  obiect  de  export.
                                                     Mangra  nu  pe  el  îl  voeşte  de  episcop,
          nici  când  nu  s’a  îndeletnicit cu  politică,                                      plăti  pe  rend.  Dar  Mangra  nu  a  ajuns     Ne  adresăm  deci  cătră  toate  surorile
                                                     nici  nu  e  ales.  Aşadar  şi  de  aci  încolo                                      noastre  române  din  patrie  cu  rugarea  fer-
          ci  a  trăit  numai  pentru  causa  şcolară.                                         episcop.  Ce  să  facă  deci?  Despre  asta
                                                    oamenii  »Victoriei«  vor  fi  dătători  de                                           binte,  să  binevoiască  a  ne  da  ajutorul  lor
          Prin  asta  vreau  să  zic  că  cel  puţin  pe                                       au  aflat  acţionarii  din  partida  Hamsea
                                                    ton  în  episcopie,  după-cum  aceiaşi  au                                            preţios,  pentru-ca  să  putem  realisa  o  idee,
          laţă  nu  s’a  îndeletnicit  cu  cestiuni  po­                                       şi  au  urgitat  ţinerea  adunării  generale  care  cinste  şi  foloase  mari  este  chiemată  a
                                                    fost  şi  sub  Goldiş.  Iar  dacă  aceasta  va
          litice,  ci  a  trăit pentru sine,  pentru cau-                                      a  «Victoriei*,  ca  astfel  să  previe  ale­ aduce neamului  nostru  românesc.
                                                    rămânea  şi  pe  mai  departe tot aşa,  din
          sa-i  proprie,  sporindu-şi  averea,  care                                           gerea  de  episcop;  dar  nici partisanii  lui   E  acum  timpul,  când Româncele  noas­
                                                    asta  se  vor  isca  nouă  neplăceri,  întoc­
          după  unii  se  urcă  la  80  mii  coroane.                                          Mangra  n’au  stat  locului  şi  iute  au  sta­  tre  dela  ţară,  ca  tot  atâtea  albine  sîrguin-
                                                    mai  ca  şi  la  alegerea  de  acum  de epis­                                         cioase,  scot adevărate juvaere  din  răsboaiele
          In restimp de 9 ani,  după cum se spune,                                             bilit  terminul  pentru  alegere.  Şi  au  pus
          numai  atâta  plată  a  avut,  că  numai  de   cop.  Au  dovedit-o  ei  şi  cu  alegerea  lui   banii  la  loc,  iar  la  adunarea  generală   şi  degetele  lor  măestre.
                                                    Mangra  că  de  ce  sunt  capabili.                                                        Vă  rugăm  prea  frumos  să  stăruiţi,  ca
          vestminte  i-s’a  ajuns,  căci  după  cum                                            vor  trâmbiţa,  că  averea  institutului  s’a  aceste  surori  ale  noastre să-’şi aducă  aminte
                                                          «In  vacantul  scaun  de episcop tot-
          scrie  o  foaie  din  Arad,  a  început-o  cu                                        sporit«.                                   şi  de  noi  şi  să  ne  dăruiască  câte  un  obiect
                                                    d’auna  pot  aşeza  un  astfel  de  individ,
          9  fl.  şi  afară  de  asta  şi-a  căpătat  în­                                                   Un  bun  patriot  român.      cât  de  mic,  dar  original,  ţăsut  sau  cusut.
                                                    care  le  va  obli  calea  planurilor  lor,
          treaga  întreţinerea  în  casa  episcopului                                                                                     Poate fi obiectul:  faţă de  perină,  covor,  mă-
                                                    ba  ce  e  mai  mult,  alegerea  poate cădea                                          săriţă,  cătrinţă,  desagi,  ştergar  etc,  cu  un
          Ivacicovici.
                                                    şi  pe  un  astfel  de  individ,  a  cărui  cua-         APEL.                        cuvânt  ori-ce  lucrare  aparţinând  industriei
               »Pentru-ca  dl  redactor să-şi facă  o                                                                                     de  casă  ţărăneşti.
                                                    lificaţie nu corespunde pretensiunilor tim­
          părere  clară  despre  cele  ce  ticlueşte  o                                                                                        Obiectele  acestea  dăruite  «Reuniunii
                                                    pului  Episcopul  de acum,  de pildă,  po­
         foaie  Arădană*)  aşa  în  treacăt  rup  de                                                   ©aorabilă,  ©  oarnaă!             fem  rom.  din  comitatul  Hunedoarei*,  vor
                                                    sede  cualificaţie  pentru  parochie  de                                              forma  proprietatea  ei,  ear’  numele  generoa­
         acolo  unele  cestiuni.  După asta e vorba
                                                    clasa  primă  la  sat,  dar’  cu  ştiinţa  iuri-   Reuniunea  femeilor  române  din  co­  selor  donatoare,  vor  fi  induse  în  registrele
         despre  cele  întâmplate  în  locuinţa  lui
                                                    dică  în  vieaţa  lui  nu s’a  ocupat.  Măcar   mitatul  Hunedoarei  şi-a  pus  de  ţinta  stă­  Reuniunii  noastre,  drept  perpetuă  recunoş­
         Mangra.  II  chiemaseră  adecă  pe  Ioan                                              ruinţelor  sale:  sprijinirea  şi  desvoltarea  in­
                                                    că  au  fost  şi  sunt  foarte  mulţi  cari  în                                      tinţă  faţă  de  binefăcătoarele  ei.
         Papp  din  biserică la consfătuire,  şi anu­                                          dustriei  de  casă  româneşti.                  Vă  adresăm  acest  Apel  cu  toată  căl­
                                                    anii  mai  din  urmă  ai  lor  au  suplinit
         mit  adicţii şi  membrii din direcţia băncii                                               Dela  existenţa  ei  de  16  ani,  Reu­  dura  inimei  şi  Vă  rugăm  prea  mult,  să  bi­
                                                    aceea  ce  mai  demult  au  trebuit  să  ne-   niunea  aceasta  lucră  mereu  întru  atingerea
          «Victoria»  şi ai  partidei lui  Mangra,  cari                                                                                 nevoiţi  a  ne  da  ascultare,  căci  în  numele
                                                    glige  din  pricina  sărăciei.  Aceasta,  aşa  scopului  său.                        ţărancei  române  Vă  cerem  preţiosul  D-V.
         aşadar  şi-au  ales  de  Vlădică  pe  un
                                                    cred,  caractensează  de  minune judecata       Prin  exposiţii,  premieri  a  cercat  a   sprijin  şi  ajutor.
         membru  al  direcţiei,  dacă  Hamsea  nu                                              pătrunde  in  mijlocul  poporului  nostru,  pen­
                                                    minţii  maioritâţii  actualului  sinod.  Oa­                                               De v a ,   Februarie  1903.
         le-a  convenit.  Şi  oare  de  ce  alegerea                                           tru  a  încuraja  femeile  române  de  a  păstra
                                                    menilor  «Victoriei*  fireşte  nu  le trebue                                                 E len a   Fop  H oaszu-Longin
         n’a  căzut  de  pildă  pe  Dr.  Roşea,  ori                                           cu  scumpătate  frumoasa  şi  preţioasa  indus­
                                                    energie,  ci,  din  potrivă,  ei  vor  să  con­                                                           presidentă.
         pe  Dr.  Puşcariu ?  ori  poate  de  aceea                                            trie  de  casă,  moştenită  dela  străbunele  lor.
                                                    ducă  episcopul.  Dealtmintreni  şi  con-       Vedem  neamurile  cele  mai  distinse   D ionisiu  A rdelea n
         fiindcă  aceia  n’au  corespuns  gustului
                                                    siderantele financiare încă ne spun  multe.  din  ţările  civilisate,  cum  stăruesc  să  men­  secretar.
         conferenţiarilor  secreţi?
                                                    Căci  Papp  şi  de aceea le-a  plăcut,  fiind  ţină  industria  lor,  care  formează  nu  numai   NB.  Donaţiunile  marinimoase,  Vă  ru­
                                                                                              mândria  naţională,  dar  chezeşuesc  totodată  găm  a  se  trimite  la  adresa  Doamnei  presi-
              +)  >Fiiggetlens<5g«  foaie  kossuthistă  din  Arad.  *")  Apărut  tot  în  kossuthistă  >F.«  şi  bună-starea  poporaţiunei  lor.  dente :  Elena  Pop  Hosszu-Longin  în  Deva.
              Ea  ascultă  cu  mai  multă  băgare  de  săi  alergau  spre  el  pentru  a-i  u a  fericire  dobită  cu  steaguri,  cobora  veselă  alunecând
         seamă ;  tropotele  cailor  deveniră  mai  deslu­ Numai  Stefăniţă  stătea  de  o  parte.  uşor  pe  Bistriţa.                       CORESPONDENŢA
         şite,  şi  chiar  glasul  oamenilor  se  auziau  mai   Copiii  mei  ce  fac?  fu  prima  întebare   Pe  punte,  radioasă  de  fericire  şi  frum-
         bine.  Ei  se  apropiau  tot  mai  mult,  trecând  a  Domniţei.                      seţe  şedea  Domniţa  Elena,  înconjurată  de                 Hunedoara,  25  Febr.  1903.
         prin  pădure.                                  —  Copiii  tăi  sunt  sănătoşi  şi  veseli.   încântătorii  ei  copii.  Lângă  ea  stătea  Dom­
                                                                                              nul,  care  să  lăsase  în  vorbă  cu  Stefăniţă.  Onorată  Redacţiune !
              Duşmanul 1  Suntem  prinşi,  Stefăniţă,  Ei  te  aşteaptă  numai  pe  tine.
         scoală-te I  Scoală-te,  strigă  ea  îngrozită.  Ea   —  Şi  când  te gândeşti că  erau  aproape   —  Tu vei rămânea  în  totdeauna  cu  noi   „Libertatea"  din  Orăştie  în  nrul  său  6,
         Încercă  să  lipească vîrful  lancei  de piept, dar’   să  nu  mă  mai  vadă,  zise  Elena.  de  aci  înainte,  ca  şi  cum  ai  fi  din  sângele  anul  curent,  la  rubrica  Corespondenţă  pu­
         mâna  îi  tremura  prea  tare.                                                       nostru,  îi  zise  Domnul.                 blică  dela  Hunedeora  sub  pseodonimul  „Bu­
                                                        —  Scumpa mea  soţie 1 exclamă  Domnul,
              Asta  e  datoria mea, zise  Stefăniţă, luân-   strîngând-o  cu  dragoste  la  sînul  său.  —  Nu,  eu  te  rog, Măria  Ta,  să  mă laşi   jorel"  lista  membrilor  aleşi  în  comitetul  pa-
         du-i  arma  pentru  a  se  aşeza  în  faţa  ei,  palid   Apoi  o  ridică  dela  pământ,  pentru  a  o   să  plec.  In  răsboiu  voiu  fi  în  totdeauna  ală­  rochial  şi  a  deputaţilor  aleşi  în  sinodul  pro-
                                                                                                                                         topopesc.  Dacă  s’ar  fi  publicat  numai  lista
         ca  îngerul  morţei.  Mă  voiu  ţinea  de  cuvânt                                    turi  de  Măria  Ta,  dar’  la  curte  nu  mă  voiu
                                                   pune  pe  calul  său,  şi  văzu  că  e  desculţă.                                     aceasta,  n’am  avea  nimic  de  obiecţionat,
         Măria  Ta,  şi  apoi  aceeaşi  lance  va străpunge                                   simţi  la  locul  meu  cu  obiceiurile  boereşti  de
                                                        Cum ?  a  trebuit  să  umbli  fără  ghete,                                       dar’  numitul  corespondent  de  sub  tufă,
         inima  mea I                                                                         acolo.
                                                   scumpa  mea  soţie ?                                                                  în  hiperzelul  său  de  a-şi  lăuda  pe  unchiul
                                                                                                   Şi  se  ţinu  de  cuvânt.
                            VI.                         Şi  se  plecă  a-i  săruta  picioruşele.                                         său  [staţionat  de  curând  ca  protopop],  după
                                                                                                   Au  mai  fot  după  aceea  multe  cioro-
                                                                                                                                         o  Introducere  cam  chinuită,  în  care  vorbeşte
              Sgomotele  se  apropiau  din  ce  in  ce   —  Tot  ce  doream  era,  să  ajung  mai  văeli  şi  lupte  până  a  scăpat  ţeara  cu  desă­  de  «pace  şi  bună-înţelegere*  ajunge  în  urmă
        mai  mult.  Stefăniţă  ridică  braţul,  Domniţa  degrabă  până  la  tine,  zise  ea  surîzând.  vârşire  de  Turci.  Unde  era  lupta  mai  înfo­  la  conclusiunea,  că  meritul  acestor  alegeri  e
        plecă  capul,  aşteptând  lovitura  fatală.     Stefăniţă  s’a  suit  pe  un  cal,  ear’  un   cată,  acolo  era  şi  Stefăniţă  la  mijloc.  Moar­  a  să  atribui  «bunului  tact  al  dlui  protopres-
              Atunci  lui  Stefăniţă  îi  căzu  lancea  din  soldat  mergea  alături  de  dânsul  pentru  a-1   tea  nu  să  uita  nici  odată  la  el;  chiar  atunci   biter  Avram  P.  Păcurarul*.  Bine.  Admitem,
                                                                                              când  se  vîra  în  primejdiile  cele  mai  grele.
        mână  şi  faţa  i-se  lumina  de  fericire.  sprijini,  căci  era  încă  foarte  slab.                                           că  dl  Păcurariu  a  procedat  cu  «tact*,  dar’
                                                                                              Cât  timp  a  trăit,  a  fost  vecinie  acelaş,  om
             —  Măria  ta 1  dar’  n’auzi  că  vorbesc,   Sunetul  goarnei  adună  trupele,  şi  ple­  simplu,  tăcut,  neplictisind pe  nimeni  în  lume   să  vedem  întrucât  «tactul*  dânsului  a  fost şi
        româneşte I  exclamă  el.  Şi  scoase  un  chiot   cară  cu  toţii,  tocmai  când  soarele  se  înălţa   Când  îi  veni  ceasul  morţei, la  o  vîrstâ  foarte   bun.  La  alegerea  membrilor  din  comitetul
        de  bucurie.  Grâbiţi-vă, creştinilor,  mai  repede   d’asupra  Stîncilor  Doamnei  pentru  a  le  um­  înaintată,  s’a  găsit  în  sînul  său,  în  dreptul   parochial  nu  ne  oprim,  pentru-că  aci  nu  dl
        mai  repede!  Pe  aici!  Domniţa  e  aici 1  ple  calea  de  lumină.                  inimei,  o  şuviţă  de  păr  de  aur.      Păcurariu,  ci  un  alt  domn  «diplomat*  a  pă­
             Un  puternic  strigăt  de bucurie răspunse                                                                                  şit  «tacticos*.  Partea  leului  în  aceasta  «tac­
        acestor  cuvinte;  câte-va  clipe  după  aceea,                                                                Carmen  Sylva.    tică*  îi  revine  domnului  Păcurariu  la  alege­
        Domniţa  se  afla,  pe jumătate leşinată, în  bra­  A  trecut  niciţă  vreme  după  aceste  în­                                  rea  deputaţilor  sinodului  protopopesc,  ca  şef
        ţele  Domnului  Petru  Rareş.  Toţi  tovarăşii tâmplări.  O  plută  îmbrăcată  în  flori  şi  împo­                              al  tractului  ce  dirigează.  S’a  îngrijit  adecă
   1   2   3   4