Page 2 - Activitatea_1903_03_10
P. 2
Pag.. 2. ACTIVITATEA Nrul 10
de ziar intitulat «Călugărul Ciuhă«. molipsite. Apoi are se oprească a eşi din
Tribunalul a absolvat de sub acusă pe Boala de gură şi de picioare a vitelor. curţi vitele unui locuitor sau proprietar atunci) Din isprăvile părintelui Moţa.
când în sat s’a ivit boala numai în curtea
dl Măglaşiu fiind-că d-sa a dovedit ade
unuia. Apoi, în satele unde sunt mai multe
vărul celor susţinute.
Boala de gură şi de picioare a vitelor, vite bolnave, are să inoculeze cu bale dela Prea On. Dle Redactori
Autorităţile bisericeşti aşadar’ au altă vită bolnavă pe toate vitele satului ori
zisă încă febra aftoasă, se găseşte astăzi în In chestia mea cu părintele Moţa, Vă
documente la mână şi nu numai că cătunului, ca să zacă toate la olaltă şi în
tinsă printr’o mulţime de sate ale ţărei. Pro rog să binevoiţi a mai da loc următoarelor :
pot, dar’ au şi datorinţa, ca în timpul prietarii şi sătenii cunosc pe dată aceasta acelaşi timp, ear’ nu să ţie boala lanţ în
curtea omului ori în sat. Rabdă omul 10— 15 Moţa ici, Moţa colea,
cel mai scurt să facă paşii de lipsă boală, când ea să iveşte printre vite. Ei ştiu
zile, până le trece boala la toate vitele lui, Moţa pretutindenea.
contra celor doi călugări: Mangra şi de asemenea că boala, de care vorbim aci, Sus părinte, că se udă rcvereanda !
Ciorogariu. atinge vitele mai în totdeauna fără a le şi nu mai duce grije pe urmă.
omorî. Serviciul acesta de combaterea boalei Fostul meu colaborator, popuţa Moţa,
Cest din urmă, uitându-şi de po are să desinfecteze grajduri, curţi şi pe unde
Dar’ dacă boala de gură şi de picioare se încearcă în nrul ultim al foii sale «Liber
runcile canoanelor, că mai întâiu să-şi va crede el nevoe, chiar lucruri şi oameni, tatea* a se scusa de aserţiunile ce am adus
a vitelor nu este mortală de cât în caşuri
caute dreptul la judecătoriile bisericeşti pentru ca să omoare molima din bubele la adresa sa în ultimii doi numeri ai
rare de tot, ea aduce, în schimb, pagube
şi numai mai apoi la cele lumene, a picioarelor bolnave şi din balele vitelor bol acestei foi. Nu-i succede însă, căci acelea
foarte mari şi sătenilor şi proprietarilor şi
nave, căci prin bale şi prin puroaiele dela au fost atât de clare şi de sincere, încât l’au
mai intentat încă un proces pentru orăşenilor şi chiar întregei ţări, prin aceea că:
picioare să întinde boala în sate. scos din sărite şi în loc de a se scusa, tot
articolul „Tortura din seminarul arădan“, 1) Din cauza boalei, vitele slăbesc rău
O să mai ia şi alte măsuri, pe care le-o mai mult se acusă. Recunoaşte, de altcum
apărut în »Activitatea«. Tribunalul din şi nu mai pot munci sau muncesc după bolire crede nimerite, ca să nu dea prilej nici oa- însuşi, că aşa au stat lucrurile cum le-am
Deva, prin decisul seu dela 13 Sept. ca vai de ele şi de capul omului. ■ mehtlor de a întră în curţi infectate de presentat eu, dar’. .. vezi Doamne, cine a mai
1902 Fa respins pe Ciorogariu cu acusa Vitele neputând munci, pământurile boală, ori de a eşi din curţi infectate până stat a le descoperi, un biet şi nefericit cule-
sa pe basa motivelor invocate de E. rămân nelucrate, cărăuşia nu se poate face, nu s’or desinfecta. gător-tipograf, acel om slab, care d-sale îi
sâ împedecă chiar negoţul şi eată că vine Acum rămâne ca locuitorii să ajute şi
Măglaşiu, autorul articolului. datorează încă de vre-o 4 ani de zile 16
sărăcia. ei stăpânirea, declarând boala pe dată ce coroane.
Articolul reprodus şi în „Controla11
2) Când are Românul vite de vîndut, vede omu la vre-o vită de a lui că are Un pardisiu vechiu.
a fost încriminat şi în Timişoara şi din nu poate prinde mai nimic pe ele, că sunt boala, păzind apoi să nu ducă el boala în
Acum 4—5 ani, popuţa nostru de
hârtia de acusă a lui Ciorogariu vedem, slabe. cărţi sănătoase, că tot pe el şi pe ai lui
acuma, care pe atunci a fost numai colabo
că acesta cere pedeapsă, pentru-că i-s’a 3) Vacile bolnave îşi împuţinează lap ajută dacă face aşa, că nu trebue să crează rator la fosta „Revista Orăştiei", a ajuns,
zis că e »răsbunător«, că «ţese intrigi tele. nimeni că Statul vrea răul poporului ori că rogumi-te, în nu ştiu ce strîmtorare, din care
nu ştie ce face.
tără de nici o ruşine«, că e «modelul 4) Vacile slăbite de boală pierd pofta causă a început a îmbia pe unul şi pe altul
Spuserăm dela început că boala nu
imoralităţii*, că e «împins de bolduri de gonire în anul acela, aşa că cele mai cu cumpărarea unui pardisiu vechiu. Şi mi-a
multe rămân sterpe pe un an. este omorîtoare şi că vitele bolnave se în umblat şi atunci, ca şi acum cu asigurările,
animalice*, «calumniazâ şi denunţă până sănătoşesc mai toate după 8— 15 zile, unele
Din aceasta cauză, casa omului pierde că n’am mai putut scăpa de el, până-re
şi elevii propriu, că e »blehot« (bârgyu). chiar mai repede.
şi viţelul, la care s’ar fi aşteptat şi laptele într’o zi nolens-volens m’am dus la locuinţa
Dl Măglaşiu a insinuat martori Dar’ dacă vreţi să se vindece repede
ce i-ar fi dat vaca, dacă ea făcea viţel. sa de mi-a da pardisiul, pentru care a cerut
pentru a dovedi cele susţinute şi a fă şi să nu slăbească vitele mult de boală, tre 20 fi. Auzi tu vorbă, 20 fi. pentiu un par
In toamnă, din causa acestei boale, au
cut excepţii contra hârtiei de acusă a rămas nelucrate multe pământuri. bue să se îngrijească. disiu purtat 1 Dar’ ce să-i fac dacă şi atunci
lui Ciorogariu, Statul, în înţelepciunea lui, a căutat zi îngrijirea e uşoară. Cât boleşte vita, pe mine a căzut păcatul să-mi fac de lucru
să i-se dea ceva huruială să mănânce ori cu el. In două-trei rate i-am dat apoi 12 fi.,
Pertractarea excepţiilor s’a ţinut lele trecute să ia măsuri straşnice pentru a
nutreţ mai moale, după cum poate omul, că zicându-i că cred a fi şi destul, la ceea-ce
Marţi, în 17 Februarie la senatul de stârpi din ţară molima aceasta a vitelor acum
nutreţul băţos le sgărie bubele din gură şi n’a reflectat nimic şi nici nu mi-a mai cerut
acusă de pe lângă tribunalul din Timi în earnă, până ce nu începe munca câmpului. le face rău. ceva parale vre-odată de-atunci încoace. Am
El doreşte, cum doreşte şi muncitorul câm
şoara. Apoi să i-se spele gura de câteva-ori ţinut astfel că e mulţumit cu cei 12 fi. şi
pului, ca, peste o lună ori două, să scăpăm
Decurgerea pertractării fiind se pe zi cu fiertură rece de muşăţel ori de deci sunt achitat. Acum înse găseşte
de trudanie şi să eşim în primă-vară cu vi
cretă, ne restrîngem la comunicarea re- tele gata de lucru, şi să nu mai avem teamă coaje de salcie, ori de coaje de stejar, ori egoistul popă nod în papură şi haid’ să mă
sultatului; „ • în sîn că »aoleo, de nu mi-s'ar bolnăvi bou de gorun, ori cu apă oţeţită sau, dacă gă presinte lumii ca pe un datoraş al seu. Dar
seşte omul, să spele gura vitei de 4—5 ori să zicem că-’i datorez. E lucru mare oare,
» Tribunalul admite cererea acusa- lenii tocmai când e toiul trebilor de primă
pe zi cu apă în care să fi topit peatră acră, că un muncitor are vre-o datorie? Oare
tului Emanuil Măglaşiu pentru f a se vară*. t: preţ d’o lingură la o oca de apă amestecată datoria nu-i cu lumea ?
Aşa s'a pus statul cu nădejde să slu
întregi dovedirea«. cu rachiu ori cu ţuică. Moţa fi cuartirul.
jească el pe copiii ţărei, cu mai mare stăruinţă
După informaţiile noastre Roman
de cât ori când şi a strâns din toată Româ Rănile unghiilor să se spele şi ele tot Da cinstite dle părinte, cum stăm cu
Ciorogariu şi până acum s’a făcut im aşa şi să se ţină legate curat, că se vindecă banii cuartirului de pe câteva luni, pe când
nia mulţi veterinari şi a luat din şcoala ve
posibil pentru a mai purta funcţiile de terinară pe studenţi dtla învăţătură şi a luat iute dacă să ţin curate. şedeai în casele cutărui domn ? Cred că îţi
director şi prof. seminarial, precum şi din oştire pe toţi soldaţii, căprarii şi ser In lege se prevăd pedepse aspre contra aduci bine aminte, care bani, dacă nu mă
cel de referent şcolar. Dându-se acum genţii cari au trecut prin şcoala veterinară acelora care vor tăinui boala şi nu s’ar su înşel, nici până azi nu i-ai plătit. Dacă i-ai
şi a chemat armată multă pentru ca să îm- pune măsurilor ce le-o lua stăpânirea. Dar’ plătit pardon de expresiunel Dovedeşte şi
larg teren dovedire^ Ciorogariu cu greu
pedece boala de a se întinde prin satele pe locuitorii noştri sunt oameni cu minte ; ştiu mă voiu închina naintea sfinţiei tale I Va să
va mai putea scăpa teafer, de cumva
unde nu e încă şi ca să o stingă locului ei că e mai bine şi pentru ei să declare zică popuţa nostru e cu musca pe căciulă,
în corporaţiunile noastre bisericeşti-şco- prin satele pe unde ea umblă. boala cum o simte şi să se supue de voe şi tot el de cătră pădure! Zi-’i mamă guşată
lare nu vor fi tot oameni cari închid Iată planul cum aceşti învăţaţi veteri bună măsurilor ce iau oamenii stăpânirei. să nu-'fi zică ea.
Serviciu gratuit.
ochii până şi dinaintea celor-ce se pe nari şi aceasta oştire are să lucreze ca să
(România.) P. Stavrescu
trec înaintea forurilor judecătoreşti. stingă boala din ţeară. De altcum cred că nu-ţi vei fi uitat
Mai întâiu are să oprească să nu mai nici aceea, că pe timpul când ai geşeftărit
umble vita din satele molipsite în satele ne cu pardisiul, erai legat la mâna dreaptă şi
— Şedeţi I le zice învăţătorul. Deşi nu prea cunosc ei această limbă
FOIŞOARA Bucuria înveţăceilor la şcoală. Şi în stîrşit se începe prelegerea. dar’ aceste cuvinte tot le ştiu.
— Guten Abendl
— Oare despre ce am vorbit noi în
— A bătut 6 ore, să mergem la şcoală! ora trecută — măi băiete ? — Lebt wohll
Dor de primăvară. (Meseriaşilor). — Da ia I despre ce să fi vorbit. Nu Acum se încep strigătele, flueratele, chiui
— Mă rog să ne sloboadă domnu să ştiu ce ne-ai tot spus de adunare şi „şus- tele, lumea lor.
mergem la şcoală I tracţie11. Afară este viscol, un ger teribil, de-’ţi
De-aş trăi pân’oiu vedea — Mergeţi 1 mergeţi 1 că ştiu, că abia — De cel cum ai zis, mai zi odată, tremură dinţii în gură, în foc pogneşte lem
înverzind costiş, vâlcea, apucaţi, mişei ce sunteţi I că nu te-am înţeles ? nul, liniştea e adâncă, ear’ ei tot veseli şi cu
Rândunici sburând pe-atară, Răsună glasul bătrânului stăpân. — Da . . . . şustracţie 1 voie bună, nu Ie pasă fie ce-o fi.
Şi ’nflorind cireşii iară!.. Abia ies din curtea stăpânului şi se şi . — Ha, ha I poate substragere! Să stai ascuns într’un colţ de stradă şi
întâlnesc cu prietini (soţi, ortaci) de-ai .fui. Atunci toţi încep să râdă cu un hohot să asculţi la ei, cu ce poftă şi cu ce plăcere
Unde, unde «ăjaoveşti ? şi cu o poftă de ţi-e mai mare dragii să te filieră şi cântă.
■ — ,Da ce-i mă, nu vii azi Ia şcoală I ?
Pentru ce nu mai soseşti, Acum vini
Primăvară ’ncântătoare, — Ba viu, stăi numai să’mi cumpăr o uiţi la ei.
ţigăruşe, că de azi-dimineaţă n’am pipat şi Nu se începe bine prelegerea şi-i auzi Dar nici unul nu porneşte înainte, ci să
Cu bujori la cingătoare?
nu mai pot răbda. hîrăindu-se întocmai ca nişte căţăluşi. aşteaptă unul pe altul şi formează câte un
pe pe-aici când ai plecat, Aci dacă sosesc se pun la poveşti, — Mă, nu durmi 1 grup compus din 80— 100 de inşi, cari sunt:
Tu cu tine ai luat: (minciuni) până în urmă se adună toţi grămadă, — Taci măi! cine doarme, ori nu vezi comercianţi, lăcătuşi, croitori, măsari, fauri,
Flori şi-a fluturilor gloată, apoi se începe un sgomot teribil. bine ? cojocari, rotari, friseuri, pânzari, pantofari,
Veselia lumii toată... — Iacă vine dascălul (se aude strigând.) — Da tu, iol ori nu dormi, mai vreai cismari, etc., mai cu seamă când se întâlnesc
Acum se produce o mişcare, dispărând să şi minţi ? câte 2 —3 clase laolaltă. Apoi încep a fluera
Ah! veniţi, veniţi, cocori!
toţi, ca şi când nu ar fi fost nimeni pe acel Aşa să jidără ei cât să jidără. de-’ţi ia auzul, a chiul şi a cânta obicinuita
Şi voi fluturi sburători!..
loc, fugând fiecare în clasa lui. Pe când învăţătorul îşi scrie ce are de lor cântare:
Mult frumoasă primăvară, Zumai, zumai!
Ear’ în şcoală, dacă întră, nu să se scris în catalogul clasei, se ciognesc, se pişcă,
Vino iar la noi în ţară! Laibăr negru, laibăr alb
aşeze, ca toţi şcolarii, ca toţi oamenii, fiecare se împung cu bumbnşca, în sfîrşit fac câte toate Zumai, zumai! etc.
Pe la noi când vei veni, la locul lui, ci strigă, se bat, fac un alaiu de nărozii, ear’ învăţătorul fiind om mai bătrân, încât toată strada este alarmată şi pusă în
Codrii doine ţi-or doini; te-ai tot duce să nu-i mai auzi. mai în etate, nu-’i prea dojeneşte, îi lasă în mişcare de aceea larmă mare ce iese, ca din
Şi ’n piept inima-mi, sglobie, Când învăţătorul întră în clasă, câte unul voia lor. Din când în când auzi strigând: nişte guri de şarpe, apoi ţigara, nici din gura
Va sălta de bucurie. mai zice „Gutenabend", ear’ cei mai prostuţi — Pst! pst! unuia nu lipseşte, că sunt şi cai mai
mai şi tac, că nu prea înţeleg ei aceasta Dar de geaba, larma devine tot mai mare. mari, mai în etate, la care nu le-ai băga nici
p n u ifu .
limbă frumoasă-încurcată şi nici nu prea ştiu Văzând că n’are încotro le zice: o vină, dar sunt unii «paipangei*, nişte »iri-
ei aşa la «omenie*. — «Macht euch fertigl* tici* şi ei hai, să pipe.