Page 2 - Activitatea_1903_03_10
P. 2

Pag.. 2.                                                                 ACTIVITATEA                                                                       Nrul  10


           de  ziar  intitulat   «Călugărul  Ciuhă«.                                            molipsite.  Apoi  are  se  oprească  a  eşi  din
           Tribunalul  a  absolvat  de  sub  acusă  pe   Boala de gură şi de picioare a vitelor.  curţi  vitele  unui  locuitor  sau  proprietar atunci)   Din  isprăvile  părintelui  Moţa.
                                                                                                când  în  sat  s’a  ivit  boala  numai  în  curtea
           dl  Măglaşiu  fiind-că  d-sa  a  dovedit ade­
                                                                                                unuia.  Apoi,  în  satele  unde  sunt  mai  multe
           vărul  celor  susţinute.
                                                           Boala  de  gură  şi  de  picioare  a  vitelor,   vite  bolnave,  are  să  inoculeze  cu  bale  dela   Prea  On.  Dle  Redactori
                Autorităţile  bisericeşti  aşadar’  au                                          altă  vită  bolnavă  pe  toate  vitele  satului  ori
                                                      zisă  încă  febra  aftoasă,  se  găseşte  astăzi  în­                                     In  chestia  mea  cu  părintele  Moţa,  Vă
           documente  la  mână  şi  nu  numai  că                                               cătunului,  ca  să  zacă  toate  la  olaltă  şi  în
                                                     tinsă  printr’o  mulţime  de  sate  ale  ţărei.  Pro­                                 rog  să  binevoiţi  a  mai  da  loc  următoarelor :
           pot,  dar’  au  şi  datorinţa,  ca  în  timpul   prietarii  şi  sătenii  cunosc  pe  dată  aceasta   acelaşi  timp,  ear’  nu  să  ţie  boala  lanţ  în
                                                                                                curtea  omului  ori  în sat.  Rabdă  omul  10— 15                  Moţa  ici,  Moţa  colea,
           cel  mai  scurt  să  facă  paşii  de  lipsă  boală,  când  ea  să  iveşte  printre  vite.  Ei  ştiu
                                                                                                zile,  până  le  trece  boala  la  toate  vitele  lui,             Moţa  pretutindenea.
           contra  celor  doi  călugări:  Mangra  şi  de  asemenea  că  boala,  de  care  vorbim  aci,                                          Sus părinte,  că se  udă rcvereanda !
           Ciorogariu.                               atinge  vitele  mai  în  totdeauna  fără  a  le   şi  nu  mai  duce  grije  pe  urmă.
                                                     omorî.                                          Serviciul  acesta  de  combaterea  boalei   Fostul  meu  colaborator,  popuţa  Moţa,
                Cest  din  urmă,  uitându-şi  de  po­                                           are  să  desinfecteze  grajduri,  curţi  şi  pe  unde
                                                          Dar’  dacă  boala  de  gură  şi  de  picioare                                    se  încearcă  în  nrul  ultim  al  foii  sale  «Liber­
           runcile  canoanelor,  că  mai  întâiu  să-şi                                         va  crede  el  nevoe,  chiar  lucruri  şi  oameni,   tatea*  a  se  scusa  de  aserţiunile  ce  am  adus
                                                     a  vitelor  nu  este  mortală  de  cât  în  caşuri
           caute  dreptul  la  judecătoriile  bisericeşti                                       pentru  ca  să  omoare  molima  din  bubele   la   adresa  sa  în  ultimii  doi   numeri  ai
                                                     rare  de  tot,  ea  aduce,  în  schimb,  pagube
           şi  numai  mai  apoi  la  cele  lumene,  a                                           picioarelor  bolnave  şi  din  balele  vitelor  bol­  acestei  foi.  Nu-i  succede  însă,  căci  acelea
                                                     foarte  mari  şi  sătenilor  şi  proprietarilor  şi
                                                                                                nave,  căci  prin  bale  şi  prin  puroaiele  dela   au  fost  atât  de  clare  şi  de  sincere,  încât  l’au
           mai  intentat  încă  un  proces  pentru  orăşenilor  şi  chiar  întregei ţări, prin  aceea  că:
                                                                                                picioare  să  întinde  boala  în  sate.    scos  din  sărite  şi  în  loc  de  a  se  scusa,  tot
           articolul  „Tortura  din  seminarul  arădan“,   1)  Din  cauza  boalei,  vitele  slăbesc  rău
                                                                                                     O  să  mai  ia  şi  alte măsuri,  pe  care  le-o   mai  mult  se  acusă.  Recunoaşte,  de  altcum
           apărut  în  »Activitatea«.  Tribunalul  din  şi  nu  mai pot  munci  sau  muncesc  după  bolire   crede  nimerite,  ca  să  nu  dea  prilej  nici  oa-   însuşi,  că  aşa  au  stat  lucrurile  cum  le-am
           Deva,  prin  decisul  seu  dela  13  Sept.   ca  vai  de  ele  şi  de  capul  omului.   ■  mehtlor  de  a  întră  în  curţi  infectate  de   presentat  eu,  dar’. ..  vezi  Doamne,  cine a  mai
           1902  Fa  respins  pe Ciorogariu  cu  acusa     Vitele  neputând  munci,  pământurile  boală,  ori  de  a  eşi  din  curţi  infectate  până   stat  a  le  descoperi,  un  biet  şi  nefericit  cule-
           sa  pe  basa  motivelor  invocate  de  E.   rămân  nelucrate,  cărăuşia  nu  se  poate  face,  nu  s’or  desinfecta.            gător-tipograf,  acel  om  slab,  care  d-sale  îi
                                                     sâ  împedecă  chiar  negoţul  şi  eată  că  vine   Acum  rămâne  ca  locuitorii  să  ajute  şi
           Măglaşiu,  autorul  articolului.                                                                                                datorează  încă  de  vre-o  4  ani  de  zile  16
                                                     sărăcia.                                   ei  stăpânirea,  declarând  boala  pe  dată  ce  coroane.
                Articolul  reprodus  şi în  „Controla11
                                                           2)  Când  are  Românul  vite  de  vîndut,  vede  omu  la  vre-o  vită  de  a  lui  că  are           Un pardisiu  vechiu.
           a  fost  încriminat  şi  în  Timişoara  şi  din   nu  poate  prinde  mai  nimic  pe  ele,  că  sunt  boala,  păzind  apoi  să  nu  ducă  el  boala  în
                                                                                                                                                Acum  4—5  ani,  popuţa  nostru  de
           hârtia  de  acusă  a  lui  Ciorogariu  vedem,  slabe.                                cărţi  sănătoase,  că  tot  pe  el  şi  pe  ai  lui
                                                                                                                                           acuma,  care  pe  atunci  a  fost  numai  colabo­
          că  acesta  cere  pedeapsă,  pentru-că  i-s’a    3)  Vacile  bolnave  îşi  împuţinează  lap­  ajută  dacă  face  aşa,  că  nu  trebue  să  crează   rator  la  fosta  „Revista  Orăştiei",  a  ajuns,
          zis  că  e  »răsbunător«,  că  «ţese  intrigi  tele.                                  nimeni  că  Statul  vrea  răul  poporului  ori  că   rogumi-te,  în  nu  ştiu  ce  strîmtorare,  din  care
                                                                                                nu  ştie  ce  face.
           tără  de  nici  o  ruşine«,  că  e  «modelul   4)  Vacile  slăbite  de  boală  pierd  pofta                                    causă  a  început  a  îmbia  pe  unul  şi  pe  altul
                                                                                                     Spuserăm  dela  început  că  boala  nu
          imoralităţii*,  că  e  «împins  de  bolduri   de  gonire  în  anul  acela,  aşa  că  cele  mai                                  cu  cumpărarea  unui  pardisiu  vechiu.  Şi  mi-a
                                                     multe  rămân  sterpe  pe  un  an.          este  omorîtoare  şi  că  vitele  bolnave  se  în­  umblat  şi  atunci,  ca  şi  acum  cu  asigurările,
          animalice*,  «calumniazâ  şi  denunţă  până                                           sănătoşesc  mai  toate  după  8— 15  zile,  unele
                                                          Din  aceasta  cauză,  casa  omului  pierde                                      că  n’am  mai  putut  scăpa  de  el,  până-re
          şi  elevii  propriu,  că  e  »blehot«  (bârgyu).                                      chiar  mai  repede.
                                                     şi  viţelul,  la  care  s’ar  fi  aşteptat  şi  laptele                              într’o  zi  nolens-volens  m’am  dus  la  locuinţa
                 Dl  Măglaşiu  a  insinuat  martori                                                  Dar’  dacă  vreţi  să  se  vindece  repede
                                                     ce  i-ar  fi  dat  vaca,  dacă  ea  făcea  viţel.                                    sa  de  mi-a  da  pardisiul,  pentru  care  a  cerut
          pentru  a  dovedi  cele  susţinute  şi  a  fă­                                        şi  să  nu  slăbească  vitele  mult  de  boală,  tre­  20  fi.  Auzi  tu  vorbă,  20  fi.  pentiu  un  par­
                                                          In  toamnă,  din  causa  acestei  boale,  au
           cut  excepţii  contra  hârtiei  de  acusă  a   rămas  nelucrate  multe  pământuri.   bue  să  se  îngrijească.                 disiu  purtat 1  Dar’  ce  să-i  fac  dacă  şi  atunci
          lui  Ciorogariu,                                Statul,  în  înţelepciunea  lui,  a  căutat  zi­  îngrijirea  e  uşoară.  Cât  boleşte  vita,  pe  mine  a  căzut  păcatul  să-mi  fac  de  lucru
                                                                                                să  i-se  dea  ceva  huruială  să  mănânce  ori  cu  el.  In  două-trei  rate  i-am  dat  apoi  12  fi.,
                Pertractarea  excepţiilor  s’a  ţinut  lele  trecute  să  ia  măsuri  straşnice  pentru  a
                                                                                                nutreţ  mai  moale,  după  cum  poate  omul,  că  zicându-i  că  cred  a  fi  şi  destul,  la  ceea-ce
          Marţi,  în  17  Februarie  la  senatul  de  stârpi  din  ţară  molima  aceasta a  vitelor acum
                                                                                                nutreţul  băţos  le  sgărie  bubele  din  gură  şi  n’a  reflectat  nimic  şi  nici  nu  mi-a  mai  cerut
          acusă  de  pe  lângă  tribunalul  din  Timi­  în  earnă,  până  ce  nu începe  munca  câmpului.   le  face  rău.                ceva  parale  vre-odată  de-atunci  încoace.  Am
                                                     El  doreşte,  cum  doreşte  şi  muncitorul  câm­
          şoara.                                                                                     Apoi  să  i-se  spele  gura  de  câteva-ori  ţinut  astfel  că  e  mulţumit  cu  cei  12  fi.  şi
                                                     pului,  ca,  peste  o  lună  ori  două,  să  scăpăm
                Decurgerea  pertractării  fiind  se­                                            pe  zi  cu  fiertură  rece  de  muşăţel  ori  de  deci   sunt   achitat.   Acum   înse   găseşte
                                                     de  trudanie  şi  să  eşim  în  primă-vară  cu  vi­
          cretă,  ne  restrîngem  la  comunicarea  re-   tele  gata  de  lucru,  şi  să  nu  mai  avem  teamă   coaje  de  salcie,  ori  de  coaje  de  stejar,  ori  egoistul  popă  nod  în  papură  şi  haid’  să  mă
          sultatului;   „  •                         în  sîn  că  »aoleo,  de  nu  mi-s'ar  bolnăvi  bou­  de  gorun,  ori  cu  apă  oţeţită  sau,  dacă  gă­ presinte  lumii  ca  pe  un  datoraş  al  seu.  Dar
                                                                                                seşte  omul,  să  spele  gura  vitei  de  4—5  ori  să  zicem  că-’i  datorez.  E  lucru  mare  oare,
                » Tribunalul  admite  cererea  acusa-  lenii  tocmai  când  e  toiul  trebilor  de  primă­
                                                                                                pe  zi  cu  apă  în  care  să  fi  topit  peatră  acră,  că  un  muncitor  are  vre-o  datorie?  Oare
          tului  Emanuil  Măglaşiu  pentru f  a  se   vară*.                                  t:  preţ  d’o  lingură  la  o  oca  de  apă  amestecată   datoria  nu-i  cu  lumea ?
                                                          Aşa  s'a  pus  statul  cu  nădejde  să  slu­
          întregi  dovedirea«.                                                                  cu  rachiu  ori  cu  ţuică.                                      Moţa  fi  cuartirul.
                                                     jească  el  pe  copiii  ţărei,  cu  mai  mare stăruinţă
               După  informaţiile  noastre  Roman
                                                     de  cât  ori  când  şi  a  strâns  din  toată  Româ­  Rănile  unghiilor  să  se  spele  şi  ele  tot   Da  cinstite  dle  părinte,  cum  stăm  cu
          Ciorogariu  şi  până  acum  s’a  făcut  im­                                           aşa  şi  să  se  ţină  legate  curat,  că  se  vindecă  banii  cuartirului  de  pe  câteva  luni,  pe  când
                                                     nia  mulţi  veterinari  şi  a  luat  din  şcoala  ve­
          posibil  pentru  a  mai  purta  funcţiile  de  terinară  pe  studenţi  dtla  învăţătură  şi  a  luat   iute  dacă  să  ţin  curate.  şedeai  în  casele  cutărui  domn ?  Cred  că  îţi
          director  şi  prof.  seminarial,  precum  şi  din  oştire  pe  toţi  soldaţii,  căprarii  şi  ser­  In  lege  se prevăd pedepse  aspre  contra   aduci  bine  aminte,  care  bani,  dacă  nu  mă
          cel  de  referent  şcolar.  Dându-se  acum   genţii  cari  au  trecut  prin  şcoala  veterinară  acelora  care  vor  tăinui  boala  şi  nu  s’ar  su­  înşel,  nici  până  azi  nu  i-ai  plătit.  Dacă  i-ai
                                                     şi  a  chemat  armată  multă  pentru  ca  să  îm-  pune  măsurilor  ce  le-o  lua  stăpânirea.  Dar’   plătit  pardon  de  expresiunel  Dovedeşte  şi
          larg  teren  dovedire^  Ciorogariu  cu  greu
                                                     pedece  boala  de  a  se  întinde  prin  satele  pe  locuitorii  noştri  sunt  oameni  cu  minte ;  ştiu  mă  voiu  închina  naintea  sfinţiei  tale I  Va  să
          va  mai  putea  scăpa  teafer,  de  cumva
                                                     unde  nu  e  încă  şi  ca  să  o  stingă  locului  ei  că  e  mai  bine  şi  pentru  ei  să  declare   zică  popuţa  nostru  e  cu  musca  pe  căciulă,
          în  corporaţiunile  noastre  bisericeşti-şco-   prin  satele  pe  unde  ea  umblă.   boala  cum  o  simte  şi  să  se  supue  de  voe   şi  tot  el  de  cătră  pădure!  Zi-’i  mamă  guşată
          lare  nu  vor  fi  tot  oameni  cari  închid    Iată  planul  cum  aceşti  învăţaţi  veteri­ bună  măsurilor  ce  iau  oamenii  stăpânirei.  să  nu-'fi  zică  ea.
                                                                                                                                                                    Serviciu  gratuit.
          ochii  până  şi  dinaintea  celor-ce  se  pe­ nari  şi  aceasta  oştire  are  să  lucreze  ca  să
                                                                                                 (România.)               P.  Stavrescu
          trec  înaintea  forurilor  judecătoreşti.  stingă  boala  din  ţeară.                                                                De  altcum  cred  că  nu-ţi  vei  fi  uitat
                                                          Mai  întâiu  are  să  oprească  să  nu  mai                                     nici  aceea,  că  pe  timpul  când  ai  geşeftărit
                                                     umble  vita  din  satele  molipsite  în  satele  ne­                                 cu  pardisiul,  erai  legat  la  mâna  dreaptă  şi

                                                                                                    —  Şedeţi I  le  zice  învăţătorul.        Deşi  nu  prea  cunosc  ei  această  limbă
                  FOIŞOARA                               Bucuria  înveţăceilor  la  şcoală.         Şi  în  stîrşit  se  începe  prelegerea.  dar’  aceste  cuvinte  tot  le  ştiu.
                                                                                                                                               — Guten  Abendl
                                                                                                    —  Oare  despre  ce  am  vorbit  noi  în
                                                          —  A  bătut 6  ore,  să mergem  la  şcoală!   ora  trecută  —  măi  băiete  ?        —  Lebt  wohll
             Dor  de  primăvară.                    (Meseriaşilor).                                 —  Da  ia  I  despre  ce  să  fi  vorbit.  Nu   Acum se încep strigătele, flueratele, chiui­
                                                         —  Mă  rog  să  ne  sloboadă  domnu  să   ştiu  ce  ne-ai  tot  spus  de  adunare  şi  „şus-  tele,  lumea  lor.
                                                     mergem  la  şcoală I                      tracţie11.                                      Afară  este  viscol,  un  ger  teribil,  de-’ţi
               De-aş  trăi  pân’oiu  vedea               —  Mergeţi 1  mergeţi 1  că  ştiu,  că  abia   —  De  cel  cum  ai  zis,  mai  zi  odată,  tremură  dinţii  în  gură,  în  foc  pogneşte  lem­
               înverzind  costiş,  vâlcea,          apucaţi,  mişei  ce  sunteţi I             că  nu  te-am  înţeles  ?                  nul,  liniştea  e  adâncă,  ear’  ei  tot  veseli  şi  cu
               Rândunici  sburând  pe-atară,             Răsună  glasul  bătrânului  stăpân.        —  Da  . . .   .  şustracţie 1        voie  bună,  nu  Ie  pasă  fie  ce-o  fi.
               Şi  ’nflorind  cireşii  iară!..           Abia  ies  din  curtea  stăpânului  şi  se  şi   .   —  Ha,  ha  I  poate  substragere!  Să  stai  ascuns  într’un  colţ  de  stradă  şi
                                                    întâlnesc  cu  prietini  (soţi,  ortaci)  de-ai  .fui.  Atunci  toţi  încep  să  râdă  cu  un  hohot  să  asculţi  la  ei,  cu  ce  poftă  şi  cu  ce  plăcere
               Unde,  unde  «ăjaoveşti ?                                                       şi  cu  o  poftă  de  ţi-e  mai  mare  dragii  să  te  filieră  şi  cântă.
                                                       ■  — ,Da  ce-i  mă,  nu  vii  azi  Ia  şcoală I ?
               Pentru  ce  nu  mai  soseşti,                                                                                                   Acum  vini
               Primăvară  ’ncântătoare,                  —  Ba  viu,  stăi  numai  să’mi  cumpăr  o  uiţi  la  ei.
                                                    ţigăruşe,  că  de  azi-dimineaţă  n’am  pipat  şi   Nu  se  începe  bine  prelegerea  şi-i  auzi   Dar  nici  unul  nu  porneşte  înainte, ci să
               Cu  bujori  la  cingătoare?
                                                    nu  mai  pot  răbda.                       hîrăindu-se  întocmai  ca  nişte  căţăluşi.  aşteaptă  unul  pe  altul  şi  formează  câte  un
               pe  pe-aici  când  ai  plecat,            Aci  dacă  sosesc  se  pun  la  poveşti,   —  Mă,  nu  durmi  1                  grup  compus  din  80— 100  de inşi,  cari sunt:
               Tu  cu  tine  ai  luat:              (minciuni) până în urmă se adună toţi  grămadă,   —  Taci  măi!  cine  doarme,  ori  nu  vezi comercianţi,  lăcătuşi,  croitori,  măsari,  fauri,
               Flori  şi-a  fluturilor  gloată,     apoi  se  începe  un  sgomot  teribil.     bine ?                                     cojocari,  rotari,  friseuri,  pânzari,  pantofari,
               Veselia  lumii  toată...                  —  Iacă  vine  dascălul  (se aude  strigând.)  —  Da  tu,  iol  ori  nu  dormi,  mai  vreai  cismari,  etc.,  mai  cu  seamă când  se  întâlnesc
                                                         Acum  se  produce  o  mişcare,  dispărând  să  şi  minţi ?                       câte  2 —3  clase  laolaltă.  Apoi  încep  a  fluera
               Ah!  veniţi,  veniţi,  cocori!
                                                    toţi,  ca  şi  când  nu  ar  fi  fost  nimeni  pe  acel   Aşa  să  jidără  ei  cât  să  jidără.  de-’ţi  ia  auzul,  a  chiul  şi  a  cânta  obicinuita
               Şi  voi  fluturi  sburători!..
                                                    loc,  fugând  fiecare  în  clasa  lui.          Pe  când  învăţătorul  îşi  scrie  ce  are  de   lor  cântare:
               Mult  frumoasă  primăvară,                                                                                                             Zumai,  zumai!
                                                         Ear’  în  şcoală,  dacă  întră,  nu  să  se  scris  în  catalogul  clasei,  se  ciognesc,  se  pişcă,
               Vino  iar  la  noi  în  ţară!                                                                                                          Laibăr  negru,  laibăr  alb
                                                    aşeze,  ca  toţi  şcolarii,  ca  toţi  oamenii,  fiecare  se împung cu bumbnşca,  în  sfîrşit  fac câte toate   Zumai,  zumai!  etc.
               Pe  la  noi  când  vei  veni,        la  locul  lui,  ci  strigă,  se  bat,  fac  un  alaiu  de  nărozii,  ear’  învăţătorul  fiind  om  mai  bătrân,  încât  toată  strada  este  alarmată  şi  pusă  în
               Codrii  doine  ţi-or  doini;         te-ai  tot  duce  să  nu-i  mai  auzi.     mai  în  etate,  nu-’i  prea  dojeneşte,  îi  lasă  în  mişcare  de  aceea  larmă  mare  ce  iese,  ca din
               Şi  ’n  piept  inima-mi,  sglobie,        Când  învăţătorul  întră  în  clasă,  câte unul  voia  lor.  Din  când  în  când  auzi  strigând:  nişte  guri  de  şarpe,  apoi  ţigara,  nici  din gura
               Va  sălta  de  bucurie.              mai  zice  „Gutenabend",  ear’  cei  mai  prostuţi   —  Pst!  pst!                    unuia  nu  lipseşte,  că   sunt  şi  cai  mai
                                                    mai  şi  tac,  că  nu  prea  înţeleg  ei  aceasta   Dar  de geaba,  larma devine tot mai mare.  mari,  mai  în  etate,  la care  nu  le-ai  băga  nici
                                      p   n u ifu .
                                                    limbă  frumoasă-încurcată  şi  nici  nu  prea  ştiu  Văzând  că  n’are  încotro  le  zice:  o  vină,  dar  sunt  unii  «paipangei*,  nişte  »iri-
                                                    ei  aşa  la  «omenie*.                          —  «Macht  euch  fertigl*             tici*  şi  ei  hai,  să  pipe.
   1   2   3   4