Page 3 - Activitatea_1903_03_10
P. 3

Nrul  10                                                                ACTIVITATEA                                                                         Pag.  3.


          nu  puteai  scrie,  şi  astfel  de  mai  multe-ori  când  se  va  pertracta  procesul  să  vii  să  spui  mână  i-a  trimis  o  adresă  semnată  de  toţi   Earăşi  condamnare  la  moarte.
          m’ai  chemat  pe  mine  de  ţi-am  scris,  pentru  judecătorului  că  drept  că  manuscrisul  e  al  membrii  care i-s’au presentat de  o  delegaţiune-   Tribunalul  din  Zala-Egerszeg,  după  o
          un  simplu  „mulţumim.“ I  Şi-apoi  îţi  vei  aduce  meu,  dar  nu  l-am  conceput  [stilisat]  eu,  ci  Istoriografii  i-au  predat  un  album,  în  semn   pertractare  de  3  zile  înaintea  curţii  cu
          şi  aceea  aminte,  că  multe  prânzuri  le-am  luat  numai  l-am  copiat  de  pe  al  altuia,  ca  să nu  de  distincţiune  pentru  meritele  literare.  La
          eu  în  tipografie,  sau  absolut  n’am  luat,  nu­ se  cunoască  scrisoarea  în  tipografie  şi  astfel  teatru  naţional  s’a  dst  un  mare  banchet  de   juraţi,  a  condamnat  la  moarte  prin
          mai  din  causa  DTale,  căci  te  trezeai  tot­ eu  voiu  căuta  pe  o  a  treia  persoană  care  să  peste  500  tacâmuri  în  onoarea  lui,  oferin-   ştreang  pe  vâduva  lui  Francisc  S o 6 s ,
          deauna  în  ora  a  12-a  ca  se  mai  dai  ceva  în  se  dee  de  autor  şi  căreia  dându-i  ceva  pa­ du-i-se  din  partea  partidei  liberale  statua  ear  pe  amantul  ei  Ioan  B a li  la  tem­
          foaie  şi  aşa  ca  să  nu  se  întârzie  expedarea  rale  pentru  aceasta, haid  cu  el  la  — puşcărie  Vigilanţei,  operă  premiată  la  exposiţia  din  niţă  pe  viaţă.  Femeia  lui  So6s  a  stat
          ei,  mă  rugai  se  fac  ce  pot,  şi  eu  atunci  pe  şi  eu  rămân  liber 1  Dar’  văzând  că  eu  nu  Paris.  Dorim  şi  noi  ilustrului  bărbat  vieaţă   în  relaţiuni  de  amor  cu  Bali  şi  ca  să
          când  DTa  îţi  umpleai  burdnşu,  te  îndopai,  sunt  de  părerea  d-sale,  şi-a  luat  coada  între  îndelungată  pentru  binele  şi  fericirea  ţării
                                                                                                                                          nu  mai  fie  conturbaţi  în  dragoste,  a
          munceam  din  greu,  aşa  zicând  flămând,  nu­ picioare  şi  pe  ci  ţi  drumul, băete!  sale  I
                                                                                                                                          îndemnat  pe  Bali  să  omoare  pe  băr­
          mai  să-ţi  împlinesc  dorinţa.  Aşa-i  că  aşa  e,   Nu  e  aşa,  on.  cetitori,  că  e  tare  inven-
          sfinţia  ta ?  O  pot  dovedi  cu  mărturii.  ţios  popuţa  nostru ?  Asta  vezi  îi  şcoală  [ce­                              batul  ei.  Bali  a  şi  comis  crima,  dar  a
                                                                                                     Necrolog.  Sâmbătă  în  14  1.  c.  st.  n.
               Multe  ţi-am  făcut  şi  atunci, şi  de  aceea  lebră]  nu  glumă  I  Săracă  lume I  la  ce  te  în­                      fost  prins,  ear  acum  amândoi  au  să-’şi
                                                                                                a  repausat  Nicolau  Radu,  forestier  dominial
          cred  că  n’ai  mai  avut  nas  să-mi  ceri  restul  deamnă  acest  părinte  sufletesc  !                                       espieze  amar  păcatul.
                                                                                               în  Beiuş,  lăsând  în  urma  sa  pe  soţia  Jenni
          pentru  pardisiu,  până  în  ziua  de  azi,  când               Macaveiu  cel  norocos.  Lieweh  şi  pruncii:  Elza,  Vaier  şi  Cornel  în
          te-ai  acăţat  de  chestia  lui  ca  să  te  scoţi  din
                                                          In  adevăr,  când  arunci  o  reprivire  asu­ doliu  adânc,  precum  şi  multe  alte  rudenii.
          noroiul  în  care  ai  ajuns  în  urma  multelor                                                                                     Im prudenţă  fatală.  Din  Bucureşti
                                                     pra  tuturor  ocupaţiunilor  cu  care  acest  po-   Ca  unuia,  care  a  sprijinit  foaia  noastră
          rîvne  după  tot  felul  de  geşeft.                                                                                            să  scrie:  Locotenentul  Popescu  din  şcoala
                                       O  întrebare.  puţă  s’a  îndeletnicit  până  astăzi,  apoi  vrând-   dela  început,  îi  zicem  »D-zeu să-l  ierte", ear’   de artilerie  şi  geniu  s’a  sinucis  în  împrejurări
                                                     nevrând  îţi  vine  în minte istoria  lui  Macaveiu  stimata  familie  primească  sincerile  noastre
                                                                                                                                          cu  totul  tragice.  Dumineca  trecută,  pe  când
               Spune-mi  adevărat,  die  părinte,  că  DTa  cel  norocos,  care  servise  odată  şapte  ani  la
                                                                                               condolenţe I                               era  la  şcoală,  simţindu-se  rău,  s’a  dus  în  in-
          ai  făcut  răspunsul  ce  mi-l-ai  dat  în  nrul  ul­  un  stăpân  şi căruia  acesta  când  l-a  ajuns do­
                                                                                                                                          fermerie  ca  să  ia  un  purgativ.  Ne  găsind  pe
          tim  al  foii  matale,  ori  nu?  Căci  acela  a  fost  rul  de  casă  i-a  dat  un  bulbuc  de aur  scump,
                                                                                                     «Tribuna*  la  Orăştie.  După  cum  nimeni, deschise dulapul singur şi luă 3 pilule, pe
          aşa  de  mane  şi  de  nesucces,  încât  eu  mai  dar’  el  acela  l’a  schimbat  pentru  un cal, calul
          curând  sunt aplicat  a  crede că  l’a  făcut vre-un   cu  un  viţel,  viţelul  cu  o  gâscă,  gâscă  cu  o   sâ  svoneşte,  pleiada  bătrânilor  politi-   care  Ie  crezu  că  conţin  doctoria  de  care avea
          băiat  din  tipografia  noastră,  d.  e.  Gavrilă,   tocilă,  căci  îşi  gândea:  „Roata  umblă,  banii  ciani  români,  adecă  restul  comitetului   nevoe.  Aceasta  imprudenţă  ’l-a  costat  vieaţa.
          îndemnat  de  culegătorul  Suciu,  care  te  com­  pică,  eu  nu  ştiu  ce-i  voia  rea“,  până-ce  în  naţional,  ar  fi  capitulat  şi  ar  fi  dat   Au  fost pilule,  cari  conţineau  clorat  de  pota­
          pătimeşte  văzând  în  ce  stare  încurcată  ai   cele  din  urmă  a  aruncat  şi  pe  aceasta  într’o   cârma  politică  celor  grupaţi  în  jurul   siu.  A  fost  chinuit  toată  noaptea,  ear’  altă  zi
          ajuns,  şi  DTa  numai  l’ai  subscris.  Deoare-ce   tântână,  şi  astfel  a  ajuns  acasă  cu  traista                         a  murit  o  moarte  grozavă.
                                                                                                «Libertăţii*   din  Orăştie.  Aceasta  s’a
          dacă  în  adevăr  acela  e  răspuns  dat  de  DTa,  goală.  Aşa  şi  popuţa  nostru,  din  toate  câte
                                                                                               întâmplat  în  Cluj,  când  cu  prilejul  pe­
          care  te  ţini  a  fi  unul  dintre  cei  mai  buni   le-a  avut,  a ajuns  acum  la  tipografie,  la  roată
                                                                                               trecerii  dela  1  Mărţişor.  Am  înţeles  şi   Băieţi sfâşiaţi de porci.  In comuna
          manuatori  de  peană,  apoi  zeu  că  trebue  să  aşa  zicând,  căci  îşi  gândeşte,  bagseama,  şi
                                                                                                                                          ungurească  Szamos-Ujlak înainte cu vr’o două
          recunoască  fiecare,  că  e  rnai  slabă  otava  ce   mnealui  cum  a  gândit  Macaveiu,  până-ce  mai  mult.  Să  zice,  şi  unii  să  laudă  pe   săptămâni  un  câne  ce  vagabunda  pe  hotar
          o  ai  DTa  în  glavă,  decât  pleava  ce  ai  zis  că   într’un  târziu  să  va  sătura  şi  de  ea.  Deose­ aici  prin  Orăştie,  că  însăşi  «Tribuna «
                                                                                                                                          a  muşcat  câţiva  porci  din  turmă.  Porcarii
          o  am  eu.  Şi-apoi  dacă  ai stat  a  răspunde, de  birea  numai  între  Macaveiu  şi  el  este,  că  nu
                                                                                               din  Sibiiu  va  fi  dată  cu  inventar  în  au  alungat  cânele,  fără  să  dee atenţiune  deo­
          ce  nu  ai  amintit  toate  lucrurile  despre  care  va  rămânea  ca  acela  cu  nimica,  căci  e  in-
                                                                                               seamă  activiştilor  mai  proaspeţi  din  sebită  întâmplării.  Vinerea  trecută apoi câţiva
          am  scris  eu,  d.  e.  chestia  cu  angajarea  mea  venţios  şi  ştie  D-zeu  drăguţul  cu  ce  ne  va
                                                                                               Orăştie,  ear’  «Libertatea*  se  va  preface   porci  din  turmă  erau  foarte  neliniştiţi  şi  me­
          la  tipografia  matale,  chestia  cu  d-na  Adamo-   mai  surprinde  azi  ori  mâne.                                            reu  se  năpustiau  asupra  celorlalţi.  Porcarii
          vici  etc.  De  ce ?  Ori  doar'  ţi-a  fost  ruşine                   Tatăl  nostru.  în  »Răvaşul«  şi  se  va  muta  la  Cluj  (cu
                                                                                                                                          crezând  că  neliniştea  provine  din  presimţirea
          de  cetitorii  foii  matale  ca  să  le  descoperi                                   popuţa  Moţa  cu  tot?)  —   Aşa  va  de­
                                                          Ca  de  încheiere,  fiindcă  şi  d-sa  a  repe­                                 vr’unui  vifor,  au  mânat  în  sat  turma  cu
          faptele  negre  ce  le  săvîrşeşti  ?      tat  de  nou  în  răspunsul  d-sale  că  nu  e  su­ veni  Orăştia  „Buricul**  Românilor  Un­  mult  înainte  de  vreme.  Ini  sat  porcii  s’au
                                     Şcoală  celebră.  părat  pe  mine,  declar  şi  eu  că  nu  sunt  nici  gureni,  cu  care  „Calicul**  şi  „Vulturul**  năpustit  asupra  câtorva  copilaşi  cari  se jucau
                                                     eu  supărat  pe  d-sa,  ci  din  contră  îi  simpati-
                Popuţa  nostru  îşi  sfârşeşte  răspunsul                                      va  avea  să  steie  de  vorbă  şi  să  nu-i  în  stradă  şi  pe  trei  dintre  ei  i-au  sfâşiat
                                                     sez,  şi  chiar  din  aceasta  causă  îi  atrag  aten­                               oribil.  La ţipetele copilaşilor au  alergat oameni
          cu  unele  aiurări,  că  anume  eu  tot  ce  fac  nu                                 privească  pe  Orăştieni  peste  umăr.
                                                     ţia,  ca  la  serviciul  D-zeesc,  mai  ales  că  e  şi                              şi  împreună  cu  porcarii  au  isbutit  să  scape
          fac  cu dela  mine pornire, ci la îndemnul altora,
                                                     sfântul  post,  în  urma  multelor  gânduri  ce   Suntem  curioşi  cum  se  vor  aranja
          şi  că  aici  în  Orăştie  este  o  şcoală  celebră  în                                                                         copilaşii  din  gura  porcilor.  Fiind  de  tot  sus­
                                                     are  din  prilegiul  arangiării  tipografiei,  să  nu  redactorii  şi  redactoarele,  apoi  adminis­ pectă  sălbătăcirea  subită  a  porcilor,  stăpânii
          privinţa  asta.
                                                     mai  lase  vre-odată  pe  «Tatăl  nostru*  afară,   tratorii  foii  cuotidiane,  pentru  că  abo­ lor  au  chiămat  pe  veterinariul,  care  a  con­
               Fie  însă  liniştit  şi  sigur  dl  Moţa,  că  eu
                                                     cum  a  făcut-o  aceasta  mai  an,  când  îi  sta                                    statat  că  porcii  sunt  turbaţi.  Turbaseră  în
          în  chestii  private  de-ale  mele  nu  am  cerut                                    namentele  nu  mai  pot  fi  manipulaţi
                                                     gândul  la  asigurări.
          încă  sfatul  nimănui,  ci  am  făcut  după a  mea                                   ca  odinioară  cele  ale  „Revistei  Orâş-   urma  muşcăturii  primite  dela  cânele  vaga-
                                                                                    O  rugare.
          bună  chibzueală.  Şi-apoi  doar’  atâta  ceti  şi                                                                              bund  înainte  cu  două  săptămâni.  S’au  luat
                                                          Şi-apoi  mai  am  şi  o  rugare,  şi  anume:   tiei“  prin  părintele  Moţa.
          scrie  cât  trebue  la  un  răspuns-apărare  unui                                                                               îndată  toate  măsurile  pentru  împedecarea  lă­
                                                     Ştiu,  cinstite  părinte,  că  eşti  cam  certat  şi
          biet  popă  ca  d-sa,  am  învăţat  şi  eu,  har                                           Nu-i  vorbă,  politicianii,  cari  nu  ţirii  turbului;  cei  trei  copilaşi  însă  sunt  per-
                                                     cu  Dămuţu  dela  «Ardeleana*,  îngrijitorul                                         duţi:  sunt  răniţi  aşa  de  oribil,  că  nici  nu mai
          Domnului.  Dar’  fiindcă  a  amintit  de  şcoala                                     vor  încape  în  Orăştie,  să  mai  pot
                                                     Casinei,  de  vre-o  4  ani,  DTa  vei  şti  de  ce,                                 pot  fi  duşi  la  Budapesta  în  institutul  anti-
          celebră  la  alţii,  la  care  nu  există,  să  fac                                  logia  şi  prin  Pricaz  şi  Căstău.
                                                     te  rog  drept  aceea,  ca  să  nu  fii  supărat  nici
          eu  cunoscută  pe  cea  care  există  la  d-sa.                                                                                 rabic.
                                                     pe  el,  ci  să  vă  împăcaţi şi-apoi toţi trei,  fiind­
          Eată  anume  ce  ştie  popuţa  nostru  :  „A  doua
                                                     că  ne-am  împăcat,  vom  numi  o  zi,  în  care
          zi  după-ce-i  dasem  de  ştire  că  am  spus  că                                         Bancnotele  vechi  de  10  floreni.        Câtă  vrem e  să  uită  m uierea  în
                                                     să  aranjăm  la  «Central*  un  banchet  comun,
          el  e  autorul  articolului  încriminat,  venind  la                                                                            oglindă ?  Un  învăţat  care  zice  că  cu­
                                                     unul  în  onoarea  celuilalt,  îmbrăţoşindu-ne   Am  amintit  deja,  că  bancnotele  de  10
          tipografie  şi  chemându-mă  afară,  mă  întreabă                                                                               noaşte  bine  femeile  —  măcar  că  noi  zicem
                                                     frăţeşte,  căci  doar  —  toţi  suntem  muritori.  florini  au  perdut  valoarea  lor  cu  data
          că  am  dat  şi  manuscrisul  ?   I-am  spus  că                                                                                că  pe  femei  nu  le  poţi  nici  când  cunoaşte
                                                          Să  auzim  de  bine,  stimate  părinţelel  de  28  Februarie a.  c.  După  aceasta  dată
          da.  Vezi  asta  e  rău, zice  popuţa  nostru.  Dar’                                                                            bine  —  a  statorit  următoarele  :
                                                          Orăştie,  I4  Martie  n.  1903.
          dacă  vreai  DTa,  mă  mai  poţi  scăpa  încă                                        nu  se  mai  pot  face  plăţi  cu  aceste  banc­  Fata  între  6— 10  ani  stă  la  oglindă
          chiar  şi  acuma.  Cum ?  l-am  întrebat  eu  cu­              Ioachim  Munteanu.    note nici  chiar  la  cassieriile  statului,  nu­  cam  7  minute  pe  zi;  între  10— 15  ani  stă
          rios ?  Bine!  Eată  cum:  DTa  nu  ai  decât                                        mai  Banca  austro-ungară  (şi  sucursalele  cam  un  pătrar  de  oră;  între  15—20  ani  stă
                                                                                               ei) le mai  primeşte  pe  lângă petiţie, până  22  minute;  între  20—25  ani  stă  25  minute;
               Mai  merg ei ce merg, apoi  încep  din  nou       NOUTĂŢI
          cântecul:                                                                            la  31  Martie.  Dela  31  Martie  încolo   între  25  până  30  ani  chiar  jumătate  de oră;
                       Zumai,  zumai!                                                          apoi  nu  mai  au  valoare.                între  30—35,  24  minute;  între  36—40  ani
                       Laibăr  negru,  laibăr  alb                                                                                        stă  la  oglindă  18  minute;  între  40—50  ani
                                                          Nou  institut  de  bani.  Inteliginţa
                       Zumai,  zumai.  etc.                                                                                               stă  12  minute;  dela  50  până  60  ani  6  mi­
                                                     română  din  Petroşeni  şi  jur  a  ţinut  la  12
               —  Se  vede  ceva  1                  1.  c.  o  conferinţă  sub  presidiul  dlui  proto­  Nouă  ani  nevinovat  în   temniţă.   nute,  ear’  de  aci  încolo  tot  cam  6  minute
                                                                                                                                          stă  pe  zi  la  oglindă.
               —  Cine  vine ?                       pop  Ştefan  Rădic,  cu  care  ocasiune  s’a  Economul  Petru  Ha l y c z  din  S t a n i s l a u
               —  Este  gardistul  (poliţaiul.)      decis  înfiinţarea  unui  institut  de  credit  şi   (Galiţia)  fusese  pedepsit  la  20  ani  temniţă
                                                     economii  pentru  Petroşeni  şi  jur.  Au  luat  pentru  omor.  Nouă  ani  a  stat  nefericitul  în
               Tăcerea  e  adîncă.
                                                     parte :  Avram  Stanca,  Izidor  Saturn,  Petru  temniţă,  deşi  era  nevinovat.  De  curând  s’au
               Eară  faceţi larmă,  mişei  ce sunteţi,  care-i
                                                     Preda,  Vasilie  Socol,  Toma  Enciu  şi  alţii.  aflat  âdecă  adevăraţii  vinovaţi  în  persoana
          acela,  să-i  dau  eu  lui.                                                                                                               Act de recunoştinţă.
                                                     Pentru  preparativele  de  lipsă  s’a  emis  o  alor  3  ţărani.  Tribunalul  în  şedinţă  secretă  a
               Nimic  nu  se  aude.                  comisie  de trei  bărbaţi.  Era şi timpul  suprem,  pertractat  din  nou  procesul  lui  Halycz,  pe
               Mai  tac  ei  ce  tac,  apoi  încep  toţi  se  ca  acel  ţinut  espus  din  toate  punctele  de  cei  3  vinovaţi  i-a  condamnat,  ear  pe  Halycz
                                                                                                                                                In  nemărginita  durere  causată  nouă
          strige,  ca  dintr’o  gură  hui  hui  ear’  bietul  vedere  să  se  emancipeze,  cel  puţin  pe  tere­ l-a  scos  din  temniţă.
                                                                                                                                             prin  trecerea  la  cele  vecinice  a  bunului
          gardist  trebue  să  tacă,  că-i  e  cam  frică  de  nul  economic,  de  sub  influinţa  străinilor.
                                                                                                                                             şi  în  veci  neuitatului  nostru  tată,  res­
          cojoc,  că  ce-i  drept,  sunt  mulţi,  ce  vreai,  si  Felicitările  noastre 1            Păxiţi-vă  de fem ei frum oase.  Un     pective  frate  Dr.  Daniil  P.  Barcianu,
           »unde’s  mulţi  puterea  creşte.*                                                    funcţionar  dela  banca  austro-ungară,  călă­  nenumăratele  acte de  condolenţă  şi  pie­
               —  S’a  dusl  strigă  unul.                Jubileul  m inistr.  Sturdxa.  Dl  Di-  torea  dela  Belgrad  spre  Viena  cu  trenul   tate,  adresate  de  număroşi  prietini  şi
               Ear’  ceialalţi  îşi  continuă  flueratul,   mitrie  Sturdza,  ministru  president  al  Româ­ expres-oriental.  Pe  tren  a  făcut  cunoştinţă   stimători  ai  decedatului  balsam  vinde­
                                                     niei  şi  secretar general al  Academiei  române,  cu  o  femeie  frumoasă,  cu care  s'a  şi  împre-
          cântatul  şi  chiuitul.                                                                                                            cător  au  fost  pentru  inimile  noastre
                                                     şi-a  serbat  Marţi  a  70  aniversare  a  naşterii.  tinit  îndată.  Când  a  ajuns  la  Bruck,  ofician­
               Acum  sunt  aproape  de  piaţă,  halaiul                                                                                      sdrobite.  In  neputinţă  de  a  ne  împlini
                                                     Din  acest  prilej  ’i-s’a  făcut  foarte  frumoase  tul  a  simţit  mari  dureri  în  cap.  Atunci  fe­  recunoştinţa  şi  mulţumită  cătră  fie-care
          se  cam  domoleşte,  lumea  circulă,  în  dreapta
                                                     ovaţiuni.  Regele  i-a  adresat  o  scrisoare  au­ meia  —  drace  mi-te  —  să’l  vindece,  i-a  ţi­
          şi  în  stînga,  carăle  zurăe,  ear’  ei  să  despart                                                                             In  particular,  le  adresăm  tuturor  pe
                                                     tografă  foarte  afectuoasă,  adăugând  la  ea  şi  nut  la  nas  o  batistă  mirositoare.  Oficiantul   această  cale  sincerile  noastre mulţumite.
          unul  de  altul  şi  merg  care  încotro.
                                                     portretul  său  în  miniatură,  împodobit  cu  de  loc  a  căzut  în  un  somn  greu.  Când  s’a   Dumnezeu,  mângăetorul  tuturor,  răsplă­
               Aceasta este  bucuria  lor  care o  simte  în
                                                     petri  preţioase,  de  asemenea  l’au  felicitat  deşteptat  aproape  de  Viena,  văzu  că-i  lip­  tească  actele  creştineşti  cu  înaltă  îndu­
          cei  3—4  ani  care  îi  are  de  a-i  împlini  la
                                                     prin  scrisoare  princeasa  Maria  şi  micii  prin­ sesc  30.000  franci  şi  2  hârtii  de  valoare.   rarea  sa.
          stăpânul  lor.                             cipi.  Prinţul  Ferdinand  s’a  presentat  în  per­ Frumoasa  ortacă,  îl  adormisă,  îi  fură  banii
                                           Gogu.                                                                                                Si bi i u,   9  Martie  1903.
                                                     soană  spre  a-i  aduce  felicitări.  Telegrafice  şi  se  scoborî  la  vre-o  staţiune  din  cale.  Po­
                                                     i-a  urat  îndelungă  vieaţă  Monarchul  nostru,  liţia  o  caută  pretutindenea.                          .Tainica familie.
                                                     apoi  Goluchowski  şi  Btilow.  Academia  ro­
   1   2   3   4