Page 1 - Activitatea_1903_03_11
P. 1
Anul III. Orăştie, 26 Martie n. 1903. Nr. i i
INSERTIUNI: ABONAMENT:
ĂCÎIYIÎĂÎEA 4 coroane.
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe x/» an 3 cor.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna P entru Rom ânia şi străin ătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani.
Epistole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a re în fie c a re Joi.
D r. A u r e l M u n t e a n A U R I A N B E R C I A N
la cărţile funduare. Apoi să li-se spuie Raport general. daţiune şi ajutoriu eardşi bisericei şi popo
Cărţile funduare. bieţilor oameni că: care, câţă dare are A. Biserica. rului în serviciul căruia a fost, de aceea Ono
ratul Sinod protopresbiteral este rugat a lua
să plătească la stat, nu-o poate întreba
Tractul nostru constă din 62 comune cu regret la cunoştinţă trecerea lui din viaţă
la oficiul de dare sau la direcţiunea fi
bisericeşti matre şi 9 filii. Intre acestea co şi pentru meritele sale a-şi esprima reverinţa
Nu este zi în care s6 nu auzi vaie- nanciară, pentru-câ aceste oficii au nu mune bisericeşti Orăştia este centrul proto- prin ridicare, luând act despre aceasta şi la
mai sumele, despre dările cutării co presbiteratului cu 1 protopresbiter-paroch şi protocolul şedinţei presente.
rându-se ţăranii noştri prin ambitele
mune. Aşa am văzut prin Deva oameni cu un al doilea paroch. Peste tot starea cle Tot asemenea anunţ cu regret trecerea
oficiilor de cărţi fundare, unul avend o
cu droaia, căutând care câtă dare are rului tractual este de 54 parochi, eară 9 pa- din vieaţă a membrului sinodului şi comite
pricină şi altul alta. Te cuprinde mila rochii matre sunt administrate prin preoţii
să plătească. tului protopresbiteral Iosif Dumitru din Beriu,
când ştii că a venit pe picioare cale parochiilor din apropiere. Parochiile vacante întâmplată ceva mai nainte de a lui Samuil
de o zi, numai să întrebe, cum stă cu Este un păcat strigător la ceriuri, sunt următoarele: 1. Almaşul-mare, Brădet; Popoviciu, pentru care de asemenea în semn
pâmentul cutare şi cutare ? cu cine e dacă calculăm spesele ce le face po 2. Almaşul-mare, Joseni; 3. Geoagiu, Feredeu; de aducere aminte rog Onoratul Sinod să-şi
4. Orăstioara-de-sus cu filia Grădişte; 5. Po
în brazdă? mai întreabă bietul de el, porul nostru, cu lucruri de aceste, cari dea espresiune prin sculare.
iana; 6. Steuini; 7. Valea-epei; 8. Valea-mare;
că câtu-i darea după cutare ce păment? nu numai că nu-1 duc la resultat, fără Trecând acum mai departe la starea
9. Voia. Afară de Steuini pentru toate cele
Pune întrebări de tot naive cătră cei mai perde şi timpul de lucru. lalte s’a escris concurs în decursul anului, şi clerului şi poporaţiunei tractuale, notez că
puşi să dee desluşirile cuvenite. Avem deja broşuri bine lucrate în lipsă de concurenţi au rămas şi mai de lângă cei 54 parochi actuali mai sunt 4 ca
pelani şi astfel conform protocolului proto
Conducătorii cărţilor tunduare, şi la înţelesul poporului scrise, prin parte în vacanţă cu escepţia parochiei Oră- presbiteral cu finea anului 1902, în tract
ştioara-de-sus cu filia Grădişte, care este înde
fiind şi ei chemaţi a mai şi lucra, abea cari să dau desluşirile de lipsă în afa avem 54 parochi ordinari cu un protopres-
plinită prin alegerea unui cleric deplin cua-
li-să eartă câte 2 ore la zi să dee ceri de cărţile funduare. Cărturarii biter, 4 capelani, 1 preot disponibil, ca învă-
lificat, a preotului nou hirotonit Ioan Romo-
desluşirile cerute particularilor. — Aşa noştri să le procure şi să le explice san din Sibişeni, care în curând va fi in toriu pensionat. Dintre preoţi 43 căsătoriţi,
11 văduvi, 2 clerici cu esamen de cualifica-
vezi ca mâne zi pe câte unul, care n’a ţăranilor, că ei bucuros dau ascultare, trodus în parochie. Asemenea s’a întregit în
ţiune, 7 clerici fără esamen.
încăput în ziua premergătoare, din nou mai cu seamă dacă sunt convinşi că decursul anului şi parochia fost vacantă Ho-
morod-joseni prin clericul şi azi preotul Intro Foporaţiunea.
aşteptând sosirea orei, care mai curând numai spre binele lor poate fi.
dus Ioan Armean din Şibot. Prin acestea Numărul familiilor . . . . 9326
să scurtează, decât să se lungească.
Urmate acestea peste tot locul şi două întregiri clerul nostru tractual şi-a Numărul sufletelor:
Şi în cele mai multe caşuri, neîntrerupt, este cu neputinţă, ca po acuirat încă doauă puteri demne lângă cele bărb aţi................................. 20.432
lipsindu-i nrii top. ai locului, nu i-se porul acela, cu acăruia încredere ne din anii premergători, aşa că în urma acesteia femei........................................ 19.716
poate da desluşiri folositoare şi clare. fălim la anumite alegeri de paradă să cu bucurie pot constata, că în privinţa cua- Laolaltă . . 40.148
Spese şi osteneală a avut din greu şi nu apuce pe o cale mai bună şi pentru lificaţiunei clerului tractual în fiecare an să faţă cu anul trecut:
dacă totuşi are dorinţa de a veni în el. Aceasta să ne fie dorinţa tuturora, face progres, ceea-ce numai spre folosul po creştere d e ......................... 319
curat cu moşia sa, silit este a începe nu numai exploatarea neştiinţei lui, apoi porului nostru credincios este. decreştere .........................—.—
din nou dela notarul seu, cerând nu De altă parte cu regret trebue să anunţ Ştiu ceti şi scrie:
seducerea cu promisiuni ademenitoare. în acest raport şi trecerea din vieaţă al celui
mărul în scris, care costă ceva, căci mai însemnat preot gr.-or. în retragere şi bărb aţi................................. 6754
notari de aceia, ce dădeau numerii gra pensionat, a protopresbiterului onorar Samuil femei..................................... 4049
Laolaltă . . 10.803
tuit, abea să vor mai afla. Cunoaştem Sinod protopresbiteral. Fopoviciu din Beriu, întâmplată la 17 Maiu
caşuri concrete, că unii notari, cari de st. v. 1902, care prin multele sale funda- faţă cu anul trecut:
ţiuni culturale şi de binefacere, prin ajutoarele creştere d e ......................... 820
altcum să ţin de binevoitori ai popo decreştere .........................—.—
(Urmare.) însemnate date bisericilor din acest tract, şi
rului, dau numeri de tot schimbaţi, şi S’au încheiat căsătorii:
mai ales prin fundaţiunea sa de 2000 coroane
o fac aceasta parte din greşală, dar şi bisericeşti şi civile . . . . 312
Să ceteşte raportul protopresbiteral cu menire culturală lăsată fondului protopres
intenţionat. biteral al Orăştiei şi-a câştigat merite nemu Laolaltă . . 312
pe anul 1902.
Ar fi totuşi timpul, ca preoţii, în ritoare şi a dat dovadă de simţeminte nobile Dintre acestea micste . . . . 5
văţătorii şi alţi cărturari, de cari să află Onorat sinod protopresbiteral I creştineşti, făcându-se prin aceasta un esemplu Conveţuiri ille g a le ................. 185
între preoţimea noastră prin aceea, că averea S’au născut legitimi:
în comune mai peste tot locul, să în
Despre starea tractului protopresbiteral câştigată ca preot dela biserică şi popor în- bărbaţi................................. 710
veţe poporul, cel puţin cum are să ur
gr.-or. al Orăştiei cu finea anului 1902, îmi mu!ţindu-o, a trăit pentru sine cu cumpăt şi temei ................................. 637
meze, când doreşte să caute ceva moşie iau voe a presenta următoriul economisare şi a lăsat agonisita sa ca fun- Laolaltă . . 1357
O! cât eram de fericit Deschiseiu cartea din întâmplare, recetii Oh, ce fericiţi sunt cei, cari cântă 1 Cu
F0 1 Ş 0 A R A Să merg cu gândul dus la tine, admirabila scrisoare despre moartea Bâotiei ochii fixaţi pe notele lor, beţi de ritm şi de
. . . . şi de-odată devenii mai visător, ca nici cadenţe, ei nu gândesc la nimic, decât la
Şi Doamne cum aş fi dorit
odată............Câte-va picături de ploaie că numărarea tacturilor lor. Sufletul lor, tot su
Să fii pururea lângă mine.
deau deja. Fie-care picătură căzând pe nisi fletul lor e în bucata aceea de hârtie patru-
Rătăcit. Pi anul de jos, 2 Martie 1903. pul de pe stradă, forma o figură ca o stea. unghiulară, care tremură în capătul instru-'
O regoriu Ceontea. Uitându-mă în jos, cartea îmi alunecă din mentului, fixată între cei doi dinţi de aramă.
(Dedicaţie la M. . . .)
mâni şi petrecui multă vreme privind stelele — Una, două, trei! Şi nici-odată ariile na
acelea melancolice............ ţionale pe care le cântă nu i-au lăsat pe
Era o noapte viforoasă La Milianah. Sunară două ceasuri la orologiul oraşului. acei bravi oameni să-i apuce dorul de ţara
O ’ntunecime ca în iad. După Alphonse Daudet. Dar’ fără îndoială, camera mea era tristă, lor............Ei, dar’ eu, care nu prea aveam
Ear prin pădurea ’ntunecoasă tristă. Paiangini mari, cărora Ie mai zice şi cu musica, melodiile acelea îmi făceau rău
De astă-dată vă voiu povesti cum am • gândiri filosofice», îşi întinseră câte-va pânze şi mă depărtaiu.
Da sunet lemnele de brad.
petrecut o zi într’un orăşel încântător din pe la colţurile camerei. Unde puteam oare să petrec restul zilei ?
Algeria, cale de două sau trei sute de leghe Eşii în piaţă. Musica regimentului al 3 Tocmai zării prăvălia Sid’ Omar deschisă. Mă
Şi noaptea s’a lăsat pe dealuri
de moara mea.... de linie, pe care puţină ploaie să părea, că înveselii. Plecaiu la Sid’ Omar.
Ear’ gerul pătrunsese ’n crâng.
Avea să ploue în curând. Ceriul era n’o înspăimântă, tocmai era aşezată în jurul Cu toate-câ are o prăvălie, Sid’ Omar
Eu rătăceam în negre gânduri
cenuşiu, piscurile munţilor se învăluiau încetul şefului ei. La una dintre ferestrele unei case nu e negustor. El e prinţ, fiul unuj fqgt bey
Şi nu puteam să mi le ’nfrâng. cu încetul cu negură. Duminecă tristă. In mica mari, apăru generalul încunjurat de fetele al Algeriei, care muri sugrumat i^ceri.
mea cameră de hotel, cu fereasta deschisă sale. Dincolo de musică, subprefectul se La moartea tatălui său Sid' Or’GtHic refugia
C’aşa mă cugetam la tine cătră piaţă, încercam să mă distrag, fumând preumbla la braţul judecătorului, ear’ vre-o la Milanah cu mama sa, pe care o adora sî
Cum nu m’am cugetat nici când, m ereu............Se pusese la disposiţia mea jumătate de duzină de copii arabi, de jumă trăi acolo câţi-va ani ca un dom puternic si
Că nu mă mai simţiam pe lume întreaga bibliotecă a hotelului; între câte-va tate goli, se jucau cu bile într’un colţ, sco ca un filosof, printre şoimii, caii şi femeile
Ş’am rătăcit afund în crâng. volume vechi, între cari se găseau şi romane ţând din când în când strigăte sălbatice . . . sale, în palate nouă şi frumoase, încunjurate-
de-ale lui Paul de Kock, observaiu şi un vo Mai încolo un evreu bătân se încălzea la o de fântâni şi de şiruri de portocali şi de lă
lum de-al Iui Montaigne.*) rază de soare................. — Una, două, trei I mâi. Veniră Francezii. Sid’ Omar, de altfel
Mergând pe căi necunoscute
Şi muzica isbucni de-odată, intonând o veche inimicul nostru şi aliatul emirului Abd-El-
O noapte ’ntreag’am rătăcit, *) Michel de Montaigne a fost un scriitor re
mazurcă de Talexy. Mazurca aceasta mă plic Kader, se certă într’un rând cu emirul şi
Şi te aveam atunci în minte numit francez, care a trăit dela 1633—1592. Opera
lui principală întitulată „Essais“, se pare a fi o scriere tisea altădată; astăzi mă emoţionează până demisionâ din armata lui. Emirul, pentru a
Pe tine îngeraş iubit. favorită a lui Daudet. la lacrimi. se răsbuna, întră în Milanah în absenţa lui
