Page 2 - Activitatea_1903_03_11
P. 2
Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 11
Illegitimi: Asemenea pot constata, că afară de delapidat bani publici şi a dus o vieaţă autorului premiat se va desface după decişii
bărbaţi................................. 36 comuna Vaideiu, unde anul acesta s’a ma1 imorală. n merit al şedinţei plenare a secţiunilor.
femei..................................... 30 repeţit spiritul Intolerant de partid local, în Dicţionarul de sub întrebare trebue să
Despre aceasta „Drapelul44 n’a luat
Laolaltă . . 66 toate celelalte comune bisericeşti, a domnit nici o notiţă, necum sâ scrie articoli ţconţină toate oraşele, satele şi cătunele co
Preste to t................................. 1423 spiritul păcii şi al înţelegerei în afacerile bi de fond şi sâ pretindă, ca acest individ mitatului respectiv şi Ia fie-care oraş, sat ori
Au murit: sericeşti. (Va urma). cătun trebue să se aducă următoarele date:
sâ fie delăturat din fruntea unui con
bărbaţi................................. 444 1. Numele românesc al comunei [oraş,
femei................................ . 463 Pentru Domnii dela „Drapelul". sistoriu, care are sâ reguleze asupra cătun]. Cum îi zic alte neamuri locuitoare în
Laolaltă . . 907 vieţii religioase-morale alor aproape comună? Numirea oficială. Ce nume a avut
Dintre acestea sunt de moarte silnică: 200.000 de suflete. Oare să n’aibă dl eventual în vechime? Ce legende ori tradi-
Oradea-Mare, 16 Martie n.
bărb aţi................................. 8 Dr. Branisce cunoştinţă de acest cas ? ţiuni sunt asupra numirii româneşti a comu
femei................................. .______5_ Un articol de fond din „Drapelul41 2. Actualul director al semina- nei ? Descrierea geografică a comunei pe
Laolaltă . . 11 ocupându-se cu caşul dlui Vlaicu dela scurt.
riului din Arad, care are sâ suprave
Treceri religionare: Braşov, despre care sâ susţine, că ar 2. Numele apelor, insulelor, munţilor,
gheze creşterea viitorilor preoţi şi în
la n o i ................................. 1 fi jurat strîmb, între altele spune: dealurilor şi — încât ar fi de interes — să
dela n o i ............................. 13 văţători din cea mai vastă diecesă, se înşire şi, coastele munţilor şi ale dealu
»Trebue să atingem o coardă dureroasă. Roman Ciorogariu, după un chef de 2
Aceste date In asemănare cu cele din rilor, pădurile, poienele, livezile, văile dintre
Am tăcut până acum, am tăcut cât am putut,
anul 1901 preste tot dau un resultat pro zile şi tot atâtea nopţi prin puticuri şi munţi şi dealuri, cumpenele de ape, drumu
căci nu ne place să ne scoatem slăbiciunile
gresiv despre vitalitatea credincioşilor noştri, la târg, ca toată lumea să le vadă. alte locale publice, s’a fotografat în so rile, potecile, cracurile de dealuri şi numele
cari nu numai numerice să sporesc, ci şi cu Câtă vreme e speranţă de sanare — cietatea ţiganior la fotograful Honisch deosebitelor părţi din hotarul comune1
privire la însuşirea cetitului şi scrisului, ară- scrierea geografică a tuturor pr-stor loi;
cu eschiderea publicităţii — trebue să lăsăm din Arad. Aceste fotografii s’au mul
tându-se anul acesta preste 28% faţă de 27% lităţi.
ca lucrurile să-şi facă cursul lor firesc, când tiplicat şi au ajuns chiar în mâna pro
din anul premergător. Un singur punct din 3. Locuri istorice. Tradiţiunea şi le
însă se dă pericolul pe faţă şi când nu mai
datele acestea statistice este care totdeuna priilor sei elevi. Domnul Dr. Branisce gendele despre ele.
este altă scăpare, trebue să ne călcăm pe
a fost îngrijitor, adecă conveţuirile illegale, a avut cunoştinţă de acest cas grav,
inimă şi să luăm posiţie în public. Salus rei- 4. Locuitorii români ai comunei după
cari nu să pot stîrpi total. Acelea însă abea unic în felul lui şi — a tăcut. Spune, numărul, confesiunea şi ocupaţiunea lor.
publicae suprema lex.
ajung la 1%% şi pentru stîrpirea lor preo- dle Dr., ce autoritate mai poate avea
Indivizi cu o influenţă oare-care, influ 5. Instituţiunile culturale româneşti
ţimea nu are alte mijloace decât cuvântul,
enţă derivată din puterea banului şi din co- un astfel de om înaintea elevilor? Cel (biserici, şcoale, societăţi, asociări.)
sfatul şi în caşuri escepţionale denegarea unor
necsiuni cu puternicii zilei sugrumă la noi mult le va imprima în suflet fariseismul
servicii, ba eschiderea dintre membrii îndrep 6. Câtă proprietate de pământ se află
morala publică a societăţii. şi tipul omului uitat de sine.
tăţiţi cu drepturi bisericeşti, şi prin aplicarea în posesiunea Românilor (jugere catastrale).
Moravurile curate sunt basa ori-cărei
acestor mijloace s a constatat, că dacă totuşi 3. Alt cas. — Nu mai departe Datele cuprinse în punctele 4—6 se
societăţi oneste. Cine desconsideră aceste
esistă, motivul esistenţei lor este sărăcia, lipsa, decât zilele trecute ne aduceau toate vor expune lângă numele comunei respective
moravuri atentează direct la esistenta so
şi numai de tot escepţional ireligiositatea şi foile maghiare ştirea, că redactorul arătându-se totodată posiţia oficială a comu
cietăţii.
nepăsarea sau lipsa simţului de putoare. •Tribunei Poporului* Russu-Şirianu in nei [oraş municipal, oraş cu magistrat regulat,
Desvoltarea simţului religios la credin Legile societâţei sunt mai severe decât tentase proces ziarului «Controla* pen comună mare, comună mică,] precum şi cer
cioşii tractului nostru să probează prin împre legile statului, căci legile statului depind dela cul pretorial, de care să ţine comuna.
jurarea vizibilă, că şi în anul acesta parochienii constelaţia temporală a factorilor legislatori, tru un articol, în care Russu fusese Numirile localităţilor adunate în chipul
din Ludeşti ş. c. cari abea numără 116 fa pe când legile societăţii sunt sintesa esperien- timbrat cu apitetele: '“hoţ ordinar«- acesta se vor aşeza şi se vor scrie în ordine
milii cu condiţiune materială toarte modestă, ţelor şi frământărilor secolare ale societăţii, •»mişeU-»stelniţă flămândă pe corpul alfabetică.
situaţi la loc muntos şi steril, din însufleţire care din individ face om.» naţiunei«-y>lichea« etc. Russu pentru
proprie şi-au zidit o biserică nouă în valoare Şi aşa mai departe, atingând ces- acest articol a intentat proces de ca- Din şedinţa Comitetului centrul al Aso
de peste 14000 coroane; credincioşii din Ge- tiuni, pe cari şi noi suntem gata a le lumnie. Tribunalul a permis autorului ciaţiunii pentru literatura română şi cultura
oagiul de jos, Joseni, asemenea tot din însu poporului român, ţinută în Sibiiu la 5 Febr.
subscrie în tot momentul. acelui articol, domnului Em. Măglaşiu
fleţire proprie şi-a reparat biserica lor jertfind 1903.
peste 4000 coroane în acest scop, eară pe la Dacă ne ocupăm cu cele scrise dovedirea, Au şi fost ascultaţi 47 mar
alte biserici s’au procurat clopote, chivoturi, de „Drapelul*4, o facem nu ca se sărim tori. Pe ziua de 10 Martie a fost pus
vestminte, icoane, vase, cruci, policandre şi doară în apărarea dlui Vlaicu, ci ca să terminul de pertractare, dar’ Russu APEL
alte lucruri necesare la împodobirea sfintelor pretindem dela „Drapelul44 recte dela simţindu-se vinovat, nu s’a presentat,
biserici şi prin aceasta la ridicarea cultului Bucureşti, Februarie 1903.
dl Dr. Branisce, ca în caşuri analoage cf şi-a retras procesul.
Dumnezeesc.
sau chiar şi mai grave să-i tracteze Ei bine, ce zici la asta, dle Dr. Stimate Domn,
Asemenea ţin s2 fac amintire despre în
sufleţirea preoţilor ţi învăţătorilor tractuali pe toţi la fel, şi să nu fie, precum zice Branisce ? De ce nu iai posiţie ? De ce încredinţaţi de sentimentele D-voastre
cari la colectă pentru biserica catedrală dm Românul: pentru unul mumă, ear’ pen suferi, ca un şarlatan ca Russu să ca- româneşti, şi mai cu seamă de sprijinul ce
Sibiiu au subscris aproape 8ooo de coroane tru altul ciumă. lumnieze pe toţi oamenii noştri de bine vă place să acordaţi întreprinderilor artistice
oferte benevole. Dar’ ca să nu lungim vorba, să-i şi să tragă în noroiu toate instituţiunile şi literare naţionale, avem onoare a vă tri
In fine desvoltarea simţului religios să înşirăm dlui Dr. Branisce câte-va caşuri noastre culturale? De ce nu faci pro mite aci alăturat o listă de subscripţie pentru
probează şi prin faptul pe care nu-1 pot lăsa recente, în cari D-Sa n’a păşit cu aceeaş punerea, ca acest calumniator să fie drama noastră războinică >Peneş Curcanul*,
neamintit şi anume: că din 294 căsătorii în închinată Maiestăţii Sale Regelui, şi ilustrată
cheiate înaintea forului civil, toate au fost rigoare şi imparţialitate ca în caşul boicotat, să nu-i mai fie permis a se cu 10 gravuri originale, din colecţia Maie
cununate şi în sfânta biserică, împărtăşindu-se Vlaicu. presenta între oameni cinstiţi? De ce stăţii Sale, representând scene de pe vremea
astfel de binecuvântarea darului D-zeesc, şi 1. Prin 2 sentinţe rostite în nu nu areţi lumii, cine este banda Mangra- răsboiul ui Neatârnărei. [Preţul 2 lei.]
în acest scop 7 părechi despărţite la forul mele Maiestăţii Sale Regelui Francisc Russu-Ciorogariu, ca aceştia să fie aşe Această dramă a fost representată pe
civil, s’au divorţat şi pe cale bisericească prin zaţi la locul lor şi ocoliţi ca nişte le scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu
Iosif I. de 2 foruri competente: Tribuna
scaunul nostru protopresbiteral ca for I. şi deosebit succes, cu prilegiul iubileului de un
lul şi Tabla regească din Timişoara s’a proşi ?
prin Venerabilul Consistoriu ca tor de a II sfert de veac dela proclamarea Independenţei
instanţă şi afaceri matrimoniale. constatat, că vicariul Vasile Mangra a Domnul Dr. Branisce are cuvântul. şi dela căderea Plevnei, în faţa Maiestăţii Sale
Scaevola. Regelui şi a AA. LL. RR. Principilor Moşte
Sid’ Omar, îi strică palatele, îi tăiâ portocalii, lungă şi lângă el, câte-o ceaşcă de cafea. In-
nitori ai României.
li luă caii şi femeile şi puse să i-se frângă traiu. Nimeni nu zise nimic. Din parte-i, Sid’
gâtul mamei sale............Mânia lui Sid’ Omar Omar îmi zimbf şi’mi făcu un semn cu mâna Veţi bine-voi, stimate Domn, a reco
fu teribilă: la moment să puse în serviciul să mă aşez lângă el pe o canapea mare de Concurs. manda lucrarea noastră, în care am cântat
gloria oştilor române şi a Marelui Căpitan,
Francezilor şi noi n’avurăm nici un alt sol mătase galbenă, apoi cu un deget pe buze,
Asociaţiunea pentru literatura română Augustul şi înţeleptul nostru Rege, printre
dat mai viteaz şi mai sălbatec decât el, toată îmi făcă semn să ascult.
vremea cât dură răsboiul nostru în contra Eată caşul: Caidul Beni-Zougzougrilor şi cultura poporului român publică concurs cunoştinţele D-voastre, ca fiind — după chiar
pentru „Dicţionarul toponomastic-geografic al părerea Maiestăţii Sale Regelui — de mare
emirului. Răsboiul sfârsit, Sid' Omar reveni având oare care neînţelegeri cu un evreu din
unui comitat locuit de Români" în Ungaria interes pentru deşteptarea mândriei noastre
la Milanah; dar’ şi astăzi, când îi vorbeşti Milanah, venise cu mărturii Ia Sid’ Omar,
de Abd-El-Kader, devine palid şi ochii i-se ca să descurce afacerea. Intr’un târziu sosi şi Tiansilvania. naţionale.
aprind, par’că i-ar fi de foc. evreul, singur, şi spuse, că el yrea mai bine Premiul lucrării va fi 500 coroane. Listele de subscripţie vă rugăm să bine
Sid’ Omar e de şasezeci de ani. In să se explice înaintea judecătdrliîhi Francez, Lucrările vor trebui presentate pănă la voiţi a le trimite institutului de arte grafice
contra etăţii şi a unor semne de vărsat de decât înaintea lui Sid’ Omar.............. Aface 1 Martie 1904 la adresa presidiului Asocia- «Carol G6bl«, S-sor I. St. Rasidescu, Bucureşti,
pe faţa sa, el a rămas tot frumos: are gene rea era aici la sosirea mea. ţiunii. strada Doamnei 16, care va îngriji să ex
lungi, o privire de femeie, un surîs încântător, Evreul — bătrân, cu barba mare, ne- Secţiunea istorică va censura lucrările pedieze exemplarele cu ramburs la adresa
intrate şi în privinţa premiării va face pro
aerul unui prinţ. Ruinat prin răsboiu, nu mai peptănată, cu haine de o coloare închisă, cu d-voastre.
are decât o moşie în valea Chelifului şi o ciorapi lungi şi albaştrii şi cu o căciulă mică punere şedinţii plenare a secţiunilor, care va Nădăjduim, stimate Domn, că veţi bine
casă la Milanah, unde trăeşte cu cei trei fii de catifea — se uită în sus şi-apoi se apropia decide în merit. Premiul nu se poate divisa, voi a ne acorda sprijinul d-voastre pentru
ci trebue dat întreg lucrării celei mai bune,
ai săi. Indigenii îi poartă o mare venera- de Sid’ Omar şi îngenunchiând, cu privirea răspândirea acestei opere patriotice în rîndu-
dar’ Asociaţiunea poate întră la învoială cu
ţiune. Când se iveşte vre-o discuţie, toţi îl rugătoare, zise: — Nu ne îndoim de Sid’ rile urmaşilor acelor cari au făurit Coroana
autorii lucrărilor nepremiate pentru tipărirea
iau pe el ca arbitru şi judecata sa devine Omar, Sid’ Omar e înţelept, Sid’ Omar e de Oţel şi au dat fiinţă Regatului românesc.
lor. Opul premiat se va tipări pe spesele
lege, aproape totdeauna. Ese foarte puţin drept . . . . dar’ ori-cum . . . judecătorul de Bine-voiţi. vă rugăm, stimate Domn, a
din casă; îl găseşti aptoape ziua întreagă în pace va resolva mai bine afacerea noastră.... Asociaţiunii în 500 exemplare, din care 100 primi încrederea deosebitei noastre conside-
prăvălia dinaintea casei sale. Acolo dă el se vor da în posesiunea autorului. Opul ti
(Va urma). raţiuni.
şi audienţele şi ascultă plângerile celor, cari părit să va pune în vânzare cu preţ potrivit. V. Leonescu fi T. Duţescu-Duţu.
Secţiunea istorică este însă îndreptăţită, ca
vin la el.
In ziua aceea, tocmai cum era Du după trebuinţă să dispună tipărirea lucrărilor NB. Lista de subscripţie la Redacţia
minecă, Sid’ Omar ţinea audienţă. Vre-o primite şi numai în „Transilvania", organul »Activitatea».
doisprezece şefi indigeni, în hainele lor largi, oficial al Asociaţiunii. Numele autorului să
ştau în jurul sălii. Fie-care avea câte-o pipă se alăture In plicuri sigilate. Plicul cu numele