Page 1 - Activitatea_1903_04_12
P. 1
Anul III. O răsti e, 2 Aprilie n. 1903. Nr. 12
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi străinătate:
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f ie c a r e Joi.
D r. A urel M untean A U R I A N B E R C I A N
Religiositatea Românului nu s’a purta cu demnitate titlul de creştin; şi au ţinut 8—10 luni. Examenele s’au făcut în
Religiositatea — mărginit numai la fapte lăudabile, căci când vom umbla cu înţelepciune în tot decursul lunilor Maiu şi Iunie.
Edificii şcolare proprii 47, închiriate 6,
poporului nostru. Românul trecutului dela naştere şi până pasul; când, în fine, ne vom conforma în stare corespunzătoare 40, necorăspunză-
în cele din urmă momente era inspirat viaţa cu cuvintele Sfintei Scripturi cari
toare 9.
de preceptele Sfintei Scripturi. Toate sună astfel:
Nimenea nu poate tăgădui, că re Averea nemişcătoare şi mişcătoare a şcoa-
ligiositatea a fost una din calităţile ce afacerile sale zilnice se întemeiau pe » Căutaţi mai întâiu împirâţia lui lelor române gr.-or. din protopresbiterat să
au caracterisat naţiunea română în ruşinea de oameni şi pe frica de Dum Dumnezeu şi toate celelalte se vor adăuga presintâ astfel:
mersul ei de desvoltare, în toate tim nezeu. Obiceiurile erau mult mai fru voui /« Edificii în valoare de 116.778 cor., pă
purile prin cari a trecut şi în toate îm moase ca astăzi şi din toate decurgea mânturi şi agri în valoare de 123.710 cor.
prejurările la care a fost expusă. In- o învăţătură sănătoasă, care avea în pri Sinod protopresbiteral. 96 fii., mobile şi alte aparate în valoare de
6674 cor. 23 fii. Suma totală 130.385 cor.
torcendu-ne cu mintea peste trecutul mul rînd caracterul moralităţii. 19 fileri.
nostru politic şi social, ne vom con Românul de azi, nu numai cel dela (Urmare şi fine). Venitul anual al şcoalelor din nemiş
vinge, că la săvârşirea faptelor mari, oraşe, dar chiar şi cel dela sate, şi-a B. Şcoala. cătoare, mişcătoare, tond propriu şi din alte
am avut totdeauna concursul, ba chiar schimbat credinţa, cu necredinţa şi in isvoare face în sumă totală 32.275 cor. 14 fii.
iniţiativa representanţilor bisericii ro diferentismul religios domneşte astăzi în Despre afacerile şcolare pe anul 1901/2 Salariile învăţătoreşti din fondurile bisericeşti
mâne, cari s’au străduit să ţină cu dem tre noi şi se arată atât prin fapte, cât am onoare a vă presenta următorul raport: fac 9180 cor., dela popor 16.986 cor., din alo-
nitate steagul naţiunii şi al bisericii. şi prin cuvinte, 1. Despre frecuentarea şcoaîei. diul comunal 2880 cor,, dela stat 760 cor
Aşa, că aproape nu se află faptă im Timpurile trecute au fost pline de Numărul copiilor obligaţi a umbla la Cuincuenalele dela comuna bisericească
şcoală în comunele aparţinătoare au fost: 1800 cor. şi dela stat 200 cor.
portantă în vieaţa noastră ca popor, binecuvântare cerească, viaţa oamenilor
dela 6 —12 ani copii . . . 2280 Remuneraţiune pentru directorat 200
care să nu fi căpătat aprobarea bi de pe atunci era împodobită cu toate copile . . . 1894 cor. Suma generală a salariilor face 32,026
sericii. mulţumirile pământeşti în măsură cu coroane.
laolaltă . . 4174
Poporul român a păstrat cu sfin frica de Dumnezeu; ţarina producea Scoală proprie susţin 49 comune matre
dela 12—15 ani copii . . . 838
ţenie tradiţiile strămoşeşti privitoare la întotdeauna, ear lipsa de cele trebuin copile . . . 698 şi 12 matre sunt afiliate, eară în una e şcoală
neamul seu sau la credinţă şi cel care cioase câte odată, era considerată ca comunală.
laolaltă . . 1536
făcea altfel, era hulit de ceialalţi şi pri provenind din causa depărtării lor de dintre acestea au umblat la şcoală Dintre învăţători au avut studiile pe
vit de păgân. Religia a păstrat neamul Dumnezeu şi de biserică. dela 6—12 ani copii . . . 1568 dagogice 26 definitivi şi 9 provisori, studiile
pedagogice şi teologice 3 definitivi, şi numai
nostru; ea a făcut, ca frumosul nume Astăzi, când săteanul ca şi orâ- copile . . . 1293 studiile teologice 3 provisori.
de Român să nu fie schimonosit după şeanul este indiferent de Dumnezeu şi-l laolaltă . . 2861 Suma tuturor învăţătorilor definitivi 29,
aspiraţiunile valurilor barbare ce au necinstesc prin câte o viaţă nelegiuită; dela 12 —15 ani copii . . . 511 provisori 15 şi toleraţi 13. Numărul tuturor
trecut peste noi. Erau timpuri, când in când pe multe părţi nedreptatea a în copile . . . 457 învăţătorilor bărbaţi 55, femei 2, total 57.
diferentismul câtră religiune nu şe ma locuit dreptatea; când adevărul este laolaltă . . 968 Frecuentanţi ai institutului pedagogic au fost
Suma tuturor copiilor umblători la şcoală 8 bărbaţi la cursul ordinariu.
nifesta din partea aproape a nimănui, concurat de minciună; când rugăciunea
în anul şcolar 1901/2 C. Averile bisericeşti-şcolare.
când domnul şi cu opincarul, stăpânul nu mai ese din inimă curată, cum putem
c o p ii.................................. 1968 In decursul anului 1902 s’au conscris şi
şi cu sluga îşi dădeau întâlnire în Du să ne aşteptăm la binecuvântare ce
c o p i le .............................. 1619 averile bisericeşti-şcolare cu finea anului 1901
mineci şi sărbători în faţa altarului, unde rească ; cum ţarina noastră să ne mul
laolaltă . . 3587 şi consemnarea acestora arată că avem în
îşi înălţau minţile cătrâ Tronul ceresc ţumească prin recolta ei; cum Dumne cu 92 mai mulţi decât în anul şcolar pre- tract:
şi-şi îndeplineau datoriile dictate de Mân zeu să-şi reverse bunătăţile sale asupra mergătoriu; după progres 527 distinşi, 1588 1. 71 biserici în valoare de 290.000 cor.
tuitorul omenimii; atunci setea de fapte noastră, când îl nesocotim ? Cum să nă buni, 1058 debili; dintre cei ce s’au clasificat, 2. Case parochiale 12 în
creştineşti era mai mare şi fie care sim- dăjduim la timpuri îmbelşugate? Cum, după contesiune: 3487 gr.-or., 104 gr.-cat., valoare d e ....... 20.690 »
de altă confesiune 5. După naţionalitate 3591 3. Case de închiriat 2 în
ţindu-se cu o stare materială bunicică, în fine, Cel preaînalt să-şi întoarcă mila
români, 2 maghiari şi 3 de alte naţionalităţi. valoare d e ...... 5.200 »
căuta a face ceva, ce să-l mulţămească Sa spre noi?
Provăzuţi cu cărţile scolastice preste tot 1617, 4. Pământ ca dotaţiune
şi pe el sufleteşte, apoi să folosască şi Ziua de azi se va schimba în bine în parte 1292 şi neprovăzuţi 410. Prelegerile preoţ. 356 jug. 13651 1 67.393 »
naţiunii căreia aparţinea. pentru mâne, numai atunci, când vom s’au început dela 1 Septemvrie şi 1 Octomvrie 5. Alte realităţi . . . . . 2.368 » 48 fii.
Al preoţiei dar în lume, Dar’ Sid' Omar zimbea mereu şi nu narii lui, treceau încet pe stradă. Evreul îi
F01Ş 0 ARA E cel mai sfînt ce-i dat de sus; spunea nimic. Evreul se sculă, merse repede strigă: — Iute, iute fraţilor, iute la judecă
S i fie vrednic dar acela la uşe şi eşi. Spaniolul furios merse în urma torul de pace.... Voi l’aţi văzut cum m'a bă
Iui, îl trânti în stradă şi ’l lovi în faţă. Evreul tut, aţi văzut, cum a bătut pe un bătrân.
PREOTUL Ce ca si-l poarte este pus rămase în genunchi, cu mânile încrucişate pe Dacă vor fi văzuţi
De cel de sus. pept.... Spaniolul puţin ruşinat, se întoarse In prăvălia lui Sid’ Omar cafegiul a-
de
în prăvălie... Cum îl văzu plecat, evreul îşi prindea pipele şi umplea cescile cu cafea.
T h. D. S perantia. O, Preot, Tu eşti părinte ridică capul şi se uită în jur. Se adunase Se vorbea tare, sgomotos, se ridea. E aşa
Al sufletelor pe pămînt, mulţime de lume, maltezi, mahonezi, negrii, de plăcut să chinueşti puţin pe un evreul....
O, Preot, Tu eşti părinte Apostol eşti al Celui Care arabi, toţi veseli păreau, că au putut vedea In mijlocul tumultului ce creştea necontenit,
Al sufletului pe pămînt, S ’a întrupat din Duhul Sfînt un evreu bătut.... Evreul, apucând cu mâna eu eşii încet... — Vino astăseară la cină,
haina unui arab de lângă el, îi zise: — Tu domnule, îmi strigă bunul Sid’ Omar.... Pri
Apostol eşti al Celui care Pe pămînt.
l’ai văzut, Achmed, l’ai văzut, erai aici.... ai mii, mulţumii.
S ’a întrupat din Duhul Sfînt văzut cum m'a bătut creştinul... îmi vei fi In cartierul evreu toată lumea era în
Pe pămînt. martor... bine... îmi vei fi martor... Arabul picioare. Afacerea era ştiută de toţi. Bărbaţi,
La Milianah. se depărtă zimbind. El nu văzuse nimic, femei, copii, se îmbulzeau pe strade, vorbeau,
După Alphonse Daudet. nu ştia nimic. ameninţau.
De Cel de sus, păstor de suflet
— Dar’ tu, Kaddur, tu l’ai văzut, ai In momentul în care ajunseiu acolo,
Ai fost lăsat aice jos (Urmare şi fine).
văzut cum m’a bătut creştinul... — strigă evreul — eroul aventurii — răzimat de doi £
S i semeni pace şi iubire Sid’ Ornar, zeul ironiei, surîdea. Dar’ nenorocitul evreu unui uriaş de negru. Ne martori, trecea înainte. Toţi strigau in urma
Şi înfrăţire în Christos de-odată, în mijlocul tăcerii ce urma după grul dete un semn de dispreţ şi plecă.... Nu lui: — Răsbună-te, frate, râsbunâ-te, răsbună
cuvintele evreului, se auzi un puternic: »Ca- văzuse nimic, nu ştia nimic.... Şi nu văzuse poporul evreesc! N’avea nici o frică; legea
Aice jos.
ramba*l şi ’n acel moment un colonist spa nimic nici micul maltez, ai cărui ochi ca e pe partea ta!
niol, venit acolo ca martor al caidului, îşi cărbunele îi strălucea, ca nişte sticle şi nu Un evreu urît şi murdar, se apropia de
Păstor eşti Tu, şi ’n a ta mână părăsi locul şi apropiindu-se de evreu, în văzuse nimic nici tinera mahonesă, care pleca mine: — Vezi, îmi zise el, vezi cum ne tra
Lăsat’a bunul Dumnezeu cepu să-l înjure în toate limbile şi ’n toate rîzând, cu coşul de granate în cap.... Nimeni, tează! Acesta e un bătrân, uită-te numai,
A sufletelor pază ’ntreagă; chipurile. Fiul lui Sid’ Otnar, care era acolo, nimeni nu văzuse nimic!.... l’au omorît aproape!....
se ruşină auzind în faţa tatălui seu înjurătu Evreul plânse, să rugă, strigă, dar’ Eşind din cartierul evreesc, trecuiu pe
Răspunzi dar cu sufletul tău
rile spaniolului şi eşi repede. E admirabilă n’avea nici un martor, nimeni nu văzuse ni dinaintea edificiului biroului arab. De-afară,
Lui Dumnezeu. aceasta caracteristică a educaţiunii arabei mici... Din întâmplare, doi dintre coreligio- cu coperişul lui de ţigle şi cu steagul francez