Page 2 - Activitatea_1903_04_12
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 12
6. Pământ ca dotaţiune în- dela epitropiile parochiale să solvească Ia timp fondat din suma detrasă de un crucer, ear’ va fi probabil în luna lui Maiu a. c.; şov1'
văţăt. 16 jug. 500Q 2.296 cor. 40 fii. repartiţiunea protopresbiteratului şi fără de a dela anul 1810 de doi cruceri după fie-care niştii prin laşitatea Românilor şi-a ajuns
7. Pământ ca fond. şcolară aştepta ursorii. măsură de aur pisat scos din operaţiunile de culmea, fac fel şi fel de planuri, că pe cine
4 jug. 1189Q . . . . 400 » Despre aceste afaceri de bani şi avere băi ale întreprinzătorilor băieşeşti ţinătoare se aleagă fără a mai ţinea seama că şi Ro
8. Altfel de realităţi şcol. 720 • administrată de tractul nostru să dă raport de cuprinsul fondului pisetal şi schimbat la mânii ar exista. Românii tac tăcerea peşte
A. Peste tot averi bisericeşti. din partea epitropiei la timpul său încă în oficiul ces. reg. schimbătoriu de aur din A- lui, că la ce să se lupte pentru binele ob
şedinţa aceasta. brud. Acest fond s’a manipulat până la 1848 ştesc. In urma celor înşirate aici şi în urma
1. Capitale, fonduri şi fun-
d aţiun i.......................... 104.787 cor. 59 fii. De altfel năsuinţa acestui oficiu este nu prin oficiul schimbătoriu de aur din Abrud nepăsărei Românilor din Abrud în genere şi
2. Preţul mobilelor şi re- numai împlinirea datorinţelor curente, cât pe lângă supravegherea fostei camere ces. a inteliginţei în special îmi iau voia, a’mi
mai vârtos o activitate îndreptată spre sco reg. şi pe lângă controlarea magistratului şi exprima păreiea şi aşi dori mult dacă
cuisitelor bisericeşti . . 71.351 » 71 »
pul măreţ de a vedea fie-care comună bise a representanţei orăşeneşti, însă dela a. 1848 s’ar afla oare cine-va cu vre-o întimpi-
3. Datoriile ce biserica are
ricească ajunsă la stadiul acela de desvoltare încoace încetând controlarea magistratului şi nare următoarelor întrebări, şi anume: oare
să le plătească . . . . 16.806 » 23 •
al simţului său religios moral, dela care ni a representanţei orăşeneşti, în locul aceleia comparând omul trecutul cu presentul ce
B. Peste tot aven şcolare.
mica din lume să nu o poată abate, pentru- s’a concrezut conducerea fondului pe lângă ar putea omul răspunde la întrebarea, că
1. Capitale, fonduri şi fun-
că numai aşa să va susţinea pacea şi bună supraveghierea statului unui comitet dirigent oare în timpurile mai vechi Românii din
d aţiu n i.......................... 2.529 cor. 26 fii.
inţelegerea între fiii credincioşi, şi spre sco ales din comune din sinul contribuienţilor în Abrud cum şi-au putut păzi întregitatea
2. Preţul mobilelor şi re-
pul de a ajunge fie-care şcoală la nivoul ce treprinzători de mine, lăsându-se administrarea lor, căci pe acele timpuri nu era atâta inteli-
cuisitelor şcolare . . . 5.350 » 50 »
rut azi de a împrăştia învăţătura şi cunoştinţa casei şi mai departe oficiului schimbătoriu de ginţă în Abrud? Un răspuns reteritor aceştia
3. Datoriile şcoalelor . . 1.289 » —
atât de lipsă pentru poporul nostru şi în fine aur din Abrud. Procedura de alegere şi mo să aşteaptă ori şi când, fără comentar; până
Comparând acum capitalele, fondurile şi de-a vedea că acestea două instituţiuni, bi dul de votare e următoriul: In comitetul co a căpăta un astfel de răspuns să le zicem
fundaţiunile bisericeşti d. e. faţă cu anul pre serica şi şcoala, progresează şi în avere cu mun aleg cu maioritate relativă de voturi: Românilor din Abrud şi inteliginţei în spe
mergător arătate cu 102.595 cor. 55 fii., aflăm scop de-a împărţi ajutoare celor lipsiţi şi nă Abrudul 6, Roşia 8, Bucium 3 şi Corna 2 cial, că oare nu ne este ruşine, văzând cum
că acelea se presintă cu 2200 cor. mai mari, căjiţi şi preste tot de a-şi împlini misiunea membri, Abrud-satul şi Cărpenişul ca comune drepturile noastre nu se respectează, limba
eară datoriile ce biserica le are faţă de anul lor sfântă pentru ce sunt şi menite de înte ce stau sub un cerc notarial 1 membru din noastră e cu totul eschisă din oficiu, noi
premergător cu 21 153 cor. 58 fii., aflăm că meietorul creştinismului Dl Isus Christos. tre acei posesori de mine maioreni, cari po Românii ca popor băştinaş în aceasta re
s’au redus cu 5000 coroane. Prin urmare şi Să dă absolutorul epitropiei pentru ra- sed însuşirile recerute la representanţa co giune suntem tractaţi ca nişte venituri, cu
In privinţa averilor bisericeşti-şcolare să face ţiociniul pe anul 1902 şi să votează bugetul munală şi sunt alegători îndreptăţiţi. un cuvânt numai vorbe de respect nu se
progres, şi încă după părerea mea cu mult pe anul 1903. Acest fond însă prin schimbarea siste aud la adresa Românilor. Deci dară, fraţi
mai mare decât cum să arată după conscrie- Să alege comitetul şi epitropia proto- mului bănesc şi a măsurilor de pond dela Români, lăsaţi laşitatea, treziţi-vă în ceasul al
rea acestora, care de multe-ori să face nu cu presbiteralâ pe anii 1903—1905 şi la scaunul a. 1858, November 1, şi-a schimbat şi forma, unsprezecelea, putere este, numai bunăvoinţă
toată acurateţa recerută. Astfel inventarele protopresbiteral să alege membru ordinar pă aşa că subtragerea de doi cruceri după sus- lipseşte. Sunt în Abrud patru advocaţi, un
comunelor bisericeşti sunt cele mai bune ca rintele Manase Iar cu 33 din 22 voturi. numitul dram de aur, s’a înlocuit cu subtra medic, doi protopopi, un capelan, toţi oameni
basă ale conscrierilor, din cari însă Onor. Cu aceste preşedintele mulţumeşte si gerea de 4, 5% din valoarea numitului me neatârnători, afară de aceia un număr însem
preoţi ar fi de dorit să le culeagă cu toată nodului pentru ordinea bună observată la tal. Scopul fondului a fost dela fondarea lui nat de comercianţi şi profesionişti, putere ar
acurateţa, pentru că numai aşa să poate face desbaterea obiectelor pertractate, şi declară şe pentru publicul băiesesc, care a contribuit la fi numai curagiul lipseşte, că a-şi bale cineva
cu elect bun statistica corăspunzătoare la finea dinţa închisă la 121/a oare. creşterea averei fondului, îngrijirea de medici, peptul la oare-care întrunire de binele ob
fie-cărui an. chirurgi, moaşe, pe lângă aceea, provederea ştesc ca mare Român, e lucru natural, dar’
D. Administraţia. cu medicină gratuită a lucrătorilor de mine omul să şi fie demn de aşa un lucru, căci
In decursul anului 1902 la oficiul pro- Lucruri slabe în centrul munţilor apuseni. deveniţi săraci şi neapţi de lucru, şi sprigi- altmintrelea eu o aseamăn cu un om ce
topresbiteral după protocolul de esibite să nirea materială a institutelor de băit de pleacă de acasă fără merinde, merindea în
arată 1365 de numeri resolvaţi toţi, afară de folos public, mai departe împrumuturi pe lângă un astfel de cas e demnitatea pentru scopul
unele cause pendente. Cu 335 de piese mai Onorate Domnule Redactori interese moderate celor ce se ocupă cu afa încredinţat, fiind ales din sinul poporului din
mult decât în anul premergător. Vă rog a da loc în preţuitul ziar «Ac cerea băilor, precum basenuri, iazuri, apaducte, care face parte. Ca să nu mai lungim vorba,
Mersul afacerilor preste tot a iost nor tivitatea» următoarelor: Pentru ca poporului drumuri de băi ce au influenţă binefăcătoare rămânem la devisa, zicând Românilor Abrudeni
mal. Comitetul protopresbiteral a ţinut două nostru Român, care se interesează de soar- întregului revir de bâie.şag. Pentru alegerea uniţi-vă în cugete, uniţi-vă în simţiri, strigaţi
şedinţe în cari a resolvat obiectele prescrise tea tuturora Românilor de sub coroana Sân acestui comitet, sunt îndreptăţiţi toţi acei pro în lumea largă că rea boală e laşitatea. De
de Statutul organic, ear scaunul protopresbi tului Ştefan să-i fac cunoscută lumina prietari cari posed indus în protocolul fun- încheiere notez şi aceea, că cerând trebu.nţa
teral s’a întrunit în 7 şedinţe, resolvând şi sinistră şi soartea tristă la care au ajuns duar de băi, două părţi de baie sau două vom lua lucrul cu deamănuntul.
acela toate căuşele cari i-s’au transpus. Românii din Opidul Abrud, mă văd silit a sprezece de săgeţi de steampuri ce sunt în Abr ud, în Martie 1903.
Dela Veneratul Consistoriu s’au relegat păşi în publicitate de-ocamdâtă în măsură lucrare, deşi Românii sunt în maioritate şi A brudeanul.
la acest oficiu 422 piese, afaceri bisericeşti, foarte restrînsă. % cu aceste însuşiri, durere însă, din Abrud nu
şcolare şi epitropeşti spre resolvare, iar prin Opidul Abrud după recersământul din este nici un membru ales.
regulamentul pentru administrarea averilor 1900 are 3341 locuitori, din aceştia 1382 Până la a. 1870 când Românii nu erau Asigurări mutuale —
bisericeşti să impune protopresbiterului şi gr.-or., 541 gr.-cat., laolaltă 1923 Români, desbinaţi, conducerea acestui fond era cu în contra mortalităţei vitelor.
censurarea fie-cărui raţiociniu al comunelor adecă maioritatea covîrşitoare; durere însă, totul concrezută Românilor, având de pre-
bisericeşti, prin ce agendele oficiului proto căci Românii parte din nepăsare, parte din sident pe tribunul Simion Balint, protopop
Societatea »Asigurătorul» (Pildeşti-Roman).
presbiteral s’au înmulţit şi îngreunat peste mă interese personale ori locale, nu se intere gr.-cat. în Roşia-montană, de loc însă după
Resultatele bine-făcătoare ale «Jurnalului
sură, avănd a face şi visitaţiunile canonice sează absolut nimic de soartea şi dreptul ob moartea acestui distins bărbat, Iuda-iscariol-
prescrise. ştesc al Românilor ca popor băştinaş. A- teanul prin pismă s’a vîrît în rândurile Ro Societăţei centrale agricole» sub conducerea
îmbunătăţirea dotaţiunei protopresbiterale brudul se află în mijlocul cercului băieşesc, mânilor, i-a despărţit şi răslăţit dela olaltă, ur neobositului său redactor-şef, dl S. P. Ra-
cu 600 cor. dela comunele tractuale să în care se compune din comunele: Abrud, Ro- marea a fost, că din pisma şi egoismul unor dianu sunt din cele mai considerabile şi îm
trebuinţează pentru administraţia tractului şi şia-montană, Coma şi Bucium; acest cerc oameni lacomi şi infectaţi la creeri, ca pe bucurătoare.
a speselor de cancelarie şi-o ameliorare şi are un fond băieşesc, care poartă numele: acel timp şi în representanţa oraşului erau Să ştie că «Jurnalul» să distribue gratuit
uşurare să poate aştepta numai dela zelul • Fondul pisetal din Abrud-Roşia», care s’a în maioritate Româniii, fiind primariu To- tuturor şcolilor rurale din ţară.
preoţilor prin aceea, că fie-care să trimită la înfiinţat pe basa ordinaţiunei camerei ces. biaşiu Cornel mort mai în anii trecuţi, ca pro- Cu câtă nerăbdare învăţătorul, preotul,
timp şi cu deosebită acurateţă tot ce să re- reg. datată din anul 1790, Aprilie 3, sub nr. tonotariu al comitatului Sibiiu. Urmarea aces cu un cuvânt protipendada satului, mai cu
seamă în nopţile nesfîrşite ale iernei, aşteaptă
cere dela ei pe cale oficioasă. Asemenea şi 2347 şi aprobată la locul mai înalt, care s’a tei proceduri neertate din partea Românilor
sosirea «Jurnalului Societăţei centrale agri
a fost, că Românii prin o apucătură diavo
cole», ca printr’însul să se mai instruească şi
seamănă cu edificiul unei primării dela ţară’ când nu l văd servitorii. După cină, trecurăm lească a unor Români lacomi au fost rând pe să pue în practică cunoştinţele varii vulgari-
îmi aduseiu aminte, că cunosc pe interpret; în altă cameră, unde ni-se aduseră zaharicale, rând toţi scoşi din representanţa orăşenească sate prin tipar. Am visitat sate din toate
tntraiu, să mai îmi trec vremea şi-acolo. tutun şi cafele. Mobilele acestei camere erau şi din conducerea amintitului fond, ba ce e unghiurile ţărei şi pretutindeni, pot zice, or
foarte simple: o canapea, un pat înalt şi câ- mai mult, în representanţa oraşului astăzi nu
Peste vre-o jumătate de oră, când să ganul de publicitate al societăţei noastre este
te-va fotele. Pe un părete era un vechiu este nici un Român, afară de virilişti, cari
ies, antişambra biroului era plină de lume, cetit cu multă atenţiune, discutate învăţămin
tablou turcesc şi care presenta nişte fapte nici odată nu iau parte la şedinţele orăşeneşti,
în mijlocul căreia sta un indigen, înalt, pu tele pe care le recomandă, pentru marele pro
ale âdmiralului Hamadi. Se părea, că în Tur că alduita pasivitate a fost gata a face din
ternic, învălit într’un postav negru. Omul fit, mai cu seamă al plugarului şi micului
cia pictorii nu întrebuinţează decât o coloare unii oameni «Nazarineni», ba chiar şi Chinezi;
acela, înainte cu vre-o opt zile, se luptase în agricultor.
pentru un tablou; acesta d. e. era verde. dar’ ce e mai mult, între oficianţii oraşului,
muntele Zaccar cu o panteră. Pantera rămase Cu un cuvânt resultatele dobândite prin
Marea, ceriul, corăbiile, admiralul Hamadi afară de fiscal nu e nici un Român, prin
moartă, dar’ şi omul rămase cu o jumătate «Jurnal», au corespuns scopului şi sacrifi
însuşi, tot, tot era verde şi încă ce fel de urmare între aleşii representanţi sunt unii
de mână ruptă. In fie-care dimineaţă şi ’n ciilor făcute de Societatea centrală agricolă.
verde 1.. cari după lege n’au dreptul, ba nici faculta
*
fie-care seară el venea să’şi lege şi să’şi pună tea de a fi aleşi ca atari, ci după bunul plac * *
medicamente la biroul arab şi totdeauna î; Ştiam, că obiceiul arab e să pleci de al şioviniştilor, ca să poată vota astfel de «Jurnalul Societăţii centrale agricole»,
tncunjura lume multă, care’l întreba mereu vreme. Cafeaua luată, pipele fumate, poftii spese pe spinarea bietului popor băştinaş. a publicat în nurnerile 20 şi 22 din 15 Oc-
despre cele întâmplate cu pantera. El vorbea noapte bună gazdei mele, îi mulţumii şi’l Aşa în cei zece ani din urmă s’au contras, tomvrie şi 15 Noemvrie 1902, un studiu şi
rar, încet. Din când în când îşi lua postavul lăsaiu cu femeile sale. datorii de sute de mii pentru şcoala de stat, un tip (model) de statute pentru o societate
si’şi arăta braţul, legat pe pept, sângerat şi Revenii la hotel încet. Se simţea un pentru edificarea unei ospetării de unde şo- de asigurare în contra mortalităţei vitelor.
înfăşurat în bandage. miros plăcut de portocali, venit din spre viniştii născocesc cele mai multe planuri asu Care nu fu mirarea dlui Radianu, când în
D'abia eşii în stradă şi de odată începu câmpie. Aerul era curat, ceriul aproape senin. pra Românilor, prin o astfel de procedură şi 20 Februarie a. c., primi, în semn de recu
o furtună. Ploaie, tunete, siroccol.. Era tocmai In depărtare, zăream un zid vechiu şi ruinat; străzile ie-a botezat cu nume ca Atila, Tuhu- noştinţă, statutele unei asemenea asociaţiuni^
vremea cinei şi mă îndreptaiu repede spre rămăşiţa unei rnoşee vechi. Zidul acela e tum. Alrnos utcza etc. Oare nu e aceasta ru înfiinţată în comuna Pildeşti, judeţul Roman,
locuinţa lui Sid’ Omar. sfânt: în fie-care zi femeile arabe se duc şine pe întreg neamul românesc? despre de cătrâ învăţătorul satului, dl C. Apostol.
Acolo era cină strălucită. Sala de mân acolo şi pun pe el bucăţi de haine, plete de manipularea averei oraşului nici nu vorbesc, D. Radianu ’mi împărtăşi şi mie bucuria
păr legate cu fire de argint şi altele..... destul e faptul, că patru oficiali s’au aflat d-sale şi ne deterăm seamă, pe de-oparte,
care da Intr’o curte elegantă, în stil maur,
în care erau vre-o trei fântâni săritoare. Martie, 1903. Stelian Bussu. culpabili pentru defraudare şi alungaţi, cari de resultatele bine-făcătoare ale «Jurnalului»,
Excelente mâncării Intre altele, erau găini cu însă după câte investigări şi cochetări au ră ear’ pe d’alta, de înfiinţarea acestor asocia-
migdale, copturi în vanilie, prăjituri cu miere.. mas teferi, şi bietul popor fiind cu aceste ţiuni ale căror foloase, dacă se vor înmulţi,
... Ear’ ca beutură, numai şampanie. In con păgubit. In urma acestui act ne mai pomenit, după cum sperăm, vor contribui la propăşirea
alegerea pentru întregirea numărului oficialilor agriculturei în ţară la noi.
tra legii musulmane, Sid’ Omar bea puţin