Page 3 - Activitatea_1903_04_12
P. 3

Nrut  12                                                                 A C T I V I T A T E A                                                               Pag-  3.

             Cu  multe dificultăţi,  ne  zice  d.  Apostol,  adevărat  că  d-sale  ’i-se  cuvine  tot  meritul  tăţii  serviciului  poştal  e  deci  de  dorit,  ca  la  şi  jumătate  din  împărăţia  sa.  Estera  a  cerut
       (căci  românul  e  sceptic  şi  neîncrezător)  a  înfiinţărei  primei societăţi de  asemenea  natură  adresarea  scrisorilor,  pachetelor  poştale  etc.  ca  regele  să  revoace  porunca  de  a  spânzura
       ajuns  să  alcătuiască  asociaţiunea,  ear’  în  ziua  în  ţară.                      să  se  delăture  sufixele  superflue,  -n,  -on,  -en,  pe  Ovrei  şi  să  dea  Ovreilor  voe,  ca  ei  să
        de  1  Februarie  1903, statutele  au  fost  auten­  Importanţa  acestor  feluri  de  asociaţiuni  cari  produc  numai  confusie  şi  pe  adrese  să  omoare  pe  dujmanii  lor.  Regele  i-a  împlinit
       tificate  de  tribunalul  de  Roman.       atât  pentru  cei  asiguraţi  cât  şi  din  punctul  se  scrie  numele  de  localităţi  în  forma  lor  cererea  şi  pe  Haman  dimpreună  cu  cei  10
             Asociaţiunea  se  compune  din  72  per­ de  vedere  general  este  considerabilă  şi  e  originală  şi  oficioasă.       fii  ai  lui  i-au  spânzurat Ovreii, ear’ Mordechai
       soane.  Preşedintele  consiliului  de  administra­ aproape  inutil  ca  să  insist  cu  tot  dina­  Să  trage  atenţiunea  celor  ce trimit bani  a  ajuns  tare  şi  mare  prin  graţia  regelui,  şi
        ţie  a  fost  ales,  cu  drept  cuvânt,  dl  C.  Apos­ dinsul.                       cu  asemnate  poştale,  că  după  scrierea  sumei  Ovreii  au  mai  spânzurat  75,000  oameni,  duj­
       tol,  învăţătorul  şcoalei,  iniţiatorul,  căruia  îi   Importanţa societăţilor  de  asigurare con­  banilor  cu  litere,  dacă  mai  rămâne  loc  gol,  manii  lor.  Spre  amintire  Ovreii  au  hotărît
        revine  tot  meritul  înfiinţărei  acestei  asocia-  tra  incendiului  şi  grindinei,  mai  cu  seamă   să  tragă  linie până în capăt,  căci la din contră  ca  zilele  de  14  şi  15  din  luna  Adar  să  se
        ţiuni.                                    când  prima  este  justă  şi  echitabilă,  asigurări   nu  se  pnmesc  Ia  postă.  Aceasta  s’a  făcut în   serbeze  cu  mare  bucurie  şi  chefuri  în  fie­
             Asigurările  agricole  sunt  asociaţiuni  atât  de  vulgarisate  la  noi  în  ţară,  este  des­  urma  multor  abusuri  ce  s'au  ivit.  care  an,  pentru  că  în  zilele  acelea  şi-au  răs-
        mutuale, cari  prin cotisaţiuni  lunare  ale  mem­ tul  de  cunoscută.  Care  este  proprietarul  pre­                          bunat  ei  asupra  dujmanilor.  Sărbătoarea
        brilor  săi  servă  în  caşuri  de  accidente  să  văzător  astăzi  sau  arendaşul  care  să  nu-şi   Îm p ărăteasa G erm aniei. Zilele tre­ aceasta  se  numeşte  »Purim«  şi  cade  în  luna
        despăgubească  pe  membrii  de  daunele  sufe­ asigure  casa  sau  recolta ?         cute,  pe  când  împăratul,  împărăteasa  şi  fiiul   lui  Martie.
        rite.  Asigurările  agricole  se  aplică  fie  la  per­  Asigurarea  în  contra  mortalităţei vitelor   lor  Adalbert,  se  preumblau  călări  în  parcul
        soana  chiar  a  agricultorului,  fie  la  bunurile  este  cu  mult  mai  importantă,  pentru  că  se   Grtinwald,  calul  împărătesei  a  căzut  deodată   D em osn traţiun i ş i b ătăi săgeroase
        sale  mobile  sau  imobile.               adresează  omului  sărac  dela  ţară,  plugarului,   şi  împărăteasa  s'a  rănit  grav  la braţ.  Imediat  in   B u d ap esta. Vineri  voind tinerimea  uni­
             In  acest  articol  mă  voiu  ocupa  de  asi­ căruia  de  multe-ori,  dacă  aproape  nu  tot­  Impă  atul  şi  prinţul  Adalbert  au  sărit  de  pe  versitară  şovinistă  din  Budapesta  să  serbeze
        gurarea  în  contra  mortalităţei  animalelor  do­ deauna,  odată  ce  îi  moare  vita,  rămâne  cu   caii  lor  şi  au  dat  ajutoare  împărătesei,  care  ziua  morţii  lui  Lud.  Kossuth,  au  arangeat
        mestice.                                  plugul  pe  brazdă.  Prin  mijlocul  unei  prime   se  plângea  de  o  durere  foarte  mare  la  braţ  demonstraţiuni  scandaloase pe  stradele  Buda­
             Eată  . în  scurt  economia  asociaţiunei  echitabile,  în  cas  de  accident,  plugarul cu aju­ şi  nu  putea  să  se  mişte.  Alergând  gentilomii  pestei.  Ei  au  pretins  să  se  arboreze  la  uni­
        contra  mortalităţei  vitelor  din  comuna  Pil-  torul  societăţei  de  asigurare,  scapă  de  nevoi.  împărăteasa  a  fost  transportată  pe  braţe  la  versitate,  teatre  etc. stindarde de  doliu.  După
        deşti,  judeţul  Roman.                        Din  punctul  de  vedere  însă  obştesc,   castel  şi  apoi  în  automobil  la  Berlin.  ameazi  mii  de  studenţi  s’au  dus  în  corpore
             Statutele  se  compun  din  51  articole.  importanţa  acestor  asociaţiuni  este  conside­  Medicul  chirurg  care  a  examipat-o,  a  la  mormântul  lui  Kossuth.  Poliţia a intrevenit
        Asociaţiunea,  cu  durata  nelimitată,  are  de  rabilă,  căci  din  avuţia  individuală  naşte  avu­  găsit  o  fractură  a  antebraţului  stâng.  Este  să  facă  ordine.  Studenţii  s’au  luat  la  bătaie
        scop  să  despăgubească membrii  ei  de  perde-  ţia  obştească.                     foarte  mare,  în  public,  impresia provocată de  cu  poliţia.  Mulţi  poliţişti  şi  studenţi  au  fost
        rile  ce  vor  suferi  în  cas  de  moarte  a  specii­  Ce  poate face  oare  satul  în  cas  de  epi­  acest  fapt,  povestit  de  ziare  în  ediţiuni  ex­ răniţi  greu.  Studenţii  au  aruncat  în poliţişti
        lor  bovine  şi  cavaline.  Se  consideră  ca  aso­ demii,  precum  febra  aftoasâ  în  250  comune   traordinare.  Doctorii  spun  că  pentru  vinde­ cu  petri  şi  cărbuni.  Pe  stradă  se observau  la
        ciaţi  toţi  locuitorii  comunei,  cetăţeni  români,  ale  diferitelor districte din  ţară,  cum  de  pildă   carea  împărătesei  vor  trebui  să  treacă  mai  tot  pasul  picături  de  sânge.  Au  suferit  răni
        cari  au  subscris  statutele  şi  cei  cari  se  vor  astăzi?  Nimic,  aproape  nimic.  multe  săptămâni.                     grele  15  vizitii,  21  studenţi  şi  număroşi  po­
        înscrie  mai  în  urmă  cu  îndatoririle  prevăzute   Dacă  însă  ar  exista  societăţi  mutuale de                            liţişti.  Căpitanul  orăşenesc  Boda  în  urma  ră­
        în  ele.                                  asigurări  în  contra  mortalităţii  vitelor,  ime­  Publicaţiune. Conform  ordinului co­ nilor  pricinuite  a  căzut  jos  leşinat  în  odaia
             Taxa  de  inscriere  este  de  20  bani  de  diat  ce  o  epidemie  oare-care  ar  lua  naştere  mitetului  central  al  comitatului  Hunedoara  ministrului  Szâll,  unde  se  dusese  să  facă  ra­
        vita  mare  şi  de  10  bani  de  vita  mică,  şi  va  într’o  comună  oare-care,  societăţile  de  ase­ dto  6  Martie  a.  c.  Nr.  6,  lista  alegătorilor  port  despre  ciocnirile  studenţilor  cu  poliţia.
        servi  să  întimpine  primele  cheltueli  de  înfiin­ menea  natură  din  comunele  vecine,  ar  lua  dietali  valabilă  pro  1904  se  va  rectifica  prin  Liniştea  abia  la  11  ore noaptea  s’a  restabilit.
        ţare.                                     numai  decât  măsurile  de  protecţiune,  ar  în-  subsemnata  comisiune  pe  basa  disposiţiilor  Au  fost  arestate  41  persoane,  în  mare  parte
             Taxa  de  asigurare,  socotită  pe  un  an  cunoştiinţa  autorităţile  competente,  la  nevoe  art.  de  lege XV.  1899  la  2  April 1903;  despre  studenţi  universitari.  Sâmbătă  a  fost  în  dietă
        va  fi :  pentru  un  cal  80  bani  la  100  de  lei  ar  aduce  chiar  veterinar,  pentru-că averea lor  aceasta  se  încunoştinţează  toţi  aceia,  cari  mare  scandal  în  urma  întâmplărilor  de  Vi­
        din  valoare;  pentru  vaci  şi  boi  70  bani  la  este  în  joc.  Astăzi  autoritatea  comunală,  din  posed  dreptul  de  alegător  dietal  cu  acea ob­ neri.
        100  de  lei ;  viţei  1  la  100  din  valoare  contră,  ascunde  adevărul, calcă  legea  sanitară  servare,  că  dacă  dînşii  nu  se  vor  presenta
        (art.  19).                               şi  s’au  văzut  primari  pedepsiţi  şi  suspendaţi,  înaintea  comisiunei,  susceperea  lor  în  listă   C utrem ur  de  păm ânt. In  Germa­
             Despăgubirile  se  vor  da :  a)  75  la  100   pentru-că  n’au  observat  prescripţiunile  legii.  va  urma  din oficiu.  Comisiunea de conscriere.  nia  de  Sud,  s’au  simţit  în  mai  multe  locuri
        din  valoare  pentru  vita  moartă,  socotind  la   Asemenea  societăţi  în  ţerile  occidentale  sunt  Orăştie, în  25  Martie  1903.  Friedrich  Acker,  puternice  cutremure  de pământ.  Locuitorii au
        un  Ioc  şi  preţul  pelei;  b)  85  la  100  din  va­  foarte  numeroase,  încurajate  pe  toată linia de  preşedintele  comisiunii.  alergat  spăriaţi  afară  din  case,  temându-se să
                                                  stat,  comună  şi  judeţ.                       Atragem  atenţiunea  tuturor,  că  listele  nu  cadă  casele  peste  dînşii.  S’au  simţit  cu­
        loare  pentru  vitele  tăete,  ele.  Statutele  pre­
        văd  capitole  relative  la  capitalul  societăţei,   Dacă  am  avea  pe  lângă  băncile  popu­ electorale pentru  alegerile  dietale pentru  anul  tremure  de  pământ  şi  în  Francia  şi  Italia.
        la  fondul  de  reservă,  la  administraţiunea  so­  lare  înfiinţate  şi  cari  se  vor  mai  înfiinţa,  so­ igo/ţ  să  rectifică  acum,  adecă  dela  i — i j
        cietăţei,  la  contabilitate,  etc.       cietăţi  şi  sindicate  agricole,  precum  şi  socie­ Aprilie.
             Pentru  ca  o  societate  de  asemenea  na­  tăţi  cooperative  şi  de  asigurări  agricole,  agri­
        tură  să  poată  să  îeuşească,  pe  lângă  oare-   cultura  ar  propăşi  cu  paşi  repezi  pentru  bi­  " ’   P ic a   lu i  Astor, a  archimilionarului
                                                  nele  obştesc  al  ţerii.                  american,  împreună  cu  fratele  seu,  este  oas-
        cari  condiţiuni  esenţiale  de  care  trebue  nea­
        părat  să  se  ţie  socoteală,  şi  pe  cari  le  vom   Această  I-a  societate  de  asigurare  din  pele  moştenitorului  de  tron,  din  România,
        indica  mai  la  vale,  trebue,  în  primul  rând,   Pildeşti,  trebue  încurajată  atât  de  stat  cât  şi  împrejurarea  să  esplică  aşa,  că  frumoasa fată
        să  se  cunoască cuantumul  mortalităţei  anuale   de  judeţ  şi  de  particulari.   şi-a  ales  de  viitor  soţ  pe  ministrul  Ionel
        a  animalelor  domestice  asigurate,  adecă  ris­  N’am  destule  cuvinte  a  o  recomanda  Brătianu,  fiul  marelui  patriot  român  Ioan   La  subscrisul  să  primeşte
        cul  basat  pe  statistică  pentru  ca  în  urmă  să   binevoitoarei  atenţiuni  a  fostului  şi  distinsu­ Brătianu.  E  vrednic  de  laudă  dacă  a  câşti­
        se  poată  fixa  cuantumul  cotisaţiunei  anuală   lui  nostru  preşedinte  şi  actual  ministru  de  gat  inima  frumoasei  americane,  care  mai  are   numai  decât  un  Învăţăcel
                                                                                                                                                                      f
        pe  care  trebue  să  o  plătească  fie-care  mem­  domenii,  dl  C.  I.  Stoicescul  cât  şi  a  dlui  V.  şi  o  zestre  de  40  milioane  dolari.  (ucenic)  de  meserie.   i_
        bru  asigurat  în  casa  asociaţiunei  şi  care  să   Lascar,  ministru  de  interne,  s’o  încurajeze
        serve  la  plata valoarei  vitei In  cas  de  moarte.   printr'o  mică  danie  din  fondul  epizootiilor  şi   In  consiliul  de  miniştri  s’a  hotărît,  ca   O r ă ş t i e ,   Martie  1903.
        Ori-ce  societate  care  să  înfiinţează  şi  nu  ţine   va  binemerita  dela  ţară.  încât  mă  priveşte,  alesul  sinodului  din  Arad  să  fie  recomandat
        socoteală  de  aceasta  condiţiune  esenţială  a   voiu  atrage  atenţiunea  onor.  comitet  al  so­ Monarchului  spre  întărire.         J^uref  ţpapiu,  măcelar
        prosperităţei  ei  va  avea  de  sigur  decepţiuni.   cietăţii  centrale  agricole  asupra  importanţei                                        piaţa-magistratului.
        Din  acest  punct  de  vedere,  cred  că  societă­  înfiinţării  acestei  societăţi  şi  a  înfiinţării  altor   Spornicie extra-ordin arâ. Doamna
        ţile  de  asigurare  în  contra  mortalităţei  vite­  societăţi  similare  în  diferite localităţi  din ţară.  Diculescu  din  Craiova  a  dat  naştere  zilele
        lor,  ce  se  vor  înfiinţa  la  noi  în  ţară,  vor  în-   Cred  că  slaba  mea  voce  va  fi  ascultată  şi  acestea  la  al  22-lea  copil  şi  ce  e  mai  curios,
        timpina  oare-cari  dificultăţi,  căci  datele  sta­  societatea  o  va  încuraja  acordând  o  mică  toţi  copii  îi  trâesc  şi  sunt  voinici.  De oare-ce
                                                   sumă.                                     părechea  Diculescu  este  încă  tineră  —  băr­
        tistice  lipsesc;  totuşi,  la  început,  se  pot  lua
                                                    (Jurn.  soc.  cen.  agr.)   C.  I I .  T h eo d o ra ch y.  batul  de  47,  femeia  de  38  ani  —  se  speră,
        de  basă  normele  din  alte  ţări.
                                                                                             că  numărul  copiilor  se  va  mai  spori.
            Apoi  să  mai  cere  ca  riscul  să  fie  bine
        definit.                                                                                 P u rim . De  curând  au  avut  Ovreii  săr­
        ti   Celelalte  condiţiuni  esenţiale  de  propă­     N0UTĂTI                        bătoarea  lor  mare  »Purim«,  de care  e  legată
                                                                             1
        şire  sunt:
                                                                                             istoria  următoare:  înainte  de  Christos  cu  478
            1)  Mutualitatea  oferă  avantagiile  cele   „T rib u n a“   de  nou  condam nată.  ani,  au  scăpat  Ovreii  de  mare  belea  prin
        mai  mari  acestor  feluri  de  societăţi.  Luni  şi  Marţi  s’au  pertractat  în  Cluj  proce­ ovreica  Estera,  o  fată  frumoasă,  care  a  ajuns   Casele  subscrisului  din  capul
            2)  Societăţile  să  fie  locale  şi  autonome,   sele  «Tribunei»,  încriminaţi  fiind  articolul  în  graţia  regelui  persian  Ahasver  (Xerxes),
        însă  solidarisate  între  ele,  adecă  federalisate.   «Coarda  se  întinde»  şi  seria  de  articoli scrişi  un  om  beţiv,  care-şi  alungase  nevasta.  La   uliţei  Beriiului,  cu  orâşmă  şi  loc
        Avantagiile  le  poate  înţelege  ori-cine.  Cu cât   de  dl  T.  Raica  «Politica  maghiară».  Redac­ curtea  lui  Ahasver  era  un  ispravnic  numit   de  locuinţă  pentru  ospătar,  avend
        societăţile  vor  fi  mai  număroase,  situate  în   tor  responsabil  G.  Mohan,  care  a  fost  pe­ Haman,  care  era  omul  de  încredere  al  rege­  4  odăi  din  cari  una  arangeată fru­
        diferite  localităţi  ale  ţărci,  înse  cu  interese   depsit  pentru  cel  dintâi  la  o  lună  închisoare  lui.  Haman  îi  uria  tare  pe  Ovrei  şi  a  cerut   mos  cu biliard şi  mobiliar frumos,
        solidare,  cu  atât  şi  riscul  se  împarte  şi  nu   şi  500  cor.  amendă,  ear  pentru  cei  din urmă  îngăduinţă  dela  rege,  ca  să  se  fixeze  o  z\  în   cugnă  etc,  luminată  cu  electrici­
        atinge  exclusiv  numai  societatea  unde  riscul   la  8  luni  închisoare  şi  1600  cor.  amendă  în  care  să-i  omoare  pe  toţi  Ovreii  din  ţară.   tate,  şi  avend  cugldrie,  grajd,
        are  loc,  ci  se  resfrânge  poporţional  asupra   bani.                            Intr’aceea  ura  Iui  crescit  şi  mai  tare,  când
        celorlalte  societăţi.                                                               un  Ovreu,  care  stătea  la  poarta  curţii  regale   şopron  mare
             Este  ca  un  fel  de  contra-asigurare  în   Provocare cătră public■ Direcţiunea  şi  să  numea  Mordechai,  nu  s’a  sculat  să-i
        societăţile  de  asigurare  contra  incendiului.  poştei  şi  telegrafului  cu datul  Cluj,  22  Martie  dea  lui  Haman  cinstea  cuvenită,  când  trecu   s i n   m
             Se  mai  discută  dacă  asigurarea  trebue  1903  ne  recearcă  a  publica:  S’a  făcut  expe-  pe  dinaintea  lui.  Haman  a  zis  să  se  ridice  o
        să  fie  obligatorie  sau  benevolă;  majoritatea  rinţa,  că  publicul  şi  oficiile  au  obiceiul,  că  spânzurătoare  înaltă  de  50  coţi,  unde  să’l   Pot  fi  luate  în  folosinţă  deja  dela
        este  pentru  ultimul  sistem, înse cu  condiţiune  la  adresarea  scrisorilor,  pachetelor etc. să scrie  spânzure  pe  Mordechai.  Dar’  Mordechai  era
                                                                                                                                                     1  April  a.  c.
        ca  statul  să  intervie  pentru  crearea  societă­ la  numele  locului  unde  să  trimite  epistola  şi  unchiul  Esterei  şi  sta  pe  la  poartă  ca  un  fel
        ţilor  mutuale  locale  şi  la  federalisarea  lor.  pachetul  sufixa  -n,  -on,  -en,  -ân.  Aşa  de  de  spion,  spunându-i  nepoatei  sale  cum  să   Contractul  pe  cel  puţin  3  ani.
             Este  necesar  apoi  ca  statutele  să  pre­ pildă  mulţi  scriu  în  loc  de  Tura,  Vaja,  Râd,  se  poarte  cu  regele  şi  dându-i  sfatul,  ca  nu
                                                                                                                                                 A  se  adresa  subscrisului
        vadă  măsurile  necesare  în  contra  fraudei  Bât,  Topolya,  etc.:  Tur-ân,  Vaj-ân,  Rod-ân,  cum-va  să-i  descopere,  că  ea  e  Ovreică.
        atât  de  facilă  în  asigurări.  Fondatorul  socie­ Bat-on,  Topoly ân  etc.  Prin  aceasta  se  pro­  Şi  după  ce  Estera  intrase  de-a  binele   George Bogdănesoa, propr.
        tăţei  de  as gurare  agricolă  din  Pildeşti,  pe  duce  multă  confusie,  căci  dau  numele  altor  în  graţiile  regelui  şi  se  făcuse  chiar  regină,   în  Orăştie  (Szâszvâros).   „
        viitor  poate  să  aibă  oare-cari  decepţiuni  în  comune,  deosebite  de  numele  Tura,  Vaja,  cu  ocasiunea  unui  ospăţ  regele  după  ce  s’a   3 -
        resultatele  obţinute,  însă  nu  este  mai  puţin Râd,  etc.  In  interesul  siguranţei  şi  punctuali­ îmbătat  bine,  o  întrebă ce  cere,  căci  el  îi  dă
   1   2   3   4