Page 2 - Activitatea_1903_04_14
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 14
pedecă, ba ocroteşte îndeajuns înteme c., după 10 ani 1100 c., după 15 ani 1200 c., vor avea să plătească taxa şcolară pe an, de mis representanţii sei spre a ţinea cursul de
ierea băncilor Raiffeisen la noi, în cea după 20 ani 1300 c., după 25 ani: 1400 c., cât 24 cor. altoit pomi. In aceeaşi zi s’a ţinut şi adu
după 30 ani 1500. Concursul pentru primirea în şcoalele narea generală a băncii de credit şi eco
mai curată formă. Şi aceasta va asigura
Directorilor dela şcoalele cu 6 învăţă de oficeri la honvezi, a apărut zilele trecute. nomii >Brădetul«. Orlatul, ca puţine alte co
o glorie neperitoare autorului legii şi
tori remuneraţie d e 600 cor; ear’ celor In cl. I a şcoalei reale superioare de mune, a avut fericirea a saluta drept oaspeţi
adevăratului întemeietor al băncilor noa dela şcoalele cu cel puţin 3 învăţători honvezi se recer patru clase de gimnasiu sau ai sei, pe conducătorii a două aşezăminte e-
stre populare. 400 cor. şcoală reală sau civilă; în cl. I a academiei conomice, chemate a lucra mână în mână.
Redăm cuvintele preotului german Apoi chiar şi remuneraţiunile directo „Ludovica" se recer opt clase de gimnasiu Comitetul central al reuniunii agricole
Wuttig, administratorul tovărăşiilor lui rilor să încorporează la salar, cu drept de sau şcoală reală. a avut de representanţi la acest curs pe pre-
pensiune. Sunt mai multe locuri gratuite, apoi cu sidentul reuniunii dl Dem. Comşa, secretarul
Raiffeisen din Tiiringia privitoare la ca
Acum să vedem şi plăţile învăţătorilor jumătate taxă şi cu taxă întreagă. Victor Tordăşianu, din centru; pe membrii
pitalul propriu indivisibil:
confesionali: Salar fundamental 600 c., după Terminul de suplicat e de 15 Maiu n. din comitet dnii Ioan Popescu, proprietar în
Ce belşug de binecuvântări poate 5 ani 700 c., după 10 ani: 800 c., după 15 a. c. Cei-ce se interesează, află condiţiile mai Sibiel, Dr. Ioan Stroia, protopresbiter şi pe
isvorî din acest capital, ce trebue oco ani: 900 c., după 20 ani: 1000 c., după 25 pe larg la ori-care gimnasiu sau şcoală civilă. nou numitul membru, dl Petru Draghits, prim
lit cu un zid de aramă faţă cu patima ani: 1100 c., după 30 ani: 1200. Deci învă Concursul pentru primirea în institutul pretor în Sălişte. (In parantase fie zis: am
ţătorul conf. abia la 30 ani ajunge la salar pentru creşterea fiilor orfani de oficeri, în aflat, că comitetul central în ultima sa şe
lăcomiei şi egoismului membrilor în
de 1200; pe când învăţătorul de stat ajunge cele două academii militare şi în institutele dinţă a instituit, cu reserva aprobării adu
parte spre binele întiegei tovărăşii, sub
la acest salar cu anul al 5-lea. Ce mare di de creştere de fete de oficeri se găseşte la nării generale proxime, în postul de vice-
condncerea creştinească pricepută a func ferinţă de ani şi de salar. ori-care şcoală normală, civilă sau poporală president, la locul devenit vacant prin moar
ţionarilor ei. Cvartirul învăţătorului confesional: superioară. tea mult regretatului fost vice-president Dr.
El trebue să fie reservorul, din După articlul de lege al XXVI. 1893, D. P. Barcianu, pe vechiul membru în comi
care să se reverse cu îmbelşugare va învăţătorul conf. trebue să capete cvartir în tet, căpitanul Pantaleon Lucuţa, ear în locul
natură, constătător cel puţin din 2 odăi pa- f Ioan Rusu. acestuia pe dl P. Dragits).
lurile binecuvântării peste întreaga vi-
dimentate, bucătărie, cămară, pivniţă şi gră înainte de a se începe cursul, repre
eaţă socială şi economică a sătenilor.
dină de 1/2 jugăr de pământ; dar’ chiar şi sentanţii reuniunii au asistat la serviciul di
Sub o administrare cum se cade nu-şi la cvartir învăţătorii conf. sunt scurtaţi, căci In zorile zilei de 2 April n. a trecut la vin, încheiat cu o frumoasă predică despre
vieaţa cea eternă Ioan Rusu, medic comunal
poate cineva închipui, sîmburii câtor nu capătă cvartir amăsurat recerinţei legei păcat, rostită cu rară vervă oratorică, de ti-
în Brad, cassariu la «Crişana», membru al
bunătăţi au rodit prin aceasta, câte rele amintite. Ear’ unde nu este cvartir în natură, »Asociaţiunei pentru literatura română şi cul nărul şi zelosul paroch, dl Decei.
n’au fost înlăturate sau cel puţin câte li se rescumpără, în bani, abia câte 60—80 tura poporului român», „Societăţii pentru cre Cursul s’a ţinut în una din şalele mai
c. anual. Tot aşa de rău stau bieţii învăţă mari ale şcoalei, care abia a încăput pe par
instituţiuni pentru tămăduirea morală- area unui fond de teatru român" etc., lăsând
tori conf. şi cu remuneraţiunea de directori. ticipanţi: preoţi, învăţători, notari, primari,
religioasă, nu pot fi întemeiate toate în profund doliu pe neconsolabila şi credin
La multe şcoaie conf. nu există remunera- economi şi copii de şcoală.
sub paza Domnului, sub a cărui mână ţiune de director; ear’ unde există abia cioasa sa soţie Ecaterina Rusu n. Puticiu. Presidentul reuniunii, dl Dem. Comşa,
Osemintele fericitului defunct s’au de
şi aci stau toate. 60—80 c. anual, dar nu cu dreptul de a fi bineventând pe participanţi, scoate în relief
pus spre odichnă eternă în cimiterul biseri-
încorporată la salar ca să aibă valoare la cultura pomilor, asupra căreia ţine o prele
( „Albina“ ) I . P etrăşcoiu. cei gr.-or. din Brad la 4 April n. cu mo
pensiune. Dacă acum vom considera marea gere formală. Aduce cuvinte de laudă cor
destia şi cumpătarea dispusă prin testamep-
diferinţă între salarele învăţătorilor de stat pului învăţătoresc din Orlat şi îndeosebi în
tul repausatului, dar’ cu stimă şi veneraţiune,
şi a celor conf., apoi plângerea multora că văţătorului I. Stoia, încredinţat cu conduce
însoţit de amici şi cunoscuţi număroşi.
Plăţile învăţătorilor de stat — avem mare lipsă de învăţători confesionali, rea şcoalei de pomi, care într’o singură zi
Ioan Rusu a fost un caracter catonian.
şi că mulţi învăţători români după ce cu concursul elevilor sei a altoit nu mai pu
şi ale celor confesionali. Model de energie şi omenie.
au absolvat pedagogia nu se mai aplică la ţin de 400 pomi.
Venit în Zarandul clasic din Uioara-
şcoala conf., ci trec la şcoalele de stat, ca Atât dl Comşa, cât şi dl învăţător I.
murăşană pe la 1864, întărit prin legătura
Ca să se vadă marea diferinţă dintre mai bine organisate referitoare la salare, apoi Stoia, altoesc mai multe zeci de pomişori
salarele învăţătorilor de stat şi a celor con nu trebue să ne prindă mirarea, că nu să cununiei cu consoarta Ecaterina Puticiu, a diferiţi. Ar fi să mă extind prea mult voind
fesionali, comunic unele date extrase din aplică la şcoalele conf. Până ce un atare în fost în toată vieaţa sa un fiu devotat al nea să amintesc şi numai în treacăt despre toate
mului său.
monitorul oficial învăţătoresc din comitatul văţător a percurs cel puţin 4 cl. gimnasiale lucrurile folositoare, despre cari dl Comşa
nostru nr. 6—1903, Taniigyi-ErtesitS. sau civile şi până ce a absolvat pedagogia, Om muncitor şi cruţâtor, dar’ fără des ne-a vorbit de data aceasta.
Plăţile învăţătorilor de stat sunt siste- a secat punga părinţilor ; şi după ce să vede cendenţi direcţi, averea sa însemnată între înainte de încheiere, secretarul reuniunii
misate după norma oficianţilor de stat. Mi în posesiunea diplomei de învăţător caută împrejurările noastre, prin testamentul seu dl Tordăşianu, ne pune la inimă spriginirea
pregătit de notariul public regesc din Abrud
nistrul reg. ung de finanţe, în 14 Febr. a. c. aplicare acolo unde află mai bune mijloace reuniunii, acest aşezământ, creat anume pen
a pus pe masa dietei respectivul proiect de de existenţă. în limba română încă prin Iulie 1900 şi în tru a chibzui asupra căilor şi mijloacelor, cari
tărit prin codicilul, pregătit cu not. public
lege. Plăţile învăţătorilor de stat el. pop. Ca şi şcoaleior conf. să nu le lipsească tind la bunăstarea şi înflorirea ţeranului
regesc, din Baia-de-Criş în vara anului 1901,
din grupa a VUI-a s’au statorit în modul învăţătorii şi ca să aibă învăţători desteri şi nostru.
— a testat’o parte fondului gimnasiului pu La fine s’au împărţit între economi 250
următor: cu atragere spre această carieră spinoasă,
blic român gr.-or. din Brad, parte Asociaţi- meri şi 100 peri pădureţi şi mai multe sute
Salar fundamental 1000 cor., după 5 este necesar, ca autorităţile superioare conf.
unei. Pe seama văduvei a dispus dreptul mlădiţe de altoit şi câţiva altoi, meri pătuli.
ani: 1400 c., după 10 ani 1500 c., după 15 şcolare să afle mijloace de înmulţirea salare-
de usufruct până va trăi, ear’ după trecerea Directorul şcolar, dl Ioan Giurgiu, mul
ani 1600 c., după 20 ani 1700 c., după 25 lor învăţătoreşti peste suma de 600 c. anual
ei la cele eterne, averea testată gimnasiului ţumeşte în numele comunei pentru onoarea
ani 1800 c., după 30 ani: 2000 c. pe care o acoardă deja legea, să se apropie
va trece în posesiunea fondului gimnasial, dată Orlatului şi doreşte conducătorilor reu
Relut de cvartir: 600, 420, 360, 300, de salarul fundamental de 1000 c. anual
ear’ din cea testată Asociaţiunei se va com niunii multă fericire.
200 c. învăţătoarelor dela asilele de copii pentru şcoalele de stat.
pune „fundaţiunea Ioan Rusu şi Ecaterina
plată fundamentală, 900 c., după 5 ani: 1000 Referitor la acest obiect ar cădea primo La masa dată în restaurantul Hits, pe
Rusu n. Puticiu", din ale cărui venite 30°/o lângă frumoase cântări, s’au ţinut şi discur
loco încompetinţa reuinunilor şi conferinţelor
se vor capitalisa, ear’ restul se va distribui suri frumoase.
fiinţă cu Tatăl, a biruit puterea locaşului învăţătoreşti conf. gr.-or. şi gr.-cat., ca acelea
ca stipendii studenţilor români, cu iubire Spin.
morţii şi cu moartea sa a mântuit lumea. din sinul lor să ceară dela respectivele con-
de limba maternă, fără deosebire de con
El, cel-ce e însuşi Iubirea, pe care a propo- sistoare crearea unei legi, care aprobată şi
fesiune.
veduit-o cu fapta şi cu cuvântul, a venit în de guvern să asigure înmulţirea salarelor în- Sfat cu moş George, —
Executor testamentar a instituit pe „ac
lume ca să aducă pacea şi bunavoire între văţâtoreşti după norma dela şcoalele de stat.
tualul director gimnasial din Brad", care e despre „Băncile populare".
oameni şi ne-a învăţat să iubim pe deaproa- „Cine are urechi de auzit, să audă".
dl George Părău.
pele nostru ca pe noi înşine. Prin el ne-a
„Rev. Bistriţei.“ Binecuvântată fie memoria fericitului
venit nădejdea mântuirii şi a răsplăţii veci-
binefăcătoriu al neamului seu, care cu cu Doamne, nepoate, ştii că eri am
nice după binele şi răul ce l’am făcut trăind
vântul şi cu fapta a dat semenilor săi exem
pe lume. Şcoala de cădeţi. plu de a jertfi tot prinosul muncei lor cins fost şi eu la şcoală la întrunire unde
Lui D-zeu care-a înviiat din morţi, Lui era o sumedenie de lume; nu mai
tite pe altarul culturei naţionale! O astfel
îi aducem noi creştinii la Paşti cântece de de faptă măreaţă ridică pe fericitul Ioan vorbesc de învăţători, cari se aflau
biruinţă şi de laudă. Cununa făcută din mlă- Cu începutul anului şcolar 1903/4 (pe Rusu întră nemuritori şi-i asigură atât lui vre-o 15 !
diţă cu muguri de salcie e cununa ce se dă la mijlocul lui Sept.) se vor primi în cursul
cât şi neconsolatei sale văduve binecuvânta
biruitorului Domn, care a ispăşit păcatele I al acestei şcoaie militare vre-o 50 de as Ce-o fi mai însemnând şi asta, nu
rea posterităţii: vieaţa cea eternăI
lumii. Ear oul roşu e jertfa ce-o aducem în piranţi. ştiu; dar am văzut că se vorbesc de
In pace I
tru lauda şi prea mărirea nebiruitului Domn. In cursul II şi III se vor primî aspi multe şi bune; toate spre folosul nos
„T. R."
Iată-1, lumină din lumină şi D-zeu adevărat, ranţi numai întrucât vor fi locuri disponibile, tru. Ba de îngrijirea vitelor, ba de
ieşind din mormânt să vestească puterea sa ear în al IV. nu se fac primiri. munca câmpului, ba să venim mai des
celor-ce au ochi să vadă şi urechi să audă Condiţiile primirii se pot cere dela nu Cursul de altoit pomi din Orlat.
dar mai ales suflet ca să ’nţeleagăl mita şcoală militară, trimiţând nainte 40 fii. la sf. Biserică spre a ne ruga Celui
înălţător de inimi e gândul, că D-zeu plus 5 fii. porto. de sus să ne ajute şi câte...
în marea sa milă, a căutat însuşi să ne arate Petiţiile de primire sunt a se înainta la Razele dulci şi călduţe ale soarelui în Una însă mai de frunte ca toate...
calea mântuirii, că D-zeu ne iubeşte într’a- comanda şcoalei, cel mai târziu până Ia 15 cep a da vieaţă naturei, totul te chiamă la n’am putut-o bine înţelege... bancă,...
tâta şi ne-a iubit aşa de mult, încât şi pe August a. c., nici lntr’un cas însă înainte de muncă. Pentru harnicul econom se deschid şi mai nu ştiu cum...
unicul seu fiiu şi-l-a dat pentru mântuirea primirea certificatului de studii asupra între felurite căi, pe cari, dacă le bate de cu vreme,
noastră. Intre ai sei a fost, şi ai sei nu l-au gului an precedent. In condiţiile de primire cu începutul primăverii, bun drum îşi croeşte »Populară«, moş George.
cunoscut, de-aceea a rămas în întunerecul la şcoalele de cădeţi c. şi reg. întră cu anul pentru îmbunătăţirea gospodăriei sale. Câr — Da... da... nepoate, »Bancă po
lor. Dar noi creştinii l-am cunoscut: şi eată următor următoarele inovări: macii reuniunii noastre agricole, ca buni eco pulară... »Ar fi o binefacere D-zeiască
lumină d-zeească e în sufletele noastre şi va a) Procurarea obiectelor de înzestrare nomi şi-au început şi ei rodnica activitate, nepoate, să se facă aidoma! Mă tem
fi, câtă vreme vom merge pe căile Domnu enumărate în regulament (6 garnituri de schim în folosul ţeranului nostru, de cu primăvară. nepoate, să nu fie vre-o păcăleală... şi
lui. Căci zis-a Christos cătră Toma: Tu crezi buri şi mănuşi şi o păreche de cisme) nu se Problema lor a adauge aproape în fiecare zi să nu rămânem din gol cu pielea...
pentru-c'ai văzut, fericiţi cei-ce n’au văzut şi mai cere dela părinţii sau tutorii aspiranţilor. la activul reuniunii, îşi are efectul seu bine Ş’apoi de unde parale în vremea asta!
totuşi cred. b) Aspiranţii lipsiţi, având certificate de făcător şi asupra noastră, a economilor. şi chiar aşa, ce înţelegi cu un leu pe
şcoală foarte bune, dacă vor trece esamenul Duminecă, 29 Martie n. c. comuna Orlat
(„Albina") G. Cofbuc.
de primire cu resiiltat general foarte bun, nu a fost locul, unde reuniunea agricolă şi-a tri lună; 12 lei pe an?,.. Nimica toată. Nu
