Page 3 - Activitatea_1903_04_14

Nrul 14 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

mai scoţi sărăcia din casă cu atâta, că apoi Dumnezeu să ne ajute, s’o înce­ ştie ce estă frica în răsboiu... Cât de bine pentru ţăran. Multe din aceste sărbători mici
prea anapoda s’a încuibat, vorba ăluia: pem şi noi. cunoaşte marele căpitan pe soldatul români sunt ele aproape 140, nu au nici o basă în
legile bisericeşti, ci numai în datinile locale
»cu un rac tot s6rac...« Fiind-că Duminecă s’a sorocit, că
Tricolorul românesc roşu-galben- Ancheta a hotărît ca în aceasta privinţă să
Eu cred, nepoate, că’s dodii... cu şi la noi să se alcătuiască o aşa „Bancă
vânăt, se ştie că e un ghimpe în ochii mul­ se adreseze sf. Sinod, care se dee preoţimei
istoria asta, cum iar o uitaiu... populară", apoi, voiu veni şi aduce şi
tor concetăţeni de ai noştri. De multe-ori îndrumarea, ca să explice poporului şi să-l
— «Bancă populară«, moş Ge- eu cei 12 lei partea mea, ba o să iau gendarmii l’au rupt ori-unde l’au găsit, chiar clarifice asupra adevăratelor sărbători basate
orge. şi pe ale fiu-mio ca nepus în masă, şi din portul fetelor şi ficiorilor, pe unde se pe canoane. Totodată organele poliţiale şi
— Taman!.. Fiind-că n’am putut cu toate că ei n’au fost acasă Dumi­ poartă brâne ori brăcile de aceste colori. comunale au fost făcute atente că nu au
bine înţelege comedia aceasta, veniiu necă, ca să fie la întrunirea dela Dar uitaţi-vă minune. Zilele trecute, Sâmbătă nici un drept de a interzice poporaţiunii
şi Duminecă, au venit din Budapesta la Cluj lucrul de bună voe în zile de sărbători bă­
la d-ta, nepoate, s£ i dau de rost. şcoală.
peste 300 studenţi tineri, de câte 12—16 ani. beşti.
— Bine ai făcut, moş George. Vezi, nepoate, sunt multe lucruri
Ei au venit dela staţiunea căii ferate până
Făceai mare greşală de nu veneai; căci bune şi uşor de făcut la noi: dar’ n’a în oraş pe jos, în rînd cătănesc, doi cu doi, Bancnote false de 10 cor. Falsifi­
catele cele mai noue de 10 cor. sunt făcute
ori că ai venit la urmă, ori poate n’ai avut cine ne desluşi; alte ori am fost având dobaş pe lângă ei. Era frumoasă pri­
cu ajutorul fototipiei, fiind foarte succese.
prea băgat de seamă. păcăliţi. Dar, de acum cred că o să velişte să vezi în şir 30 de cătănuţe, fără
— Cel întâiu am venit şi cel la le facem pe şartul lor... Bine ziseşi puşcă şi sabie, câri toţi purtau o şepcuţă, Numai hârtia pare unsuroasă la pipăit. Un
vânătă ca cerul şi toţi erau încinşi cu brâu alt semn de recunoaştere a falsificatelor e
urmă am eşit, nepoate; dar să vede d-ta, nepoate, că când e bună-voinţă
lat de tricolor, toşu-galbăn-vânăt. (Acestea tiparul cifrelor de serie şi numeri; coloarea
că n’am priceput, cum o şi spuseiu să mişcă şi munţii din locul lor. Mul­ e roşie ca chinovarul şi se poate spăla cu
sunt şi colorile oraşului Budapesta). Le ste-
dela început. ţumesc, nepoate, că mă lămurişi şi tea aşa de frumos! Tinerii oaspeţi au petre­ apă. Până acum s’au aflat falsificate cu ur­
— Apoi, uite cum merge treaba, noapte bună. cut 2 zile în Cluj şi au pus la statua regelui mătorii numeri: Seria 1292 nr. 080028 şi se­
moş George? — Noapte bună, moş George. Mateiu Corvinul o cunună de flori cu două ria 1269 nr. 072455 — nr. 072459.
— Numai te rog, nepoate, s’o iei (» Albina <) IV. S r a d e a petele late, una cu tricolor roşu-alb-verde, şi M edicină contra racului. Din Aus­
pe curpăn. Cărăpceşti-Tutova. cealaltă roşu-galbăn-vânăt. Cununa stă şi a- tralia să trimite o ştire în Germania, că în
cum la picioarele regelui Mateiu, care se ştie
— Planul, moş George, e că în că era de sânge românesc, şi mulţi neştiu­ Oneensland doi bolnavi de rac (o boală care
fie-care comună s6 se facă câte o „Bancă TRIFO IU L. tori de carte se miră cum au ajuns colorile te duce la moarte sigură) au fost tămăduiţi
cu un fel de zăhar numit melas. De curând
populară", de unde la nevoe fie-care româneşti acolo.
au mai venit veşti adevărate de atestate me­
s6 găsească să se împrumute cu 20, Trifoiul este mai de multe feluri: trifoiu dicale, că într’un spital unde erau mai mulţi
30, 50 şi chiar 100 lei, spre a-ţi cum­ alb sau sălbatec (trifolium prattnse), trifoiu „C ălindarul Poporului“ confis­ bolnavi cu rac în stomac, şi de vieaţa cărora
păra numai cele trebuitoare în ale plu- roşu (tritolium pratense sativum) şi trifoiu cat. Mercuri după ameazi, la orele 4 s’a pre- mai mulţi medici abziseră, au fost deplin vin­
încarnat (trifolium incarnatum). Dintre aceste sentat la tipografia ziarului «Tribuna» din
găriei: ca strângerea pânei, procurarea decaţi cu melas.
trei feluri, cultura trifoiului roşu este cea Sibiiu judele de instrucţie Gâdri, însoţit de
de seminţe, plug, boroană, boi ş. a., subprocurorul Preineszberger şi de asistenţă De-ar da Dumnezeu, să fie adevărate
mai răspândită.
nu să umbli 5—6 zile până să iei bani poliţială. Judele de instrucţie a cerut estra- ştirile, căci multe vieţi s’ar cruţa şi pe la
Trifoiul roşu se cultivă pentru nutreţul
dela Credit, ori să dai sută pe sută pe verde sau uscat, ce’l dăm animalelor de casă. darea «Călindarului Poporului» de pe anul noi, căci boala aceasta seceră atâtea şi atâtea
curent, apărut în tipografia «Tribunei» pe victime.
la cămătari... Cerinţele mai însemnate, sub care el să poate
motivul, că conţine agitaţie contra statului.
— D’apoi parale de unde? desvolta mai cu succes sunt: pământul, să­ Zece esemplare din acest calendar, încă ne­
— Acuşi, moş George! Tot dela mânţa şi planta umbritoare, cu care se vândute, au fost confiscate. Va să zică nu M oartea groaznică a unei fa ­
seamănă. m ilii. Cetim în »G. T.«: In comuna Beri-
noi, şi eată cum: Noi suntem 200 lo­ trece zi fără surprinderi. «Frumoasă* surprin­
Cu privire la pământ, trebue să ne voiu (comitatul Făgăraşului) s’a întâmplat ur­
cuitori, dintre cari punem bani numai dere de Paşti!
însemnăm acea împrejurare, că acela înainte mătoarea catastrofă: Intr’una din serile tre­
100. de a se cultiva trifoiul în el, trebue să fi cute pădurarul Laufer şedea cu nevasta şi
— Tăman aşa, nepoate. fost sau ogor, sau să fi fost cultivat cu oare­ Petreceri. Tinerimea română din Li- copii la cină. De-asupra mesei era atârnată
care plantă de sapă, astfel ca să fie cât se pova şi jur învită la producţiunea musicală- o lampă de un cârlig ce se afla în tavan.
— Vom da un leu pe lună de fie­
poate mai bine curăţit de buruiană. teatrală ce se va arangia a treia zi de Paşti De-odată s'a rupt acăţătoarea şi lampa a că­
care.
Sămânţa de trifoiu se poate semăna în sala cea mare a hotelului «Archiducele zut pe masă, spărgându-se. Gazul (petroleul)
— De căciulă, nepoate. peste vară ori-şi-când. De regulă se seamănă Iosif» din Lipova. După producţiune urmează s’a aprins şi stropind pe d-na Laufer şi pe
— Da, moş George, cari fac 12 şi ea primăvara, ca şi celelalte seminţe de dans. Se vor preda piesele «Rămăşagul* şi cele trei fetiţe au început să le ardă hainele.
lei pe an; ear’ la toţi 1.200! Cu câte primăvară. Semănatul se face în deobşte în «Paracliserul* sau «Florin şi Florica*. Pădurarul, a luat în braţe mai întâiu pe co­
1 leu nu se face ispravă, cum ziseşi; holdele de toamnă. Dacă însă sămânţa de — Corul bis. gr.-or. din Săcărâmb aran- pila cea mai mărişoară, în etate de 8 ani
dar’ cu 1.200, moş George? trifoiu se seamănă cu o semănătură de pri­ giază o producţiune declamatorică-musicală, vrând s’o scape. Intr’aceea nu băgă de seamă
măvară, precum e oizul, ovăsul, mălaiul ş. a. în 25 April n., sub conducerea dlui înv. Ioan că şi hainele lui prinseră foc. Repede rupse
— Ce vrei nepoate! cam ai drep­
atunci se seamănă mai întâiu sămânţa plantei Jula. Venitul curat e destinat pentru fondul hainele de pe copilă şi le aruncă în odaie.
tate... corului.
umbritoare şi numai după aceea cea de tri­ De acestea s’au aprins covoarele şi perdelele
— Banii puşi să dau tot la noi, foiu. Pe un hectar trebue tot atâta sămânţă şi s’a făcut un fum în casă, încât pădurariul
cu procente de 1% Pe lună, adecă 12 ca şi de lucernă. Procesul „ C ărţii de aurt( se va însuşi a trebuit să easă afară, ca să nu se
pe an; nu sută pe sută, moş George! Trifoiul se întrebuinţează atât ca nutreţ pertracta la Curie, în urma recursului de nu­ năduşească. Hainele lui ardeau atunci cu pară
— Aşa-i nepoate; d’apoi ajunge verde, cât şi ca nutreţ uscat. Ca nutreţ verde litate dat de dl apărător, în 30 April n. mare. Slugile au alergat după apă, pe când
să se împrumute toţi? Nu, căci nu se dă vitelor la început, amestecat cu paie s’au întors însă toată odaia era cuprinsă de
sau cu fân mai rău, ear’ ca nutreţ uscat, li Orbii vor vedea. Petru Stiens, renu­ flăcări. Locuinţa pădurarului fiind departe de
odată toţi au nevoe, moş George 1 mitul savant, se zice că a aflat un aparat, sat, n’a putut veni nimeni în ajutor. Slugile
se poate da şi neamestecat cu alte nutreţuri.
— Ai dreptate nepoate!., unde cu ajutorul căruia orbii pot vedea, fără să în cele din urmă au reuşit a stinge focul,
Dacă trifoiul să dă la vite, ca nutreţ verde,
mă duceam eu cu gândul! atunci trebue cosit totdeauna, când e deplin aibă lipsă de ochi. Referitor la această des­ ear cele trei fetiţe se făcuseră într’aceea
— Celor cari pun, cât să împru­ svîntat, căci dimpotrivă, dacă se ţine şi ceva coperire iată ce zice medicul Case: După-ce scrum, ear’ pe părinţi i-au scos plini de ar­
mută, şi pe cât timp, se ţine o soco­ mai mult, se încreţeşte şi mucezeşte. Dacă profesorul Stiens m’a condus intr’o odae în­ suri şi leşinaţi. Ştirea despre această nenoro­
teală, moşule, şi se dă chitanţă în toată s'ar întâmpla, ca să se umfle vitele de trifoiu, tunecată, mi-a legat bine ochii. Neputând cire s’a lăţit ca fulgerul şi veneau oamenii
atunci le legăm un lemn ceva mai gros în astfel vedea, am auzit numai, cum dînsul să vadă cele întâmplate. A venit şi doctorul,
forma. umblă prin odae şi aprinde un chibrit, apoi care i-a deşteptat pe cei doi nenorociţi din
gură, ca să o poată ţinea tot deschisă şi ast­
— Eu credeam că-i cam aşa... se apropie de mine. Deodată îmi pune la leşin, dar în zadar, căci femeia a murit până
fel le preumblăm, până când se desumflă. i
acum m’am desmeticit eu nepoate, că Cultura trifoiului ţine pe unul şi acelaş frunte un aparat. Imediat începu să se facă dimineaţa, ear’ bărbatul s’a mai chinuit până
numai aşa o să ne scăpăm de cei-ce pământ câte 2—3 şi chiar 5 ani, ear' după lumină înaintea mea şi puteam deosebi lu­ la ameazi, când şi-a dat şi el sufletul. Pe
crurile din odae, deşi eram legat la ochi, toţi cinci i-au înmormântat de-odată cu mare
iau câte două piei de pe un bou. Şi ce se răreşte, se rupe şi se seamănă cu o-
mai întâi numai ca prin sită, apoi tot mai jele.
n’o să mai păţim ca Rusul cu cojocul, semănătură de toamnă sau de primăvară
Sămânţa de trifoiu se adună de regulă din bine, până-ce vedeam bine de tot, ca şi cu
care s’a dus la un cămătar Evreu să ochii. Mult însă na durat aceasta stare, căci — Circulaţiunea notelor de stat şi
a doua cositură.
împrumute o rublă; i-a cerut camătă profesorul Stiens m’a deslegat la ochi, ear o bancnotelor în v . a. Terminul ultim
I . Oeorgescu. pentru circulaţiunea şi schimbarea notelor de
altă rublă şi la plecare i-a zis bietului aparatul l’a ascuns. Dînsul mi-a spus, că nu-i stat şi de bancă în v. a. este următorul:
Rus ca să’i plătească camăta — pro­ mare minune, ca omul să vadă fără ochi.
Ochii au numai menirea, să prindă chipul La cassieriile statului edarea şi schimba­
centul — înainte, că aşa e regula, şi rea notelor de stat â fl. 5.— şi fl. 50.— v.
NOUTĂŢI obiectelor şi să le conducă la creeri. Dacă
i-a dat rubla înapoi, şi ca să ştie sigur a. a încetat cu 1 Septemvrie 1901. In circu­
ai vr’un aparat, care însuşi să prindă chipu­ laţiunea privată obligamentul de a primi
că-i va aduce rubla împrumutată, să-i rile obiectelor şi să le conducă la creeri, nu aceste note de stat ca mijloc de plată a în­
Soldatul rom an în răsboiu. M.
lase amanet cojocul. Bietul Rus, fără mai e trebuinţă de ochi. Inventatorul ţine cetat cu 28 Februarie 1903. Cassieriile şi
Sa Regele Carol al României a inspectat zi­ oficiile statului însă sunt obligate a primi
să-şi dea seama, îi lasă şi cojocul şi totul în secret, până se va convinge pe de­
lele trecute şcoala militară de infanterie şi notele â fl. 5 şi fl. 50 ca mijloc de plată
pleacă. Pe drum, începe a se scărpina cavalerie din Bucureşti, cu care ocasiune a plin, că aparatul seu poate reda orbilor ve­ până la 31 August 1903. Banca Austro-
derea. Unngară este obligată a schimba notele a-
în cap şi gândind zice: »Măi, când pus elevilor mai multe întrebări, din limba
cestea fără nici o detragere, atât la filialele,
m’am dus la Evreu să mă împrumut franceză, topografie, geografie, fortificaţie, hi- Reducerea sărbătorilor în R u ­ cât si la centralele sale, dela 1 Septemvrie
nu aveam parale, dar aveam cojoc. A- gienă, etc. întrebând pe un elev despre ro­ sia. In ancheta ce s’a ţinut la ministrul de 1903 până la 31 August 1907.
lul şanţurilor în răsboiu, răspunsul primit nu agricultură rusesc, în care s’au discutat lip-
cum n’am nici parale nici cojoc, leha­ Bancnotele ă fl. 10 — v. a. se rescumpără
a fost destul de precis, de aceea M. Sa la sele industriei economice, între altele s’a la centralele Băncii Austro-Ungare până la
mitea. S’a dus şi ’şi-a luat cojocul şi
completat, spunând în faţa tuturor elevilor, sulevat ideea că ar fi numai decât de lipsă 31 August 1903; la filiale obligamentul acesta
nu s’a mai împrumutat. a încetat cu 28 Februarie 1903. Dela 31
in ton maiestos şi părintesc, că: Şanţurile să se întreprindă oare-care măsură pentru
— Adevărat aşa e, moş George! n’au servit nici-odată Românilor ca loc de reducerea numărului mare de sărbători, cari August a. c. până la 31 August 1909 Banca
Austro-Ungară răscumpără bancnotele â fl.
— Cele glăsuite de d ta, nepoate, pitulare, din causa fricei; ci numai ca adă­ picând tocmai în timpul când economia cere 10— v. a. numai pe lângă o petiţiune ne­
şi cele dela întrunire, de vor fi aidoma, post raţional. Pentru-că soldatul român nu cel mai mult lucru, sunt foarte păgubitoare timbrată, înaintată prin ori-care filială a sa.