Page 1 - Activitatea_1903_04_15
P. 1
Anul III. O răştie, 23 Aprilie n. 1903. Nr. 15
INSERŢ1UNI: ABONAMENT:
ACTIVITATEA 4 coroane.
se plătesc cu preţuri fonrt ■ Pe an 6 cor. pe Va an 3 cor.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a.seadresa
redacţiei şi acelea nu sâ îna
poiază. Pentru Rom ânia şi strSinătate:
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
zStori şi resoluţi la ori şi ce jertfă. ar Şrebui puşi pe Răvaş, ca să fie cu cei-ce sau cu graiul, sau în scris, publice se
0 lamentare. In laturi cu pasiunile şi interesele noscuţi de obşte precum şi toţi paşii ocupă cu chestia pomenilor.
Răspuns la această prea momentuoasă
egotstice I In tartar cu naturelele de lor, întreprinşi singur numai din punct
întrebare, sunt modestele expuneri ale mele,
linguşitori, cari sunt viermii, ce pe de vedere al interesului propriu.
ce urmează:
Pe la începutul lui Octomvrie a ascuns rod şi sfărîmă arborele exis- Dacă aceasta s’ar profesa pretu- Ca unul care vieţuesc în mijlocul po
anului 1830, s6 plângea în una din tinţei noastre / tindenea şi în mod sistematic, am porului, dar mai ales ca preot, am putut ve
celea trei foi române de pe atunci, un Numai pe aceia, cărora le zace stârpi, cel puţin de pe acum, lamen dea, precum am şi văzut şi precum poate
român faţă de nepăsarea cărturarilor la inimă folosul, luminarea, onoarea tările oamenilor de cinste şi învăpă vedea fiecine dacă se uită cu totdeadinsul,
în ce priveşte cetitul foilor. şi gloria naţiunii, sg-’i avem înaintea iaţi pentru binele comun al neamului lor. că poporul nostru de rînd face pomeni după
morţii sei nu cu scop de binefacere pentru
Să provoacă la sîrguinţa şi oste- ochilor, si-i scutim şi sg ne îngrijim cei flămânzi şi setoşi, ci le face curat numai
nelele ce ’şi-a dat în jurul cunoscuţilor pentru subsistinţa lor. în semn de pioasă aducere aminte de res
săi cu scop să prenumere şi să ce Sg socotim, fraţilor că astăzi sg Respuns pectivii sei morţi.
tească foile. Recunoaşte însă, că s’a în uită la noi toată lumea cultă. Pentru- la prim artieolul „P om enile la popo Aşadară pomenile la poporul nostru
şelat în nădejdea sa, vocea lui a răsu ce dară atâta desbinare între noi? Ro rul nostru", publicat în nr. 13 a. c. sunt numai un mijloc, prin care el îşi mani
al „Activităţii". *)
nat în pustie; măchnit până în adâncul mânilor / pentru Dumnezeu, apoi nu festează nobilul, înălţătorul şi mângăitorul
simţ de pietate faţă de morţii noştri.
sufletului constată, că unii îl rugară mai noi sg nu înţelegem vocea timpu
Onorată Rcdacţiane ! Simţul de pietate faţă de cei morţi se
să-i şteargă din lista abonaţilor. „Atâta lui?! Au suntem noi copii sg nu cu
poate manifesta şi prin pomeni făcute în
sunt de teci inimile Românilor nostn noaştem ce rgu e a ne fi naţiunea des- • Vă rog respectuos, ca conformându-vă chip de dăruiri sau contribuiri pentru sco
pe aici (Bănat) pentru cultura minţii binată şi câte am suferit pentru aceasta ? şi de astă-datâ principiului: »Audiatur et al puri umanitare sau culturale, vor zice com
tera pars«, să binevoiţi a da loc în preţuita
şi a literaturei lor. Şi nu e miratei Fraţilor / eu cred neînduplecat, cum batanţii pomenilor, precum poporul nostru
noastră foaie «Activitatea» următoarelor:
Aceia, ce erau datori şi până acum a că pentru noi ca naţiune numai atunci le usitează. E adevărat, dară, zic eu:
«Activitatea» în nrul seu 13 din a. c.,
păşi înainte cu lumina — numindu-se va rgsări soarele mântuirii, când pă- Poporul nostru priveşte pomana ca pe
la loc de frunte tractează despre «Pomenile
lumina lumei — au întrelăsat sfânta retele de vrajbă cel dintre noi sg va la poporul nostru» sau despre tratarea cu un lucru constâtător din trei părţi, şi anume
din mâncări şi beuturi, din un serviciu preo
lor datorinţă, cu care sunt obligaţi lui surpa până în fundament şi noi pe mâncare şi beutură a publicului mai mult sau
ţesc pentru răposatul sau răposaţii, pentru
Dumnezeu, naţiunii şi întregii umani ruinele politicei machiavelistice ne vom mai puţin număros, întru aducerea aminte cari se tace pomana, şi din public constătă-
tăţi; ba ce e mai mult, unii din ei îmbrăţoşa şi săruta ca fraţii, ca fiii de unul sau mai mulţi morţi. tor din un oare-care număr de indivizi, cari
Stimabilul autor ai articolului «Pome
cearcă a face chiar contrarul — aceleiaşi mame, şi apoi ca mădularii să asculte serviciul preoţesc pentru odichna
nile la poporul nostru» îşi exprimă dorinţa,
sg năzuesc a împedeca lumina râsări- aceluiaşi corp vom contribui după pu sufletului şi iertarea păcatelor respectivului
ca pomenile, aşa precum ele s'au usitat, să
loareu. tinţă la susţinerea lui, la întemeierea se şteargă, să se casseze, spte a se efectui sau respectivilor răposaţi în Domnul, şi cari
Arată în mod doveditor cum unii bunei stări şi onoarei naţionale. în chip de faptă umanitară sau culturală, apoi să consume mâncările şi beuturile a-
nume pentru pomană pregătite, respective
şi acum mai sunt pe lângă literele lui Domnească între noi sfânta care să nu fie precedată sau împreunată cu procurate. Pe aceste trei părţi constitutive
Chirii. Cum alţii sunt linguşitori şi cu unanimitate de cugete, înţelep- serviciul preoţesc pentru cei morţi. ale pomenei aşa de strîns legate le priveşte
Sigur că sunt de cei cari consimţesc
purtări de amfibii. Cu de aceştia nu ciunea) dreptatea, dragostea şi cu numitul stimabil autor .şi sigur, că sunt poporul nostru, încât el pe una fără de cele
se poate lăţi cultura! — şi literatura adevărul*! î şi de cei cari nu consimţesc. lalte două nu şi-o poate închipui şi de aceea
română nu va înflori! Aşa-dară şi înainte de asta cu 53 Cum ar fi mai salutar, ca să se cas decât să facă rost de una fără de celelalte
două, sau de două fără de cea a treia, mai
Lamentarea învăpăiatului român e ani tot cam acele păsuri bântuiau pe seze, dacă s’ar putea, sau ca să nu se cas bine nu face rost de nici una, Asta e curat
adresată Episcopilor şi locuţiitorilor de cărturarii noştri, ca şi în timpul de faţă, seze usul moştenit dela părinţi, moşi şi stră aşa, şi aşa fiind, aceea ce doreşte stimabilul
moşi, după care se fac la noi pomenile după
Episcopi, cari chemaţi sunt a sprijini cu aceea deosebire însă, că bărbaţii autor al primarticolului din nrul 13 a. c. al
cei morţi ?
cetirea foilor române. resoluţi şi plini de energie sunt mai • Activităţii* şi adecă aceea, ca poporul să
E aceasta o întrebare, care reclamă răs
Ca indolinţa nemărginită să se rari acum ca pe acelea vremuri. puns mai vîrtos pentru aceea, pentru-că după- prefacă mâncările şi beuturile dela pomeni
facă să piară cel puţin dintre cărtu Avem, nu-i vorbă, în timpul de cum fiecine poate vedea, zi de zi se sporesc în bani, şi pe asemenea bani apoi, cu sau
tără ceremonii bisericeşti să-i dăruiască pen
rari, recearcă pe ai sei cu următoarele faţă mai mulţi cărturari, însă şi multă
tru scopuri culturale sau umanitare, nici când
cuvinte: „fraţilor sg fim înţelepţi, prevg- spoială. Şovăitori şi intriganţi, cari toţi v Vom reveni asupra acestui răspuns. nu se va putea realisa, precum nici când
Cai, căleasă după modă haina e neagră, earâşi nu e lucru care să-ţi
F01Ş0ARA Şi bonete, când lipsesc, Ţeranii noştri nu cercetează biserica, facă laudă că judeci bine. Da, n’o zic, sunt
Iarăşi două mii de galbeni pete pe haina albă a preoţimii noastre, dar
Capital alcătuesc. 2000 zi cu zi ele se spală; zi cu zi toate cărările
0 feti ffiiieitut. Bal, concerte despre dînsa Faptul acesta n’are nevoie să fie dove noastre publice se Îmbunătăţesc şi se îndrep-
Cu 10.000 galbeni zestre. Să lipsească ar putea; dit de mine. II ştim cu toţii, şi cu toţii ne tează. O să se mai îndrepteze şi relele ce
La fteatru, adunare plângem de el. E rău mare, că ţeranii oco mai stăruesc a sta oare-cum lipite de preo
Foarte rar o veţi vedea; lesc biserica; e o prăpastie care ne ame ţime, rele pe care ni-le-au adus tristele îm
Voi bărbaţi bătrâni sau tineri, Dar’ acasă cântă, joacă, ninţă. prejurări ale trecutului şi jalnica noapte prin
Ce sunteţi neînsuraţi, Să vă fie mai pe plac; Căuşele, că nu e numai una, sunt cău care a trecut neamul nostru până a dat de
Dacă vreţi s’aveţi soţie, Astea fără îndoială tate când ici când colo, Unii aruncă toată zorile zilei.
Astea vorbe ascultaţi: Două mii de galbeni tac 2000 vina pe ţeran, că nu e religios. Alţii, tot aşa, Românul nereligios! Pentru numele lui
Vă propui căsătoria Cărţi nu joacă, nici că ştie, pe preoţi, că sunt imorali. Doamne fereşte-ne! D-zeu care ne-a pus într'o mână sabia şi în-
Cu Catinca, fata mea; Ce e ferbel sau polniş; Sunt vorbe miri acestea: nereligios şi imo tr’alta crucea, dealungul celor sute de ani,
Zece mii de galbeni zestre Sănătoasă totdeauna, ral. Dar, după cât se vede, amândouă sunt de când ne-am putut întemeia şi noi două
Are, cum o veţi vedea. N’are în veci isteriş; spuse de guri cari nu-şi pun îngrădire buze state, pentru numele lui Dzeu spuneţi, a fost
Medici, cărţi şi spicerie lor şi scoase din minte de oameni cari nu nereligios poporul care, asvîrlit de duşmani
Ea e tinără, frumoasă, Dintr’o casă când lipsesc, Văd mai departe decât lungul nasului. De ce In toate părţile, a avut totuşi vreme să ri
Chipu-i dulce şi plăcut, Peste două mii de galbeni să fie ţeranul ireligios? Fiindcă nu merge la dice pe toate văile ţerii mănăstiri? Poporul
Mai voioasă decât dînsa Din venit îţi prisosesc. 2000 biserică? Asta ti’ajunge nici pe departe, ca care a fost cârmuit în Moldova de viteazul
Alta nu s'a mai văzut. Spre împlinirea socotelii să ai dreptul să crezi pe ţeran, şi de aici cel ce după fiecare bătălie ridica o biserică,
Frumuseţea, tinereţea, încă două mii mai va: prin generalisare, pe Român, că e nereligios. ear în Muntenia de lnţelt.puil care-a purtat
Chipul ei cel îngeresc Soţului, ce o alege, Şi de ce să fie preotul imoral ? Pentru asta grije să se înalţe şi să se restaureze 40 de
Sigur două mii de galbeni Ea credinţa îi va păstra. şi pentru aceea şi pentru nu ştiu ce. Duş biserici? Trei sfinţii dela Iaşi, minunata bi
Astea toate preţuesc. 2000 Eil iubirea şi credinţa manii bisericii ştiu multe, pe cari noi nu le serică îmbrăcată în horbot de peatră, şi ne
Nu cumva nu preţuesc ştim, şi dacă te-ai lua după vorbele lor, preo mai pomenit de irumoasa mănăstire cu tur
Toaleta-i este simplă, Cele două mii de galbeni tul român ar trebui să fie mai rău decât lele sucite dela Curtea de Argheş, sunt ele
Dar’ curată neîncetat, Care încă mai lipsesc? 2000 diavolul. A face din ţînţar aimăsar nu e lu ori nu sunt mărturii de religiositatea Ro
Nu să plimbă în trăsură, Laolaltă 10.000. cru de om cu scaun la cap, si din câteva mânului ?
Ci pe jos s’a învăţat; ____________________________ S. pete pe-o «haină albă», să tragi conclusia câ Dar dacă Românul nu e nereligios, a-
